Page 98 - 1899-04

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 94.—1899.

sidenţei episcopesol de astăzi, ou sale spa- T. Oancea, cari s’au predat la comisiunea Aici s’a încins o discusiune fârte viă, In desbaterea specială a luat cu­
ţiâse atât în etsgiu cât şi în parter jur epitropâscă. la care a participat însu-şî presidiul prin- vântul şi cardinalul-episcop Schtauch, care
împrejur, şi trauslocarea aceluia în acest S’au împărţit apoi la oomisiunile res­ tr’o vorbire doctrinară, ce mirosia a laudă a propus să se eiimineze punctele văiămă-
pective petiţiunea comunei ColescI pentru proprie, apoi deputaţii Oncu, Lengeru,
edificiu nou şi corăspuncjător, unde se află tore din §§ ii 170 şi 171, şi o viuă mişcare
un ajutor de 150 fi. la repararea bisericei, Ceontea, Papp Ignatie şi Mangra ; dâr fiind
şi astăcjl. Acestă disposiţiune a fost forte apoi petiţiunea lui Aurelii! Bej an pentru timpul înaintat, cestiunea a rămas să S9 de desaprobare se produse în tabăra gu­
necesară din tote punctele de vedere, şi nu un ajutor de 150 fi., âr cererea de con­ continue şi termineze în şed. V, ce va avâ vernului când Schlauch (jise, că dâcă preo­
putem din destul mulţămi lui Dumnezeu, cediu a deputatului Oct. Putioih păn’ la 12 loc MercurI, în 10 Mâiii la orele 10 a. m. ţimea nu va da direcţia poporului, aoesta
că ideia acesta salutară s’a putut realisa Maiiî n. şi a dep. Negrean pe întrâgă du­ va fi condus de socialişti, în contra cărora
rata sesiunii se acordă.
încă atunci, îndată la început. Mai rămâ­ împărţirea ajutorului de stat şi Ungaria nu are lege.
Conform ordinei de cji stabilită în şe­
nând încă jos în parter încăperi destule,
dinţa ultimă, ar fi avut să urmeze referada conferenţa episcopilor catolici. Seim, Au mai vorbit contra contele Nico-
cari deja închiriate aduc un venit frumos
oomisiunii bisericescl, der presidiul a pre­ că alaltâerl s’a întrunit în a doua şedinţă lau Mauriciu Eszterhazy, contele Perd.
diecesei. ferit să pună referada comisiunei verifi- conferenţa episcopilor catolioî pentru a Zichy, episcopul Majlath şi în fine minis-
„]£r din punct de vedere didactic, tot cătâre.
discuta şi a lua hotărîre cu privire la ati­ trului-preşedinte Szell i-s’a dat cuvântul
la acest institut despărţământul pedagogic Paul Rotariă ca ref. al oomisiunii a tudinea, ce corul episcopesc va avâ s’o ob­ final.
a trebuit mai târdiu să se adaugă la cei propus, âr sinodul a verificat: 1) Pentru
cercul Belinţului de deputat clerical pe d-1 serve la desbaterea proiectului despre judi- La votare proiectul a fost primit cu
trei ani de mai înainte, încă unul, anul al
Lucian Şepeţan; 2) Pentru oercul Şiriei de catura Curiei în camera magnaţilor, desba- mare majoritate nemodificat atât în desba­
4-lea, precum şi şcola de aplicaţiă deose­
deputat mirean pe d-1 I. Rusu Şirianul, tere, ce s’a început erl. In cursul discuţiunei
bit, mai sporindu-se ast-fel şi personalul âr 3) Pentru cercul Aradului, conform scru- conferenţei I. P. S. Sa metroplitul Dr. Vic­ terea generală, cât şi la a doua şi a treia
didactic cu un învăţător. tiniului ordinat de nou, pe domnul Aureliă cetire.
tor Mihalyi a stăruit asupra proc.edurei, ce
Petro vicii!.
