Page 99 - 1899-04

Nr. 94.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

:
Esundarea Dunărei. In Ungaria de glonţ de revolver pe bancherul Masterton, Că Jidanii şi Maghiarii d n jurul aces­ umplu cu bogăţii nenumărate; te fac chiar
oâte-va dile Dunărea oresoe mereu şi a în- cu care de 20 de ani pr;>*ta un prooos şi-i tei bănci sunt încântaţi şi veseli de inau­ moştenitorul meu. Colonelul, care nu făcea
oeput să esundeze. împreună cu ea esun- ducea mereu dâmbetek gurarea ei, o credem. Dâr cum se vor tocmai oas mare de religia sa, primi. Şi
dâză şi alte rîurl laterale, cari, decă ploile simţi împăcaţi în consciinţa lor acei Ro­ astfel îşi schimbă starea civilă. Din colo­
Un coiaiu harnic de ■ băcăniă, care
în acele părţi nu vor înceta, ameninţă în mâni societari, cari au dat mână de aju­ nelul Selve, deveni Soliman-paşa. Avea
vorbesce tâtk trei limoile patriei, cu es-
mod serios mai ales localităţile din Unga­ tor consorţ'ului „patriotic jidano-maghiar" acum un serai la disposiţiă; cea mai fru-
perienţe bogatb, dorosce a-se angaja ime­
ria nordică aflătâre în apropierea rîurilor. asociându-se cu Sohwimmer-ii şi cu "Weiu- mâsă din favorite îi dete un fiu şi acesta
diat într’o prăvăliă mai mare. InformaţiunI
stein-ii ? era elevul lui Sardou. Profesorul şi elevul
Imoralitatea în Budapesta. „Egye- mai de-aprâpe la administraţia Zi aru u:
l ‘
nan avut de ce să se plângă unul de al­
târtâs" istorisesce, că femeia Griinwald S. nostru.
şi-a vândut în înţelesul strîns al cuvântului Cum lucr^ză Croaţii. tul, — profesorul era indulgent, elevul
Trupa teatrală vicnesă va da mâne, afectuos — şi au trăit în înţelegerea cea
propria sa fată unei alte femei pentru pre­ (Societatea „Matiţa“.)
Vineri, ca representaţiă de adio piesa sen- mai bună până când se despărţiră, şi s’au
ţul de ICO fl. ca să „negustorâscă" cu ea
saţională „Căpitanul Drrefuss în 7 tablouri. In Agram, centrul poporului oroat, se despărţit cu laorimile în oohî, Skander Bey
u
după-cum va crede mai cu „profit". Caşul
a
află sediul societăţii literare y) Matiţa
l’a istorisit fata înşa-şl înaintea poliţiei. Din România. Eri după amâZl co- („Matiţa hrvatska ), oare desvâltă o rodnică fiind reohemat în patria sa.
a
Fâia ungurâscă ia în nume de rău poliţiei, misiunea interimară a luat în primire afa­ şi neobosită activitate pe teren cultural, După un timp de două-Zeci de ani,
că ast-fel de caşuri nu le descopere, ci le cerile primăriei capitalei. Preşedinte al co- literar şi scientific, lucrarea ei fiind pă­ când se termină canalul de Suez, scriitorii
acopere cu adâncă tăcere, şi esclamă: e misiunei interimare este d. Nicu Filipescu, Edmond About şi de (Najac, cari trebuiau
trunsă esclusiv de spiritul naţional croat.
