Page 94 - 1899-04

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 98.—1899.

Dep. B. Furdui orede consult să ur­ După autenticarea protocolului şedin­ nomi ce-finanţiare. S’a clădit noul institut aceeaşi dorinţă. D-1 Szelî li-a răspuns, că
măm părerea I. P. S. Sale Metropolitului, ţei prime, sinodul încuviinţăza mai multe diecesan teologic şi pedagogic cu sale spa- politica lui fiind „legea, dreptul şi drep-
cu adausul, ca în acelaşi timp să ne punem cereri de concediu (Iustin Popp, Ioan Popp, ţiose, s’a înfiiinţat cursul al 4 lea la acest tatea“, vrâ ca pe toţi să-i facă părtaşi de ele.
cu t6tă puterea pe lucru, ca să ne câşti­ P. Duma pe câte-va Zile, ăr Nio. Popp pe institut, precum şi şcola de aplicaţiă, spo- Despre autonomia israelită însă nu pdte să
găm înşi-ne mijlâce, din cari cu timpul să întrăgă durata). rindu-se şi personalul didactic; s’a cumpă­ spună decât, că dâcă Jidovii vor trece peste
ajutăm preoţii, ca ei să se p6tă lipsi apoi Un protest în causa alegerii din Li- rat un intravilau la loc potrivit, cu scop primele greutăţi, va vedâ ce va face. Apoi
de întregirea de stat. pova, ce a întrat de-a dreptul la sinod, de a-se edifica un internat, âr anul curent a dat mâna cu toţi Jidovii din deputaţiă şi
Dep. N. Cristea: Trebue să fim forte deşi a espirat terminul legal de protestare, s’a cumpărat alt loc şi mai bun, pe care
i-a dimis. La tote acestea foia partidei po­
în clar, ca să primim ajutorul ori nu deja totuşi se avisăză la cumpetinţa comisiei la tomna viitâre se va începe un internat porale „Alkotmâny face următorea obser­
tt
acum. Raportul între biserică şi stat la noi verificătore. provisoriu. In locul vechei reşedinţe epis- vare : „Israilul pote să fiă cu încredere.
e clar de tot. Biserica, prin morala sa, Mai multe petiţiunî pentru ajutăre în pescl în stare de ruină, s’a zidit deja anul Mai curând va fi autonomiă jidovâscă, de­
face servicii statului, pe cari el nu le-ar bani (Tofiii, Cărăbaş), apoi a comitetului trecut un nou edificii! solid şi s’a închiriat
cât catolică. Pentru autonomiă trebue bani
pută face cu organele sale nici întreite. bisericesc Cuieşd pentru o colectă, a co­ societăţii „Severinena" apoi s’a separat şi şi înţelegere. Jidovii le au pe amândouă....
Ar trebui dâr s’o ajute. Dâr statul la noi mitetului bis. Curticia pentru adnectarea la actuala residenţă episcopâscă, partea cea mai Jidanii sunt cuminţi şi se ooncentrâză. Ca­
nu aşa îşi înţelege chiămarea. El a pus protopopiatul Arad, a preoţimei din protop. mare din modestele venitele epscopescl. tolicii însă pactâză. w
§-i cari taie grav în disciplina şi adminis­ Beiuşului pentru stîrpirea concubin aţelor şi Mai de valore sunt cumpărările realităţi­
traţia internă a bisericii în schimbul flea­ a com. bis. Sân-Mihaiul român pentru ca lor din Marghita-mare, Visag şi Dezeştî,
cului de ajutor, ce ofere. ]±}r tendinţa lui: şi Y. Oonsistoriu să solvăscă B°/ spese de cari date pe arendă aduc venite frumose. Pasivitatea Slovenilor si Croa-
5
0
nivelarea elementelor heterogene naţiona de cult după pământurile sale aflătore S’au înfiinţat fonduri pentru asigurarea ţilor din Istria. Slovenii şi Croaţii din
licesce, e aşa de evidentă, că elementar ne acolo: tăte aceste se distribue comisiunilor preoţilor bătrâni şi n-pntincioşl, fondul de dieta provincială a Istriei au adresat un
manifest cătră alegătorii lor, în care le co­
provocă imagenea calului troian folosit în respective spre afacere competentă. pensiune pentru preoţimea eparchială, pen­
aceste desbaterî. Suntem săraci, der sără­ La ordinea ZH®' urmăză dotaţiunea tru funcţionarii oonsistoriall şi profesorii munică, că din motive, că majoritatea ita­
liană din dietă i-a jdesconsiderat în tote,
cia nu e iertat să ne împingă la umilirea clerului din partea statului. Oomisiunea or- institutului teologic-pedagogic şi alte multe
i-a insultat şi batjocorit în dietă, âr căpi­
nâstră pe totă linia. Am fost şi mai săraci, ganisatăre şi cea bisericăscă întrunită a fonduri bisericescl şi filantropice. In urmă
tanul ţării nu permite decât limba italiană
când tote elementele erau conjurate contra pertractat afacerea având de preşedinte pe accentuând luptele cele mari pe terenul
în dietă : au luat hotărîrea să nu participe
nostră, şi am esistat; ne-ar judeca lumea, veteranul nostru Vincenţiu Babeş, ăr de re­ bisericesc şi şcolar cu ocasiunea introduce­
la desbaterî câtă vreme dăinuese aceste
dâcă acum, când avem totuşi omeni cu ferent pe păr. Jgnaiie Papp. Intr’un espo- rii legilor politice bisericesc!, âr în pre-
stări de lucruri, cu atât mai vîrtos, oă în­
prindere şi o Metropoliă cu posiţiă în ţâră, seu de l / ore d-1 referent a făcut sino­ sent obiectul greu de pertractat al comple
1
2 săşi viaţa le este ameninţată.