„Dâr, domnilor deputaţi, cu atâta nu se urmâză la împărţirea aşa numitului aju­
p6te fi lucrul complet la un institut dieoe- Deore-ce contra alegerii unui depu­ tor de stat, despre care am vorbit în primul Conferenţa de pace şi naţiona­
tat mirean în cercul Lipovei au Intrat pro­ lităţile. „Drapelul* află, că cu ocasia oon-
san teologic şi pedagogio. Oa să se ajungă
teste, ce ating şi pe d-1 V. Hamsea, care nostru de erl. Ex. Sa a făcut cunoscut ferenţei pentru pace şi desarmare, ce se
scopul pe deplin, avem neîncungiurată tre­ este membru în comisiunea verificătore, de conferenţei chipul cum acest „ajutor se
u
buinţă de un internat pentru moralisarea, aceea acesta s’a retra3 din comisiune. Con dă de cătră ministru peste voia şi fără va deschide în 18 1. c. la Haga, se va tri­
disciplinarea şi crescerea elevilor în spiri­ form regulamentului, presidiul ar fi trebuit concursul Consistoriului şi numai pe lângă mite un memoriu în care se va proba, că
să dispună îndată alegerea unui membru pacea este imposibilă pe cât timp guvernul
tul bisericii nâstre naţionale. Neputându-se chitanţe oontrasemnate de organele admi­
în acea comisiune, dâr n’a dispus, ci a lă­ din Budapesta tiranisâză ca pănă acum
de-ocamdată crea un astfel de internat în
sat pe referentul să raporteze despre acea nistrative politice. — Der ce se întâmplă? naţionalităţile din regatul ungar.— Din Haga
mod definitiv, din lipsa mijlâcelor, s’a fă­ alegere. După o referadă aprope de una Vlădicii catolici unguri au aflat de bine
cut totuşi ce s’a putut în mod preparativ. âră, comisiunea a propus, ca verificarea să a nu dţice un cuvânt măcar la cestiunea se anunţă, că tote puterile au cădut de
acord să respingă memoriile comitetelor
„S’a cumpărat adecă mai întâia un te­ se ţină în suspens, âr contra alegerii să se acâsta de cea mai mare importanţă pentru
facă cercetare. Atunci s’au ridicat negu­ armene şi macedonene, precum şi petiţiile
ren intravilan, aici în oraş, la un loc fârte dreptul şi disciplina bisericâscă, motivân-
rile purtate pe umeri de Mangra, Russu, Reuniunilor de pace şi arbitragiu.
potrivit, cu scop, ca la timpul său aici pe Oncu, VeliciO, şi au propus întregirea co du-se tăcerea lor cu banala frasă, că „ne­
u
acest teren să se zidâsoă edificiul corăs- misiunii, adecă un lucru superfluu, de-o fiind la ordinea cjilei , corul episcopesc nu
puncjAtor pentru internat. Dâr în anul parte, căci şi aşa comisiunea constă numai pote să se ocupe cu ea. Aşa se pare, că
din 3 membri, şi propunerea oomisiunii tot
acesta oferindu-se un loc şi mai bun şi vlădicii catolici maghiari nu sunt încă pă­
aceea va rămânâ, şi de va mai fi pus în-
mai avantagios, fiind provăcţut cu 4 clă­ trunşi de convingerea, că ceea ce fac acjl — 29 Aprilie, v.
tr’ânsa un membru; âr de altă parte super­
diri în curte, l’am cumpărat şi pe acesta. fluu, deore-ce prin resolvirea acestui act „liberalii“ cu preoţimea naţionalităţilor, Serata literară-niusicală a socie­
Despre cel dintâiă amintit, Veneratul Si­ i se termină activitatea, căci suntem în vor face mâne şi faţă cu preoţii lor ro­ tăţii „Petru Maior . Ca întregire a ra­
0
nod are deja cunoscinţă din anul treout; ultima sesiune a acestui ciclu; apoi în fine mano catolici — dat fiind, că guvernul ni- portului publicat în n-rul dela 9 Haiii nou
âr despre al doilea actele respective îm­ a fost zadarnică totă discusiunea, din mo­ suesoe hotârît de a separa în cele mate­
tivul, că trebuia ordinată oficios din pre- (91) al discursului nostru, ni-se mai comu­
preună cu contractul încheiat se vor su­ riale şi politice pe preoţi de autoritatea
sidiu acâstă completare. S’a decis cu tote nică, că spre marea mulţumire a tuturor
pune spre apreciare şi aprobare cu raport acestea întregirea comisiunei şi de al trei­ lor superiorâ, pentru-ca cu atât mai vîrtos ospeţilor, cari au luat parte la serata lite-
special. lea membru am ales în ea pe d-1 G. Po- să-i domineze neţărmurit. Guvernul ţine să rară-musicală arangiată de sus numita
u
u
„Aiol pe acest loc din urmă, domnilor povicih protopopul Şiriei. Acum să vedem câştige cu „darurl şi cu „milă preoţimea societate, aprâpe tote domnele şi domuişo-
ce vom isprăvi în şed. a IV-a de după
deputaţi, avem de gând să începem la în folosul lui politic, şi vlădicii catolici ma­
amâcjl ? rele s’au presentat la petrecere în pitores­
tâmna viitâre un internat provisorifi, dâcă ghiari n’au nici un cuvânt de <^is ?... cul costum naţional românesc, ceea ce a
IV.
contractul respectiv de cumpărare se va făcut o impresiune cât se pote de plăcută.
aproba din partea Veneratului Sinod. Şedinţa a IV s’a ţinut în 9 Maih n. Pentru ca publicul să nu fiă dus în erore,
la 4 ore d. am. sub preş. ordinar, fungând Din camera magnaţilor.
