Page 97 - 1899-04
P. 97
REDAb'ŢIUNEA, „gazeta“ iese în aacare fi.
Administraţluuea şi TiDOgralla. Ationameate pentru Anstro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă Z fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
1HSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BiKISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următdrole Birouri do «nunoluri: Se prenumeră la tote ofi-
In Viena: M. Dukoa Nachf. oiele poştale din întru şi din
SSax. Augenfeld 4 Emerlch Leanor, afară şi la d-nii colectori.
Kolnrloh Sohalak. Rudolf Bosse.
A. Oppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braţtv
In Budapesta: A. V. Qoldhor- Admmistraţiunea, Piaţa rr an
ger, Eksteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etegit
bnrg: Marolyl 4 Usbmann. II: Pe un an 10 fl., pe şlsi
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
ria fţarmond pe o oolână, 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pentru o pu T T TJ H I L 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publioări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele cât şi insorţiunile
seriă 10 or. adu 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 94. Braşov, Vineri 30 Aprilie (12 Maiu).
Politică culturală. nedreptăţit şi prigonit de cătră cei litul său. Să concurgă şi cele două diecese să fiă cu preferinţă faţă de tinerii maturi-
ce se aflau la cârma lui. cu cel puţin 3—4000 fl. anual. sanţl, ori absolvenţi de teologiâ şi pedago-
Vedem în numeral cel mai prâs- Ei bine, aceştî „Valah!“ şi bi T6te propunerile au fost date spre giă, cari vor să urmeze cursuri mai înalte
pet al lui „Mag-yarorszag** un articul serica lor, sub a căreia conducere studiare comisiilor, cărora aparţin. pedagogice ori teologice, d. e. la Cernăuţi,
sub titlul de mai sus, semnat de ves şi scut s’au săvârşit tote acestea timp * pentru a suplini lipsa, ce se simte în su-
titul agitator pentru ideile şi planu de trei-cjecî de anî, să nu potă avă Intrând în ordinea (jilei, comisia or- crescenţa de acest fel.
rile de maghiarisare, Nicolae Bartha. nicî un cuvânt faţă cu guvernul sta ganisătore prin referentul său I. de Preda *
Ni-a atras atenţiunea asupra lui nu tului, căruia i-au adus aşa mar! ser a referat asupra raportului general plenar Comisia financiară, prin referentul său
atât marile elogii, ce se fac în acest vicii, să-i fiă interejis de a cere dela al Consistoriului, luându-se în general şi Dr. Ioan Mihu, a referat asupra afacerilor
articul politicei culturale a ministru el garanţii când se tracteză de cele special spre scire întreg raportul, care a- epitropesol, aflându-le în ordine şi dând
lui de culte şi instrucţiune Wlassics, mai mar! interese de viaţă ale ei? tinge momentele : mdrtea împărătesei re consistoriului absolutoriu pentru manipu
cât mai mult mersul cugetării, su- Dăr ce să-i facî, nisuinţele ne gine Elisabeta, mortea Metropolitului Miron, larea fondurilor şi fundaţiunilor, ce a ad
posiţiunile şi părerile, ce se esprimă norocite ale maghiarismului violent oondueerea archidiecesei în văduviă prin ministrat în 1898 în sumă de 2,390.000 fl.
întrensul şi car! caracteriseză mult îl fac pe autorul amintitului articul archi mau datul Puşcariu, alegerea şi insta S’au dat şi aci îndrumările şi s’au arătat
situaţiunea bisericei şi scâlei române se esclame cu amărăciune, că na larea noului archiepiscop şi metropolit I. dorinţele sinodului în o privinţă, ori alta.
în faţa nisuinţelor şi a uneltirilor ţiunea maghiară şi-a pierdut timpul Meţianu, sărbările comemorative Şaguua, *
contrarilor lor. pănă acuma şi trebue să începă dela monumentul Şaguna, întregirea de proto
început cu maghiari sarea mai efi Mâne, Joi, se desbate cestiunea si-
Doue momente au dat impuls popiate, etc.
autorului, ca se scrie acest articul: cace. Esclamarea amară, cţice el, o * doxiei.
hotărârile luate de Sinodele din Si- adresâză ministrului Wlassics, dâr Referentul comisiei bisericescî, Dr. I. Vineri I. P. S. Sa plâcă la Arad, pen
biiu şi Arad privitor la întregirea nu-1 acusă pe acesta, din contră vede Fârcaş, a referat asupra raportului consis tru a conduce sinodul electoral.
