Page 95 - 1899-04

Nr. 98.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 8.

SOIRILE DILEI. comuna întregă n’a mai rămas decât abia „Istvân Kirâly napja“ a dat poruncă as­ Margareta Moldovan. Parte din acestea au
i a treia parte. Miseria printre popor e la pră să-o ţină toţi Românii din Supurul de mai fost publicate din diferite 4i&re şi re­
— 28 Aprilie, v. culme. jos, căci „alt-fel pedâpsa lui Dumnedeu nu viste de ale nostre, âr o parte sunt ou to­
Asociaţiun! de bani pretutinde- va rămânâ", cum cj’ d-1 Rezey. Cele pe­ tul nouă. Broşura e tipărită frumos şi pe
se
Trupa teatrală vienesă va da adi,
nea. In tote părţile locuite de nemaghiari MercurI, escelenta oomediă de Kneisel „Zh'e trecute însă, precum şi faptul, că d-1 Rezey hărtiă bună. Un esemplar costă 1 fi. şi se
şoviniştii unguri s’au apucat se înfiinţeze 11 e mare prietin cu Jidanii şi cu Ungurii află de vân4&re la d-na autâră în Sibiiu.
Tochter der IlSlle . D-na Lanius va juca în
asociaţiuni de bani, menite a încătuşa şi din acel jur, pe când cu preoţii lui nu prea,
rolul principal, în care este neîntrecută.
1
mai mult poporul în lanţurile jidano-ungu- îţ fac involuntar impresiunea, ca şi cum
Mâne Joi în 11 Maiii n. se va da mult ULTIME SOIRI.
re8cî şi a paralisa, de altă parte, lucrarea am ave de-a face cu o alianţă secretă în­
hăzlia comediă Im weissen R(jssl de Schon- Budaspeta 9 Maiu — Conferen-
u
n
băncilor române. Asociaţiunile se înfiinţâză tre Jidanii din Supur şi între mica câtă a
than şi Kadeburg, care a mai fost odată ţele cu miniştrii austriac! s’au ter­
pe cvote plătite de popor şi sunt susţi­ „secretarişilor" dela Gherla, căol alt-fel nu
representată aici în Braşov cu mare suc­ minat a c| ! fără resultat. Se cji° că
e
u
nute de „Orszâgos Hitel szovetkezet -ul s’ar fi putut, ca poporul român să fie în-
ces şi a fost de mai multe-orl cerută de vor fi continuate. Miniştrii austriac! se
din Pesta. In Ardeal cel mai mare zel îl destrat cu un protopop pe placul Jidanilor,
public, der nu s’a mai dat pănă acuma. întorc astă-sără la Viena.
desvoltă în direoţiunea acâsta vice-şpanul dâr numai pe placul lor, âr Oonsistorul să
Preţurile sunt cele obicinuite. Bilete se gă­
comitatului Cojocnei, Lazar Istvan, care se facă de rîs, trăgându-şl însu-şî pălml
sesc în cancelaria şi la oassa teatrului. — Re-
pănă acum a înfiinţat şese asociaţiuni de presentaţia de asâră a comediei „Untreu", peste faţă prin aceea, că şi-a retras cuvân­ D I V K I f c S E .
bani: una în Cluşiii pentru muncitorii fa- tul dat.
pe lângă un amsamblu perfeot, a avut un O fată cumpănită cu aur. Un
bricei de tutun, care are 261 membri cu Ou altă ocasiune voiQ mai spune şi tînăr de 25 de ani, cu numele James
succes strălucit mai ales prin jocul emi­
632 cvote, representând un capital de altele, căci ce spune este; pănă atunci îmi
nent al artistei Lanius, şi ar fi meritat să Staar, s’a amoresat de fiica bogatului
15.960 fi. Cea mai mare parte dintre mem­ fiă mai bine cercetată de public. voiQ câştiga iuformaţiunl esacte. comerciant american Brown. Tînărul însă
brii acestei asociaţiuni sunt femei, din care Câletorul dela Crasna. era sărac lipsit. Cu tâte acestea el şi-a
causă şi în direcţiune majoritatea o for- Atentat. In Rusciuo s’a atentat la luat curagiul ’de-a cere dela părinţi mâna
mâză femeile. Altă asociaţiune s’a înfiinţat viâţa fostului ministru bulgar Theodorov. fetei. Brown însă l’a respins cu gro-
în Gârbău cu 82 membri şi 85 cvote, alta S’au tras dintr’o ferâstră asupra lui două W & R B E T A T E . bianitate, 4icendu-i: „Când vei avâ atâta
în Feneşul unguresc cu 156 membri şi focuri de revolver, cari însă nu l’au ue- Bolnavii de inimă în lumina aur, oât eumpănesoe fiica mea, bucuros îţi
255 cvote; în Luna săseseă cu 90 membri merit. Bontgeniană. Descoperirea lui Rontgen a voiQ fi socru, pănă atunci însă nu!“ Lui
şi 120 cvote; în Suciac ou 149 membri şi O noutate în lumea florilor. Un procurat artei medicale un nou mijloc de James Staar i-a plăcut idea şi a rugat pe
268 cvote. Cu acelaşi zel se lucrâză şi în florar bulgar a găsit roze albastre în fio tratament, a făcut posibil diagonistioărei Brown să-l asigure printr’o declaraţiune în
alte părţi ale Ardealului şi Ungariei, mai răria sa. Presupunând, că composiţia pă­ medicale de a crea o metodă nouă, cu scris, că-şî va ţinâ cuvântul.