„Amintesc şi aceea, că un început mic
ca notar Dr. Tr. Puticih. amintim tot-odată, că de arangiarea vre­
de colectă pentru adunarea capitalului ne­ (Proiectul despre judicatura Curiei.)
Deputatului Dr. L. Marcu ’i-s’a acor­ unor coleote în provineiă în favorul socie­
cesar, deja s’a făcut, oum sciţi din partea dat concediu pe restul sesiunii actuali. In şedinţa de ieri a camerei magna­ tăţii nici vorbă nu este. S’au trimis în3ă,
domnilor deputaţi sinodali, rămânând, ca Nefiind terminat prot. şed. IlI-a s’a ţilor s’a pus la ordinea cjilei desbaterea ca de obiceiQ, la numărâse adrese bilete
o colectă în mare spre acest sfîrşit să se pertraetat raportul oomisiunii bisericescl.
asupra proiectului despre judicatura Curiei de invitare la serata din cestiune şi numai
pună la caie în timpuri mai favorabile. Referentele O. Gurban a oetit mai în­ în cause electorale. Discuţiunile, la cari în urma acestora se speră, că vor incu ge
r
„Notez mai încolo, că residenţa epis- tâii! raportul senatului bisericesc dela con­ vom reveni, au fost forte vii şi înfocate în favorul societăţii eventuale oferfe, la
sistoriul aradan, care atât în general, cât
copâscă cea veche, fiind ruinabilă, de tot cari societatea este atât de avisată.
şi în special s’a luat la cunoscinţă, dâr cu Episcopii romano-catolicl au fost aprope
neaptă spre folosire, a trebuit să se dă- adausul, că raportul să se publice în între- toţi de faţă în frunte cu primatele Vaszary.
rîme, şi în locul aceleia s’a zidit deja anul gitatea sa ca adnex la protocolul sinodal, Au luat parte şi dintre archiereii români Un filantrop sas. pilele acestea a
trecut un edificiu nou solid şi s’a închiriat ceea-ce de altmintrelea se va face aşişderea uniţi, âr dintre cei ai bisericei gr. or. nici fost înmormântat în Braşov unul din frun­
destul de bine societăţii comerciale „Se- ou celelalte rapârte generale. unul. Băncile guvernamentale erau ocupate taşii societăţii săsesel Frideric Ridely. In
u
verineana . Un picuţ de discuţiă înfocată s’a pro­ complet, guvernul îşi strînse oştea întrâgă testamentul său decedatul filantrop şi na­
dus în acâstă şedinţă prin observările de­ ţionalist a instituit ca erede universal peste
„Nu pot lăsa neamintită nici residenţa putatului Oeontea în oestiunea lăţirii sec­ de mameluol, era de faţă şi „zaszlosur“-ul
însemnata sa avere comunitatea bisericâscă
episcopâscă de adl, care încă a trebuit să telor printre credincioşii diecesei. Dâr ces- Banffy. Miniştrii erau toţi la faţa terenului
evangelică luterană a Saşilor din Braşov,
se repareze, adjusteze şi înfrumseţeze în tiuuea s’a aplanat, după-ce din părţi com­ de „luptă“, ba ici colo se vedea şi câte-o
mod mai potrivit, ceea ce suocesiv s’a şi petente s’a asigurat, că ceea-ce s’a putut uniformă militară. ou scopul de a-se înfiinţa un alumnat pen­
face pentru stîrpirea acelor secte, respec­ tru crescerea copiilor săsesc! evangelici,
făcut cu spese nu neînsemnate, partea cea
tive pentru împiedecarea lor, s’a făcut, âr Primatele Vaszary a luat cel dintâiă cari se dedica vre-unei meserii sâu indus­
mai mare din modestele venite episcopesol. pe viitor se va face mai amănunţit. cuvântul în ordinea discusiunei. El a de­
Pe lângă aceste realităţi diecesane, Tot O. Gurban a referat apoi asupra clarat deja la început, că primesoe proiec­ trii. Acest alumnat va avâ să stea sub ins-
mai vin a se adăuga încă două case, tot raportului sen. bis. dela Oradea-mare, care tul ca substrat pentru desbaterea specială pecţiunea şi conducerea presbitpriului evan-
aiol în oraş, lăsate diecesei prin testamente, raport de-asemanea s’a luat la cunoscinţă în speranţa, că se vor modifica paragrafii gelio săsesc din loc. Afară de acâsta,
atât în general, cât şi în special, pe lângă răposatul a făcut însemnate legate diferi­
una de fericitul general Mihail Trapşa, şi vătămători pentru biserică, pişe, că i-se
observarea, că pentru venitoriu în rapor­ telor societăţi săsesel, apoi logei francma-
alta de fericitul căpitan Iancu Temeş. tul sen. bis. să nu mai obvină şi afaceri pare, că proieotul este numai un experi­ zonice din loc, al cărei cassier a fost, pre­
Dâr cele mai însemnate şi de valore de socoteli, ci acele să trâcă la raportul ment. Ura, „legei, dreptului şi dreptăţii * ar cum şi altor persâne private. Averea lui
1
mai mare între realităţile diecesane sunt senatului epitropeso. vrâ să experimenteze cu decentralisarea Ridely constă din trei case în centrul ora­
fără îndoială cele trei domeniurl, la Mar- Comisiunea bis. raportâză asupra pe- cercurilor electorale. Dâr de ce experimen­ şului, dintr’o grădină mare, hârtii de valâre,
tiţiunii întrate mai an dela mai mulţi lo-
ghita-mare, la Visag şi la Dezeştî, cumpă­ tarea să se facă tocmai cu nepăciuirea preo-
cuitorl-credincioşl din Pesca, în contra ne- bani gata, multe hârtii valorâse etc. Se
rate în diferite timpuri din acest period. ţînerii sinodului electoral acolo, că s’a fă­ ţimei ? Proiectul este un anachronism, dâcă (jice, că averea lui trece peste 150,000 fi.