venitelor preoţesc! şi oposiţia ce se în pornirea lui o garanţă pentru torial, ca senat bisericesc, din care reese, *
face candidaturei vicarului Goidiş în realisarea visurilor maghiare de con oă în anul trecut, archidiecesa gr. or. ro Despre Caransebeşcnî veţi fi aflat, că
ajunul alegerei de episcop. topire naţională. mână de Transilvania a avut în statul pre au respins întregirea venitelor preoţesci dela
Ei bine, decă e vorba de-a în oţesc 948 persone (între cari 30 protopres- stat, pentru-ce s’au luat paşii de lipsă, ca
Aceste doue momente, c^ioe, do cepe dela început, atunci au şi „Va
vedesc în ce sfere se învertesce gân lahii “ causă destulă de a-se gândi biterî şi 779 parochl), că în decursul anu pe 16/28 Maiu să fiă convocat Congres naţio
direa „ Valahilor“. Ei pun încă con- cum să facă, ca lupta lor de apă lui au răposat 20 presbiterî, că s’au chiro- nal bisericesc extra ordinar, care să decidă în
diţiunî guvernului, când e vorba a tonit 16 noi; că numărul familiilor a fost causă, obligător pentru întrega Metro-
3i-se da ajutore de stat şi agită con rare naţională în contra povoiului 163-525, cu 1762 familii mai puţine ca poliă. Cp.
de maghiarisare să aibă de aci în
tra vicarului Goidiş pentru-că acesta colo resultate mai bune şi mai sigure. în anul precedent, ceea-ce raportul atri-
prin purtarea sa s’a dovedit ca amic Articulul, despre care vorbim, bue emigrării poporului; numărul sufletelor Discursul de deschidere
al stogului naţional maghiar. Cu mai conţine un moment, care ne 732,000: cu 2898 mai puţine ca în anul
alte cuvinte vre se cjică, că de aceea arată nouă „Valahilor** în lumină precedent! Sciu ceti şi scrie 28% faţă de a Sinodului eparchial din Arad, rostit de
este combătută candidatura la epis- electrică în ce cercuri de idei sclin 27%% din anul premergător. Căsătorii s’au P. S. S. episcopul Nicolae Popea.
copiă a acestui din urmă, fiind-că se încheiat 4557, dintre cari 86 numai civile In discursul, cu care a deschis Sino
manifestă ca amic al ideii de stat tite medievale se învârtesce gândi (cu 3 mai multe ca anul trecut). Nascerî: dul din acest an al diecesei Caransebeşu
rea campionilor modern! ai culturei
naţional maghiar. 22-656 legitime, 1750 nelegitime, total lui, Prea Sânţia Sa părintele episcop Nico
maghiare. Dâr despre acesta credem
Causa acestei stări de lucruri a fi de interes să vorbim în special. 24-406: faţă de anul precedent o de- lae Popea arăta mai întâiă, că cjece ani
în direcţiunea ideilor, ce predomină crescere de 2760! Caşuri de morte: sunt. împliniţi, de când fu ales ca episcop
minţile „Valahilor *, o vede Bartha 19-780: mai puţine ca anul preoedent cu al Caransebeşului; îşi aduce aminte cu plă
1
în greşita politică culturală, ce au Sinodul archidiecesan din Sibiiu. 2258. cere de acel însemnat act electoral, săvîr-
urmat’o timp de trei-cjecî de an! gu Er pe lângă aceste calamităţi elemen şit în dragoste şi bunăînţelegere frftţescă.
Sibiiu, 9 MaiQ n. 1899.
vernele unguresc!. Se minuneză, că tare, greu de îndreptat, raportul bisericesc Urmând votului Sinodului electoral, a ve
şcâla maghiară n’a putut se crescă Şedinţa IV. se încheie cu constatarea unei calamităţi nit la eparchiă cu deplină încredere, în
pănă acum pe învăţătorii, preoţii, Şedinţa de adî a fost a rspârtelor ge —- morale: că necum alţii, dâr nici d-nii tâmpinând aceeaşi încredere. Acum, după
advocaţii, proprietarii, comercianţii, nerale. protopopi nu prea vrâu să respecteze dato- deoe ani de activitate, ţinând cont de ea
medicii etc. „valah! “ în ideia naţio înainte de ordinea cjilei, deputatul rinţele, ce le sunt impuse de oficiul lor, şi şi de resultatele ei, crede a fi la loc între
nală a statului maghiar, în simţă M. Cirlea a presentat două propuneri, fo- în 11 (din 34) tracte nu s’au ţinut sinodele barea, decă a satisfăcut aşteptările şi do
minte patriotice, în alipire cătră tra- lositâre, ce-i drept, şi frumos îngrijite în protopresbiterale, ba dela 9 inşi cu tote rinţele generale ale bisericei epai-chiale?