ales printre Ruteni. Afacerea este încă mântului e causa acestei colori a rozelor ajutorul căreia se pot observa cu ochii Milionarul, care ou siguranţă soia, că
prâspătă, dâr va urma încurând perioda el a dat pământul spre a fi analisat şi a organele interne ale omului, cari organe tînărul nicl-odată nu va putâ dispune de
înşelătoriilor şi defraudărilor, cum a urmat reuşit a cultiva roze albastre. mai înainte nu se puteau esamina de­ atâta aur, s’a învoit şi i-a dat numai decât
şi la celelalte întreprinderi ungurescl de cât cu ajutorul aurului, seu pipăitului. o declaraţiune, subscrisă de el şi de doi
Naufragiu pe Marea-neg-ră. Tele
felul acesta. Atunci se vor prăbuşi una La ultimul oongres medical din Berlin s’a martori.
grame din sorginte rusă vestesc, că vapo­
după alta şi asociaţiunile acestea, âr pă­ desvoltat pe larg importanţa r&4©lor Ront- încă în aceeaşi 4* tînărul a plecat
rul „Veliki a naufragiat, ciocnindu-se de
u
gubaşii vor fi ţăranii. Pentru ce nu caută geniane pentru stabilirea maladiilor interne. în California, ca să caute aur. A lucrat cu
o stâncă în Marea-nâgră şi scufundându-se,
preoţii şi ceilalţi omeni mai pricepuţi ai De mare interes era referatul lui Immel- diliginţă mai multe luni, dâr înzadar. In
50 de persone au fost înecate şi 75 salvate.
noştri să lumineze poporul şi să nu-1 lase mann (Berlin) asupra importanţei radelor timpul acesta stetea în continuă corespon­
a cădâ în cursele celor, ce numai binele Rontgeniane pentru diagonistica timpu­ denţă cu fata, pe oare o asigura mereu,
lui nu 1 doresc? Corespondenţa «Gaz- Transilvaniei"• rie a tuberculosei pulmonare, de6ro-ce că acuşa îi va surîde şi lui norocul; fata
aceste ra4© ne fac posibil a recunosce tu- de altă parte s’a măsurat şi a făcut cu­
Din România. îndată, după deschi­ De lângă Sâtmar, cjiua S. Geor. 1899.
berculosa pulmonară într’un timp, în care noscut tînărului, că greutataa corpului său
derea sesiunei estra-ordinare a Corpurilor
Nănaşî Jidani la cununia ro­ cu ajutorul metodelor de esaminare de oorăspunde unei cantităţi de aur în valore
legiuitore, curtea regală se va stabili la Si­
mânescă. Aucjiţî Români şi Vă miraţi, pănă acum nu se putea constata nimic bol­
naia. — Consiliul de miniştri a luat hotă- de 42,000 dolari.
asculiaţî creştini şi vă scârbiţi! Protopopul nav în plămâni. Diagonisticarea timpuriă
rîrea să se disolve consiliul comunal al ca­ Amorezatul tînăr a muncit mereu în
din Supurul de jos (SălagiQ) a cununat nu a tuberculosei este după părerea lui Immâl-
pitalei. Preşedinte al comisiunei interimare mine şi nu peste mult a dat de-o eomoră
odată numai, ci de două-orl chiar în sfânta mann de o importanţă colosală pentru tra­
va fi numit d-1 N. Filipescu şi va lua ârăşl de aur, care i-a adus 25,000 de dolari. Când
biserică română gr. cat. din Supurul de jos tamentul medical, oăcl tuberculosa pulmo­
oficiul de primar, care l’a avut sub guver­ două pârechl de tineri români ţinendu-le lu­ Brown a aflat despre acâsta, a declarat
nul conservator de mai înainte. — Sesiu­ nară constatată din timp, pote fi influinţată fiicei sale, că el în orl-ce împrejurări îşi
mini înaintea sfântului altar câte-un Jidan în mod favorabil prin schimbarea modului
nea de primăvară a Sf. Sinod se va des­ va ţinâ cuvântul, dâr din ceea ce a spus
şi câte o Jidancă; li-au fost adecă nănaşî de traifi a bolnavului şi prin alte măsuri
chide Sâmbătă în 1 MaiQ st. v. Convocarea în Iotă regula. nu lasă nici o jumătate de dolar. Fota se
membrilor Sinodului s’a făcut deja prin- indicate, dictate pacientului de medic. hotărî atunci să-şi uşureze trupul pe cale
Observ, că comuna SălagiQ şi Supu­ Cu multă atenţiune şi deosebit inte­
tr’un decret publicat în „Monitorul oficial". artificială. In seoret a urmat o cură pentru
rul de jos a fost una dintre cele mai de
res s’a urmărit conferinţa doctorului Schus- a se slăbi, mâncând forte puţin.