trist, oă în Budapesta imoralitatea a luat âr vice-preşedinte d. Ionel 0. Grădişteanu. Societatea s’a înfiinţat la 1877 şi nu­ să asiste la inaugurare, îl rugară pe Sar­
întinderi aşa de mari şi se fac ou neruşi­ dou să mârgă ou dânşii. — Mi-e imposibil
— D-1 Nioolae Fleva, ministrul do­ mără aZl 12,000 de membri, dintre cari să vă însoţesc, le răspunse el, dâr am un
nare „geşefturl", cari trebue urmărite ou
meniilor, a dat d-lui Băicoianu, fostul se­ mulţi trăesc în străinătate. Averea ei trece
neoruţare.„ prietin la Cairo, vă rog să vă presentaţl
cretar general al ministerului, însărcinarea peste suma de 400,000 fl. Are un palat în lui, se numesce Skander Bey, mi-a fost
Cununia şi logodnă. In BucurescI de-a organisa exposiţiuuea proeotată de Agram. In fiă-care centru de populaţiă
elev, e un tînăr bun şi mi-e prietin devo­
se sâvîrşesee ac}!, Joi, cununia d-rei Alice făinarii românescl dela Rotterdam. croată societatea posedă câte-un om de în­
tat. YeţI avâ o primire regală. Când s’a
Jliescu, cu d-1 Achil Georgescu. — Din Lu- credere al ei (sunt vre-o 500 aZl) a căror reîntors, Sardou îi întrebă despre fostul său
— Printre exposanţii, cari au fost ad­
goş ni-se anunţă logodna d lui advocat Dr. misiune este să fiă legătură de unire între 5
mişi la „Salonul" din Paris, deschis Zilele elev. — Elevul d tale e un netot şi jumă­
Isiăor Pop, cu d-ra Alina Maior, fiica d lui membri, să adune membri noi şi să distri- tate. Ne-a dat pe uşă afară, strigând, oă
trecute, sunt următorii artişti români: In
advocat de-aeolo Dr. Ioan Maior. bue publicaţiunile societăţii. el nu stă de vorbă cu nisce câni spurcaţi.
secţia de pictură: d. N. Grant (oopiliţă
„Matiţa fiind o societate de editură Skander Bey uitase cu totul principiile li­
u
Statua lui Carnot. 0 soire din Paris bretonă); d. Mârculescu (Interior); d. Simo-
inteligentă şi desinteresată, publică con­
spune, că preşedintele Loubet însoţit de nide (Parfum de iârnă); d. Serafim (Susana berale, pe cari le învăţase dela profesorul
cursuri pentru opere premiate, în tote ra­
ministrul-preşedinte Dupuy şi de ministrul la bae). In secţia de architectură: d. P. său. Parisul nu lăsase nici o urmă în su­
instruoţiunei publice Leygues va merge în Antonescu (Casă de ţăran; San Marco şi murile, tipăresce pe socotâla sa scrierile, fletul fiului paşei frances.
cari au întrunit concursul comitetului şi le
21 1. c. la Dijon, ca să asiste la desvălirea Palatul ducal).
distribue membrilor în schimbul cotisaţiilor O petiţiune a fetelor din IÂtvania.
statuei lui Carnot. Disoursul comemorativ
— S’a acordat de cătră Ministerul in- anuale de câte 3 fl. In biblioteca din Cracovia s’a aflat o ve-
îl va rosti ministrul-preşedinte.
strucţiunei publice, d-lui Dim. Aug. Laurian, Adevărat monument neperitor, pe care ohiă petiţiă, ce a fost adresată în 1640
Lăcustele î n Spania. O telegramă medalia „Răsplata muncei pentru învăţă­ şi-l’a ridicat deja şi pănă acum societatea, din partea tinerelor fete din Litvania că­
oficiâsă anunţă, că lăcustele ameninţă se­ mânt" clasa I. este răspândirea culturei în tote straturile tră dieta ţărei, ce se constituise la ordinul
rios teritorii întinse din Spania. In provin- naţiunei croate, cultivarea literaturei şi în­ regelui Ladislau II. In petiţiă fetele cer,
Dela serviciul sanitar român. Cetim în
oia Alicante, între Almorcfion şi Belmez, curajarea muncei intelectuale de tote fe­ ca dieta să aducă o lege, prin care să fiă
„Constituţionalul": Doctorul Felix, bătrâ­
ele acoper în straturi grâse o suprafaţă de lurile. aspru pedepsiţi toţi acei bărbaţi, cari se
nul energio şi priceput, omul devotat dato­ estre
18 chilometri. Calamitatea acâsta s’a ivit De remarcat este spiritul luminat, ce însâră pentru Z j cer mai departe, să
riei, şi-a dat demisiunea din postul de director
de rândul acesta în proporţii mai amenin- îusufleţesce pe conducătorii „ Matiţei . Fără li-se interZicâ de-a se mărita acelor vă­
u
al serviciului sanitar. Acâstă demisiune este
ţătâre, ca ori şi când pănă acum. să înceteze a fi înainte de tote o institu- duve, cari au trecut peste patru-ZecI de