diţiunile maghiare, în iubire cătră teoriă, der după împrejurările nostre de ursoriile consistorului, nici raport în causa Apoi continuă astfel:
rassa, cultura şi instituţiunile ma adî oam idealiste. întâia propunere a fost, asta n’a putut scote. Aceşti protopopi, nu „Sciţi, domnilor, ce sorte tristă a
ghiare. Vede tristele resultate, „vede ca apreţiând însemnătatea cerurilor biseri- miţi de comisiă ou numele în raportul său, avut vechia nâstră episcopiă a Caransebe
periculul, şi de aceea dă alarma *. cescî, con3istoriul să-şi ţină de problemă (şi, interesant, unii preseuţî în sinod ca şului, împreună cu aceea a venerabilei nos
1
Tote acestea le vede seu şi-le în- principală a promova în tot chipul şi cu „deputaţi**!...) sunt: Petru PopovicI dela tre metropolii de Alba-Iulia, în urma tur-
chipuesce, faimosul agitator pentru tote mijlocele înfiinţarea şi funcţionarea Abrud, Ioan Cândea din Avrig, Nicolau burărilor şi a desbinărei confesionale din
contopirea naţională, dăr ceea-ce a Mircea din Cohalm, George Roman din vâcul trecut. Soiţi prea bine, că după o
corurilor bisericesc! după putinţă în fiă-
fost şi este în realitate nu vede. Deva, Avram Păcurariu din Ilia, Ioan Dan- desperată luptă cu t6te ispitele acelui
care comună, spre edificarea religiosă a
ciu din Lupşa, Dimitrie Coltofeanu din
Nu vede, că acel stat poliglot poporului. Frumos gând şi bine-ar fi de timp funest, mai pe urmă, cătră sfîrşitul
Treiscaune, Teodor Ciortea din Turda, faţă
ungar, contra căruia ridică atâtea l’am pută împlini! A doua propunere, ca: acelui veac, a trebuit să cedeze şi să
acusaţiunî, pentru-că n’a făcut mi consistoriul să escrie concurs pentru pre de cari a fost îndrumat consistoriul a pur se aneoseze la episcopia Vârşeţului, de na
cede f6rte riguros, să-i constrîngâ a-şl face ţionalitate străină, perdându-şî astfel inde
nunile, ce le aştepta dela el, n’a gătirea unui codice comentat a tuturor legilor
datoria şi a-i trage la răspundere.
fost în stare să susţină nicî biserica, nostre bisericescî, cum şi civile, cari privesc pendenţa şi tâte averile sale, încât la re
dăr nicî măcar o singură şcolă din miile biserica. Să se ia Statutul organic espli- Raportul, cu mici îndrumări, s’a luat activarea ei, fericitul episcop Popasu ve
de şcolî ale „Valahilor**; nu vede, cându-se paragraf de paragraf, punct de la cunoscinţă. nind în eparchiă n’a avut unde să-şi plece
că aceşti „Valah! nedomesticiţ!** au punct, aliniă de aliniă, apoi Regulamen * capul.
adus timp de trei-cjecî de an! jertfe tele, Statutele, legile civile, ce ne privesc, Referentul comisiei şcolare, Dr. Vas. „S’a acvirat la început, ou mare greu
imense, pe lângă contribuţiile, ce conclusele principale şi însemnate din so- Bologa, referâză asupra raportului consis tate, residenţa episcopâscă şi mai târdiu
le-au dat statului, ca să facă cu pu borele, sinodele şi congresele bisericescî şi torial, ca senat şcolar, propunând, ca spe s’a clădit şi casa de peste stradă, unde as-
tinţă, ca acesta pe un teritoriu lo de prin archivele consistoriale, şi tâte a- cial raportul despre mersul învăţământului tăcjl se află înlocuite cancelaria şi birou
cuit de peste trei milione de suflete, rangiate sistematic într’un—op, ce ar fi ne şi afacerilor şcolelor medii din Braşev: gim- rile asesorilor referenţi consistoriali, pre
să-ş! potă împlini timp de trei-cjecî greşit de mare valâre pentru credincioşi. nasiul, şcâla reală şi comercială, să se ia cum şi librăria şi tipografia diecesană.
de an! măcar cât de cât problema Dea Dumne.ieu să se facă! cu bucuriâ la cunoscinţă, esprimându se con „Der câte nu mai erau îndărăt de
lui culturală. Deputatul Dr. D. P. Barcianu a pre ducătorilor acelor şcoli mulţumită din partea făcut?
Da, acăsta lucrare uriaşă cultu sentat o propunere, de a-se face din par sinodului pentru progresul frumos, ce arată „Institutul diecesan teologic şi pedago-
rală, acăsta mare jertfă pentru pros- tea archidiecesei o adresă cătră Congres, în to^e privinţele. gio, era, cum sciţi, la venirea mea în die-
perarea statului a cărui parte cons ca să concurgă şi Metropolia, respective Celelalte puncte din raport s’au luat cesă, înlocuit în residenţa cea veche epis-
titutivă o tormăză, a adus’o elemen cele 2 eparchii, la salarisarea Metropolitu- cu mici observări, ori îndrumări la cuno copescă, aprâpe ruinabilă. Cea dintâifi grijă
tul „valah cu tote-că în timpul lui, pe care acjî îl plătesce archidiecesa scinţă,. recomandându-se consistoriului, ca a nostră a trebuit deci să fiă, olădirea
acesta îndelungat mereu a fost lovit, singură, ca pe Archiepiscopul şi Metropo- la împărţirea stipendiilor de câte 500 fl. edificiului celui nou tot în vecinătatea re-