frunte comune românesol din SălagiQ, a
„Biblioteca Urecliiă". D l V. A. ter din Nauheim : „asupra iluminării pep- Nu peste mult ea a şi putut să încu-
fost, der acjl este între cele din urmă, căci
Urechiă a espediat uu nou transport de tului cu ra4© Rontgeniane la bolnavi de nosciinţeze cu bucuriă pe iubitul său, că
Jidanii, cari s’au încuibat acolo, au sciut
cărţi cumpărate din propria d-sale avere, inimă", el desvoitâ pe basa bogatului său acum îi trebue mai puţin cu 15,000 de
să cuprindă cu încetul apfope întregul ho­
în valore de 3500 lei, pentru „biblioteca mat.-rial de bolnavi şi a vastei sale es- dolari. Tînărul numai decât a părăsit Ca­
tar dela bieţii Români, cari, după-cum am
Urechiă" din Galaţi. AstădI biblioteca, ce perienţe pe câmpul bâlelor de inimă im­ lifornia cu cei 25,000 de dolari în busunar
portă numele veneratului profesor, are va­ fost informat în trecerea mea priu acel sat, portanţa ra4elor Rontgeniane pentru bol­ şi, ajungând în New-York, s’a presentat la
nu au conducător şi povăţuitor sincer şi
lore de cel puţin 300,000 lei. navii de inimă. Doctorul Schuster cvalifică Brown. S’a cumpănit fata şi s’a constatat,
binevoitor. Ou deosebire de când e acolo iluminarea peptului la bole de inimă ca că ea cumpănesce tocmai atât, cât 25,000
Direcţiunea institutului „Albina" protopopul Rezey Lajos i-a bătut Dumnedeu o bogăţiă de mult dorită a metodelor nos- de dolari. Tînărul puse banii pe masă, âr
din Sibiiu, constituindu-se în şedinţa sa pe bieţii supuranl, căci care casă e văruită,
tre de esaminare, deore-ce cu ajutorul ra­ Brown, drept 4 tre, depuse şi el o sumă
es
plenară de Luni, 8 c., a ales, după cum aoeea se pâte sci, că nu-i românescă.
delor Rontgeniane mai putem esamina şi pe atât de mare şi-şi dete învoirea la că­
aflăm, de preşedinte al institutului pe d-1 Că d-1 Rezey a cununat cu nănaşî cu ochii resultatele găsite prin metodele
Petru Nemeş, notar public r. în Braşov, jidani nu voiam să ored şi nici acum nu-mi sătoria.
de esaminare fisieale şi afară de acestea pu­
vechili membru al direcţiunei şi delegat pe vine să cred, cu tote, că mai mulţi inteli­ O anecdotă despre Leon XIII.