provocată de inoidentul cu cei 3—4 rîmă-
Iertarea Tarului. Pasoile bisericei ţiune de propagandă naţională, fără să trâoă ani, deâre-ce fiind ele mai esperte şi mai
torl, cari au murit pe drumul Vienii de o rutinate, uşor pot seduce pe tinerii băr­
răsăritene au adus iertarea Ţarului pentru cu vederea cultivarea tradiţiunilor nobile
pneumo-enterită infeeţiosă, după-cum pre­ baţi în paguba fetelor. In fine, a treia şi
o rudă a sa, care din causa unei căsătorii tind veterinarii austriacl, şi care a deter­ ale trecutului, societatea face tote conce­
a fost căc}ut la timpul său din graţia Ţa­ minat închiderea din nou a graniţelor aus- siunile trecutului mai apropiat şi deschide cea mai hazliă cerere a lor este, ca toţi
rului Alexandru III şi în urma acâsta a porţi largi sciinţei şi literaturei universale. articulii de lux, meniţi a servi la înfrum-
tro-ungare oomerciului nostru cu acest ar­
fost silit a trăi un şir lung de ani în străi­ Influenţei ei se datoresce în mare parte seţarea şi decoraţiunea fetelor, precum
ticol. Şeful serviciului sanitar a cerut o
nătate. E vorba despre marele duce Mi- anchetă severă atât asupra caşului, cât şi iubirea şi interesul, pe care poporul croat văpsell, bijuterii etc., să pâtă fi importaţi
hail Mihailovid, fiiul marelui duce Mihail, le portă faţă de literatura naţională, şi tot din străinătate scutiţi de vamă. Că ce va
asupra funcţionării întregului serviciu ve­
unchiul Ţarului, care la 1891 s’a logodit influenţei ei se datoresce aZl în mare parte fi hotărît dieta faţă cu acâstă petiţiă, nu
terinar, şi ca să nu se bănuâsoă vr’o păr­
în San-Remo cu contesa Sofia Merenberg. importanţa naţionalităţii croate în viâţa s’a putut afla pănă acum din nici un act
tinire din parte-i, a presentat chiar demi­
Alexandru III l’a lipsit de tâte porturile siunea sa, supunând ast-fel celui mai întins publică politică a monarchiei. din bibliotecă.
şi onorurile ce le avea în armata rusâscă, Mai ales pe terenul cultural naţional
control administraţia sa. D. Cantaouzino i-a
şi i-a interdis a-se mai re’ntâroe în Rusia. „Matiţa" croată pote servi ca esemplu de
primit demisiunea şi e dispus să numâscă Sj § t e r a t u r ă.
De atunci marele duce exilat a trăit parte urmat tuturor popârelor mai mici, a căror
un alt director. De-ocamdată, ancheta e
în Wiesbaden, parte în Cannes cu soţia sa. cultură şi literatură n’a eşit încă din sta­ In editura Tipografiei şi Librăriei die-
începută de inspectorii veterinari Măgureanu
Nicolae l’a primit ârăşl în graţia sa şi diul formaţiunei. cesane din Caransebeş au apărut: Istori-
şi Staicovicl.
l’a restituit în tâte demnităţile, ce le avea ore religiose-moi'ale, alese şi întoomite pen­
mai înainte în armata rusâscă. tru elevii începători ai şcâlelor poporale
Noua bancă dela Beiuş. Foia jidano-
de Dr. Petru Barbu. Preţul 15 cr. (plus 3
îngheţurile din Francia în luna maghiară de Oradea mare jubilâză, pentru că
O aventură a lui Sardou. Pe cr. porto). Aceste istoriâre au în loc de pre­
Martie. După o periodă de timp relativ pâte să anunţe, oă în cele din urmă s’a
vremea copilăriei lui Sardou, Parisul nu faţă următârele indigetărl metodice: „în­
căldurosâ, au venit mai în tâtă Francia constituit „Nepbank“-ul din Beiuş, la a
era ca astădl, âr istoria Franeiei şi a Pa­ văţătorul începe obiectul de învăţământ al
nisce geruri în luna Martie, cari au fost căruia înfiinţare pentru prima-âră au con­
risului era de mult plină de bogăţiile is- Religiunii cu istorisiri despre lucrări reli-
desastrâse pentru colturile fructifere. In re­ curs alături cu Jidanii şi cu Maghiarii lo­
torioe, care educă fantasia de poet. Deja giâse-morale . .. Vom propune deci elevilor
giunea Parisului, caisele şi o mare parte cului şi câţl-va Român*. Inaugurarea s’a
la versta de Z eoe auî Sardou cetind pe începători istoriâre simple despre facerea
din persecl au fost distruse. Cea mai mare făcut în 7 Maiii st. n. Banca are un capi­
poeţii vechi şi pe Moliâre îndeosebi, des­ de bine, diliginţă, modestiă... şi peste tot
soâdere de temperatură în acâstă regiune tal social de 120,000 corone.