Nu mă îndoesc, domnilor, că şi D-V6stră cut cercetare şi consistoriul a pedepsit as­ prin el se ţintesce la separaţiunea bisericei
Astfel a sciut Frideric Ridely să-şi eter-
încă veţi reeunosce, că averea diecesei nu pru pe preotul, care n’a convocat la tim­ de cătră stat. La fine oeru delăturarea pa- niseze memoria în mijlocul conaţionalilor
se pote asigura mai bine, decât în pămân­ pul său sinodul. Preotul convincat însă a ragrafilor vătămători pentru biserică.
apelat sentinţa la consistoriul metropolitan, săi, ca un credincios fiiu al poporului său.
turi, făcându-se ast fel tot-odată şi credin­ A vorbit apoi metropolitul de Agria
de unde încă răspuns n’a sosit.
cioşilor noştri din acele locuri un bun aju­ Samassa, oare (p i proiectul este con- Pâdirea şi scutirea banilor Comu­
se
Petiţiunea preoţimii din protopopiatul
tor, prin esarendarea acelor pământuri. oipiat în mod nenorocit, el impatriâză sis­ nali şi a hârtiilor de valore. Ministrul
Beiuşului contra stîrpirii concubinatelor se
(Va urma). transpune consistoriului oradan să erueze temul denunciaţiunei şi în loc de-a cassa unguresc de interne a dat ordin tuturor
căuşele acestor morburi sociale şi să caute abusurile, dimpotrivă le deschide teren primăriilor comunale, ca pe viitor, dâcă nu
a-le stîrpi. larg. Samassa arăta, că şi cei mai mari ti­
Sinodul eparchiai aradan. au, să-şî procure casse de fier pentru păs­
Referentul comis, bisericesc! dice, că rani s’au provocat la salutea republicei, trarea banilor comunali şi hârtiilor de va­
iii. între credincioşii noştri scade continuu în- un concept acesta, în care tote încap. Nu lore, cari în lipsa acelor casse adese-orl
sufleţ'rea faţă da ale bisericei şi causa prin­
Şedinţa a treia a avut loc Marţi în cipală a acestui rău ar fi, că în preoţime este drept, care e îndreptat în contra altui sunt espuşl focului şi altor mijlâce de în­
9 Maih n. la 10 ore a. m. sub presidiul sentimentul preoţesc pentru împlinirea da- drept, âr „Kanzelparagraf -ul atacă prin­ străinare. Cassele acestea introduse în co­
u
ordinar, funcţionând ca notari Dr. T. Po- torinţeîor este în decadenţă. De aici co­ cipiile fundamentale al influenţei bise­ munele cu cassar deosebit, să fiă provăcjute
pescu şi Dr. N. Oprean. misiunea află, ca remediu, „să aviseze pe ricescl. cu încuietore duplă, aşa încât ele să nu
După autentiearea protocolului şedin­ consistoriu a face un regulament prin care
ţei a doua s’a cetit lista membrilor (semne se se arangieze mai temeinic învăţământul Se ridică ministrul-preşedinte Szell în potă fi deschise decât în presenţa a doi
de progres, ui-se prepară o eră nouă). în cântări, tipic şi rituale la seminariul die- apărarea proiectului şi apără paragrafii di­ sâu trei membrii din primăriă, âr una din
Dela consistoriul aradan au întrat so­ cesan, precum şi administraţiunea semiha- ficultăţi c’o sofistică şi rabulistică, ce ade- chei să fiă depusă la casa centrală a co­
w
cotelile fundaţiunilor Mihoo, G. Lazar şi riului . se-orl am' esperi&t’o în discursurile lui. mitatului.