tem scote la lumina 4ilei cu ajutorul aces­
14
lângă filiala „Albinei din Braşov. Vice­ genţi din acel giur m’au asigurat de re­ tor ra4© şi resul ate neobţinute cu meto­ Papa a ajuns renumit în totă lumea pen-
1
preşedinţi sunt aleşi d-nii Alexandru Lebu voltătorul adevăr. tru-că în bătrâneţele sale forte înaintate
dele de esaminare de păDă acum. In lumina (e trecut de 90 de an<) desvoltă încă o
' şi Ioan Papiu. De-altfel pe acolo se vorbesoe, că nu Rontgeniană ochiul observatorului este vioiciune atât de mare a spiritului. Mai
acâsta e cea dintâiQ faptă anti-româneseă mult a impresionat însă pe toţi tenacita­
Incendiile din Martie. După o sta­ imediat frapat de fiă-care alterare a posi-
şi necreştinescă a d-lui Rezc-y. Am avut tea şi eroismul, cu crre Leon XIII a putut să
tistică, în luna Martie 1899 au isbucnit cu ţiunei şi a mărimei inimei, se pote deter­ suporte o bolă grea, îndelungată şi o ope­
ocasiune să vorbesc şi eu odată cu una
totul 1180 incendii în tot atâtea comune mina esact, care parte a inimei, care ca­ raţiune şi mai grea şi periculosă esind bi­
dintre fiicele dânsului, care îusă nici 100
de pe teritoriul Ungariei. In 1446 caşuri meră, care ante-cameră participă şi anume ruitor. In urma acâsta cu deosebire s’a
de cuvinte românesol nu scie, căci limba lăţit credinţa, că Papa va trăi pănă ce va
numărul celor păgubiţi este de 2894, c’o în ce grad la mărimea inimei; de aseme­
de conversaţia în familia d-lui Rezey, precum trece şi peste o 100 de ani. Este intere­
pagubă de 2,896,866 corone. In Martie din nea este uşor a controla esact activitatea
se vede, este cea maghiară! Săracă prescură santă, în legătură cu acâstă credinţă, care
anul trecut pagubele prin incendiu au fost inimei şi dâcă acâstă activitate e neregulată pare a-o împărtăşi şi s-tul părinte, urmă-
românescă! . . .
numai de 1,944,183 corone. sâu presintă vre-o altă modificare dela târea anecdotă, ce o comunică corespon­
Şi când ne aducem aminte, că acest activitatea normală din causa unei schim­ dentul din Paris al 4i aru hh „Times" :
Episcopul serbesc de Neoplanta. Rezey s’a făcut protopop din capelan, cu bări morbide al inimei, acesta nu pote să Aoesta s’a întâlnit adecă cailele trecute cu
După cum se anunţă, soirea, că alegerea preterarea unor bărbaţi şi preoţi distinşi, ne rămână neobservat de medicul versat în archi-episoopul dela Santiago de Chile, mon­
de episcop pentru eparchia sârbâscă Baclca vine şi ne cuprinde scârbă şi ruşine, vă­ esplicarea tablourilor Rontgeniane. seniorul Casanova,“care mergea tocmai spre
n’a fost întărită de monarch, nu corăspunde zând cum păcatul se râ°plătesce, şi virtutea Roma la congresul bisericesc spaniol sud-
Mulţi specialişti în bole de inimă din american. Ou acâstă ocasiune i-a istorisit
adevărului. In cestiunea alegerii n’a sosit se pedepsesce. Aud, că anul trecut a fost
Neuheim au luat parte la discuţiunea înde­ archi-episcopul următorele: înainte cu 10
încă o decisiune mai înaltă. numit paroch în Supurul' de jos bravul lungată, a cărei resultat fu părerea unanimă ani el a petrecut mai mult timp în Roma
Român şi vrednicul preot Lazar Iernea, a medicilor, că rajele Rontgeniane dau şi, înainte de plecare, a făcut o visită de
Schimbări de fişpanî. In corpul fiş-
der fiind-că „aşa au pretins interesele die- adio Papei. „Pari a fi forte emoţionat",
panilor din Ungaria şi Ardeal se vor face medicului putinţa de a urmări cu ochii ac­ 4ise Leon XIÎI cătrâ el. „Sânte părinte!"
tt
oesei , acestă numire de preot la Supur a tivitatea inimei, cât şi de a-şl face un ta­
(jilele viitore mai multe schimbări. Vor că­ răspunde archiepiscopul, „aoâsta vine de-
părintelui Iernea, care a fost atât de ni­ blou clar şi esact despre posiţiunea, mă
pătă fişpani noi comitatele Jâsz-Nagy- acolo, că mă întrebi cu întristare, dâcă
merită, nu mult după aceea a fost revocată, rirea şi dimensiunea inimei. voiQ mai avâ vre-oda ă bucuriă a vă re-
Kun-Solnok, Trencin, OdorheiQ, Şaroş şi
fiind numit paroch fostul capelan în Supur vedâ". 'Atunci răspunse Papa: „De ce nu?
Zolyom.
Rezey Lajos, pe care, ca pupăză pe colac, Eşti încă tînăr şi e de sperat, că vei fi
0 comună pustiită prin foc. In l’au făcut şi protopop. L i t e r a t u r ă . încă vre odată în stare să vii la Roma!"
comuna Resznelc din comitatul Zala a is­ Că ce merite ar avâ d-1 Rezey nu „Din tainele vieţii“. Sub titlul
Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
bucnit ci:lele trecute foc şi au ars 130 de este cunoscut pe aici, căci doră uu i-se acesta a apărut la Sibiiu o frumosă colec-
edificii. Paguba trece peste 40,000 fi. Din pote ascrie de merit faptul, că cj'ua de ţiune de novele şi schiţe, scrisă de d-na Redactor responsabil: Gregoriu Maior.