ne-am umili prea tare. Aşi primi ajutorul, dului o iconă fidelă despre stadiul acestei tărei venitelor preoţescl, spune spre bucu­
când statul ar cere dela preoţi să-şi eser- cestiunl importante. A arătat originea şi ria generală, că cu tâte erogaţiunile cele
cieze numai misiunea de moralisatorî ai po­ completa desvoltare a ajutorului de stat şi mari, averea întrâgă a diecesei în aceşti Revistă externă.
porului, dâr el altce-va le cere. Să ne fiă a documentat, că statul după vechile nos­ Zece ani s’a duplicat. P. S. Sa încheia do­
Conferenţa de pace. O telegramă
chiar asta un memento, ca să ne punem tre aşeZ^minte este dator a veni întru rind pace şi bună înţelegere între sinodali"
serios pe lucru, întru a ne ajuta cât mai cu­ ajutorul bisericei din mijlocele sale. A pentru prosperarea şi viitorul bisericei na­ din Yiena confirmă soirea, că discuţiunile
rtină înşi-ne! Respinge propunerea comisiei. arătat d-1 referent mai departe cursa, ce ţionale şi declară sesiunea de deschisă. la conferenţa de pace şi desarmare vor fi
secrete şi că nu vor fi admişi diariştii. Şe­
Dep. Dr. II. Puşcariu spune, că a fost se intenţionâză a ni-se pune prin accepta­ Sinodul şi-a început apoi activitatea.
dinţele conferenţei vor dura totă luna Iu­
deja în consistor contra faptului, ca omeni rea ajutorului, der tot odată a arătat şi Intre cei presenţl se aflau Esc. Sa FM
cu posiţiă, cu salare etc. să decidă îu o grâua situaţiune a clerului nostru. Suma L. Teodor cav. de Seracin, d-nii Alesandru nie. Delegaţii vor trebui să se angajeze a
afaoere ce privesoe pe alţii, pe preoţii să­ ce se recere, oa preoţimea nostră să şi Zeno Mocsonyi, colonel Lupu ş. a. nu atinge cestiunea revindicărilor naţionale.
Diplomaţia rusâsoă face mari sforţări, ca
raci. Au convocat un consiliu a protopres- ajungă la minimalul dotaţiunii, face pen­ Luni s’a ţinut Consistoriu plenar, în
biterilor, ca mai apropiaţi de popor şi cle­ tru districtul aradan 50,000, âr pentru cel care s’a pertractat cestiunea primirei, ori cel puţin să se voteze instituirea de tribu­
nale arbitrare.
rul de jos, şi toţi, afară de protopresbiterul orădan 75,000 fl., adecă la olaltă ar ave refusării ajutorului de stat. Organul oficial
u
Damian al Zarandului, au fost de părere, că să dea statul ajutor de 125,000 fi. pe an. al diecesei „Foia Diecesană este informat, Din Francia. pilele din urmă a
e dorinţa preoţimei, să se primâscă ajuto­ In fine presentă în numele oomisiunei ur- că Consistorul n’a primit întregirea salariilor
isbucnit în Francia o crisă ministerială par­
rul. După multă judecare, cjice, e şi den­ mătorea propunere: preoţescl din partea statului. ţială. Ministrul de răsboiă Freycinet şi-a
sul pentru primire. „In buna credinţă, că precum legea, dat dimisia, motivându-o cu atacurile, ce
Dep. Dr. D. P. Barcianu accentueză, de asemenea nici înaltul guvern al patriei u le-au îndreptat contra lui în cameră radi­
că aci e un interes mare bisericesc şi na­ nu pot avâ intenţiunea de a vătăma în­ Rutenisarea în Bucovina. „Patria
tru nimic autonomia nostră bisericăscă, de din Cernăuţi publică în numărul său dela calii. Nou ministru de răsboiti a fost nu­
ţional la mijloc. Comisia propune să pri­
care organele nâstre supreme în decurs 7 Maifi un articul important despre ten­ mit Cămile Krantx, care face parte din
mim întregirea „condiţionată Dăr de-am
de 30 de ani n’au făcut nici cel mai mic dinţele tot mai agresive ale rutenismului partidul liberal-republican şi nu e ameste­
vedâ măcar o rază de speranţă, că acâstă abus, Sinodul nostru eparchial, după pre-
şi arată cu date, cum în şcolele române se cat în afacerea Dreyfuss.
„oondiţiă a nostră se va primi, ar mai cumpenirea tuturor împregiurărilor espuse w
a
merge. Nu e însă de prevăcjut omenesce, şi bine apreciate de consistorii şi de comi- introduce succesiv limba rutână. „Patria Şedinţa Camerei dela 8 1. c. a fost
siunea mixtă, în consciinţa de drept, echi­ pe drept îngrijată sfîrşesce articului său forte furtunosă. Deputatul naţional Berby
ca cei dătători de ton în guvern să-şî mo­
tate şi absolută necesitate a bisericei şi astfel:
dereze părerile şi să arate o pornire spre a interpelat asupra demisiei lui Freycinet
în special a clerului nostru parochial, pri- „Publicul român cult a cunoscut pe
bine faţă de noi. La ce dăr încă ocoluri, mesce ajutorul oferit din partea statului pe deplin adevăratul pericol, care ne ameninţă pretinZend, că ea a fost dată din causa
probe, când putem lua oa lucru sigur, că lângă susţinerea intactă a autonomiei nâstre unor neînţelegeri în afacerea Dreyfus. Pri­
tot acolo vom ajunge. Nu va primi „con- bisericesct şi pe lângă condiţiunca, ca cuota esistenţa, şi care nu e altul, decât: ruteni­ mul ministru Dupuy a des-minţit acâsta.
obveniendă acestei diecese să se pună întregă sarea. Poporul dela ţâră însă dârme încă Deputatul antisemit Lasies a stăruit, că e
u
diţiile nostre. Nu trebue să ne spăriăm de
la disposiţiă autorităţii diecesane şi astfel în mare parte acel somn, care îl face ao- vorba de un conflict cu ministrul de es-
sărăciă prea tare, precum nici aceea să râgă suprema autoritate diecesană şi res­ oesibil de înstrăinare şi care ameninţă şi
nu o sperăm, că prin ajutorul acesta al pective metropolitană, a întră pe acâstă terne Delcasse. Lasies a strigat: „Politica
esistenţa culturală şi economică a Români­
preoţimii o să se „îmbogăţâscă“ şi ea! De basă în tratamente cu înaltul minist. reg. lui Delcassâ constă în avâ obraz, care să
nu facem primirea acum, pierdem dreptul al patriei pentru regularea şi stabilirea ace­ lor culţi : căci o naţiune fără popor rural nu roşâscă, când primesce palme“. A.ceste
lui ajutor. nu pote trai. Dâcă va fi odată ţărănimea cuvinte au fost urmate de protestări sgo-
la ea pe viitor? Asta să nu ne despereze
Vine. Babeş, Ignatie Pap, complet rutenisată, apoi vor fi uşor des- motose şi contra lui Lasies s’a votat
aşa tare: şi ca omeni şi ca creştini trebue
11
president. referent . moşteniţl şi funcţionarii şi preoţii şi toţi censura.
să nutrim nădejdea, că va schimba Dum­
nezeu şi sistemul şi omenii de acjl, cum a Sinodul considerând motivele espuse ceilalţi Români din posiţiă lor. Susţinerea Din Filipine. Este cunoscută ati­
schimbat şi sistemul de sub Calvini şi de de comisiune prin d-1 referent, în unani­ limbei române la ţerănimea nostră e deci tudinea guvernului Statelor-Unite faţă cu
o cestiă de vieţă pentru toţi Românii din
pe timpul, când noi 1B0 de ani n’aveam mitate a primit propunerea oomisiunei, poporaţiunea Filipinelor. Indigenii înţele­
de loc cap bisericesc, şi âtă acjl avem o luând conclusul, că n pe lângă menţinerea Bucovina, şi acâsta o vom asigura numai gând, că superioritatea numerică şi strate­
metropoliă. De n’am mai avă nici o spe­ neştirbită a autonomiei nostre bisericescl, si­ prin deşteptarea consciinţei naţionale în gică a Americanilor le ia orl-ce posibilitate
ranţă, am pută pune arma jos şi capul jos. nodul primesce cu mulţumită ajutorul de stat, cercurile cele mai largi ale poporului“. de reuşită, au socotit, oă ar fi criminală şi
Dăr să avem, şi ca atare să aşteptăm şi să însă numai sub condiţiunea, dăcă acel ajutor absurdă din partea lor o resistenţă încăpă­
suportăm cu bărbăţia sortea. E contra se va pune la directa disposiţiă a autorităţii Conferenţa episcopilor catolici ţînată şi au cerut să parlamenteze. Repre-
primirii. nost>e diecesane“. s’a oontinuat ieri sub presidenţa primatelui sentantulTor, colonelul Arguelles, a decla­
Dep. Mateiii Voilean cităză din legea Şedinţa III va avâ loc Marţi, la 10 Vaszary. Conferenţa a primit cu unanimi­ rat generalului Otis, comandantul trupelor
însa-şl şi o interpretăză în sens liniştitor, ore a. m. tate propunerea, ca ou prilejul desbaterei americane, că Filipinii sunt gata să pri-
concludând pentru primire. proiectului despre judicatura Curiei în ca­ mâscă suzeranitatea Americei sub ore-carl
Mai vorbind propunătorii V. Dămian, Sinodul eparchial din Caransebeş. mera magnaţilor, ce se începe aZl, proiec­ condiţii de autonomiă. Colonelul a cerut
I. de Preda şi 1. P. S. Sa Metropolitul, ces- tul să 1 “primâscă în desbatere generală, însă un armistiţiu, pentru-ca poporul filipin
Duminecă, după sevârşirea serviciului
tiunea a fost pusă la vot, după o desba- însă la desbaterea specială să se ia posiţiă să pâtă delibera. Generalul Otis a refusat
divin în biserica catedrală, deputaţii sino­
tere de 3 ore şi / , şi a fost primită pro­ dali s’au adunat în sala cea mare a Comu­ în contra aoelor paragraf!, cari sunt vătă­ scurt şi irevocabil. Atitudinea acâsta e cât
l
2
punerea comisiei prin majoritate de voturi. mători pentru biserică. se pote mai neleală. Ea nu pote fi apro­
nităţii de avere, unde se ţiu şedinţele Si­
Se va accepta dăr întregirea, cu condiţia, bată de oonsciinţa lumei civilisate şi nici
nodului. P. S. Sa episcopul Nicolae Popea
ca guvernul se pună autorităţii bisericescl su­ chiar de a poporului american. Statele-
u
chiămat de o deputaţiune, între vii acla- Autonomia lui „Israil . Jidovii
ma de banî la disposiţiă spre a-o împărţi Unite au luat armele în contra Spaniei sub
mărl ocupă locul presidial şi în mod ser- din Ungaria s’au pus ârăşl în mişcare. Pre­
preoţilor, şi fără altă condiţiă din parte-i, pretext, că vor să pună capăt politioei de
bătoresc a deschis Sinodul. şedinţii districtelor bisericescl-israelite şi-au
deoât aceea, pe care a amintit’o ministrul esploatare şi de opresiune a Spaniolilor în
In vorbirea de deschidere — la care ţinut Zilele acestea adunarea lor ordinară
în răspunsul dat la interpelaţia d-lui G-all Cuba şi Filipine, — şi acum âtă, că Ame­
vom reveni — P. S. Sa accentua deja la anuală, şi a esmis o deputaţiă, care s’a dus
în camera magnaţilor, ca ... „sumele să rica se face vinovată de aceeaşi politioâ.
început, că sunt Zece ani împliniţi de când la ministrul de culte "Wlassics şi i-au pre­
ajungă la destinaţia lor“ ... Din tote reiese clar un lucru: politica de
prin votul Sinodului electoral a fost chiă­ dat o petiţiă prin care cer garantarea grab­
mat la scaunul vacant episcopesc al die- nică a autonomiei israelite şi regularea ei. cucerire are ca prim efect suprimarea li­
Sinodul eparchial aradan. oesei Caransebeşului. In faţa acestui eve­ Ministrul li-a răspuns, că nu-i străin de bertăţilor constituţionale şi naţionale ale
(Şedinţa a doua.) niment bisericesc ţine se accentueze, că în acâstă dorinţă, dâr cestiunea fiind forte poporelor cucerite.
A doua şedinţă a sinodului eparchial acest period de timp s’au făcut multe lu­ gravă, de-ocamdată trebue să stea pe loc şi
aradan s’a ţinut Luni în 8 Maiti n. la orele cruri însemnate, bune şi folositore pe tote să mai aştepte. Dela Wlassics s’au dus la
4 d. am. sub presidiul ordinar. terenele vieţii bisericesc!, şcolare şi eco­ ministrul-preşedinte Szell, mauifestându-şî