coperi în sine-şl dorinţa şi puterea de a despre referinţl morale, cari mişcă fantasia
a fost de 8° sub zero în nâptea de 13 (2B)
Au fost de faţă la constituire 36 ac­ sorie. Avu însă, înainte de tâte, să lupte ou copiilor, deştâptă sentimente nobile, nutresc
spre 14 (23) Martie. In Eit, pomii cu mig­
ţionari, representând 500 de acţiuni. Intre sărăcia, şi luptă, depunând o muncă încor­ şi întăresc judecata lor morală. Le istorisim
dale au suferit mai multe din aceste scă­ cei de faţă se aflau şi patru Români. S’a dată fisică şi intelectuală, şi eşi victorios; apoi întâmplări şi lucrări religiose-morale,
deri de temperatură, căci acolo nu s’au
procedat apoi îndată la alegerea directo- se ocupa cu „meditaţii" până la o verstă al căror obiect să-i facă cunoscuţi cu fiinţa
distrus numai florile, dâr a fost atacat şi
riului. Au fost aleşi dece membri, între înaintată, când deja schiţase câte-va drame şi însuşirile lui DumneZeu, apoi ou omul şi
lemnul. Centrul şi partea sud-vesticâ a Fran
cari numai doi Români (Gr. Cosma şi I. în versuri şi prosă. In povestirile sale des­ în fine cu raportul dintre Dumnedeu ci
ciei au suferit pagube mari. Termometrul Ardelean), âr ceilalţi Jidani şi Maghiari. pre trecut marele dramaturg a amintit cu om“... Amăsurat acestor îndegetărl citate din
scăpând la 9° sub zero frigul a distrus
In comitetul de supraveghiere şi în consi­ privire la acâstă ocupaţiă cu „meditaţii" „Religiunea în şcâlă poporală," am ales şi
florile de caişî, migdale şi piersici. Cireşii
liul de direcţiune au întrat de aseme­ aventura oe a avut’o cu un elev al său, întocmit istoriârele de faţă. Propunerea
timpurii precum şi unii perl de asemenea au
nea câţl-va societari români; director al anume Skander Bey, care-i fusese reco­ aoestor istoriâre se face după treptele for­
fost atinşi. In regiunea Lyonesă, îngheţu­
băncii a fost ales „simpatioul" Schtommer mandat pentru trei lecţiunl pe săptămână male. La finea cărţii am sistemisat învăţă­
rile au ţinut dela 19—26 Martie, în care
Moritz — âr advocatului român G. Cosma cu preţul de cinci lei de fiă-care lecţiă.
timp au adus stricăciuni considerabile. Re­ turile scâse din istoriâre, după cum li-i lo­
’i se făcu deosebita onore de-a fi ales loc- Skander Bey era turc — pe jumătate. Is­
colta caiselor şi a piersecilor e aprâpe pier­ cul în Catechismul meu.
.ţiitor de director, fără îndoiâlă drept recu- toria lui e următârea :
dută, âr cireşii timpurii sunt compromişi. *
noscinţă, că s’a întrepus cu atâta foc pen­ In timpul restauraţiunei din Francia,
In partea de miadăcji a Francieî, multe tru triumful ideilor de cosmopolitism şi un vechili ofiţer al imperiului, colonelul „Pintea. Viteazul", tradiţiunl, le­
culturi au suferit de îngheţuri. Viile sunt
frăţietate. Selve, primi misiunea dea merge în Egipt, gende şi schiţe istorice, de Ioan Pop-Rete-
stricate în Depart, Aude şi Herault. Live­
După adunare, acţionarii de faţă s’au ca să organiseze cavaleria Kedivului Ibra- ganul. Acâsta, pe cât seim, e cea mai com­
zile mari de pruni de asemenea au suferit
adunat la un „aldămaş", unde s’au ţinut him. El îşi împlini atât de bine însărcina­ pletă scriere despre eroul Pintea. In ea
stricăciuni. Pănă şi în regiunea meditera-
toaste pentru cei-ce au merite la înfiinţa­ rea, încât noul său şef prinse dragoste de se cuprind fârte interesante tradiţiunl şi
neă, temperatura a scăzut la 6° în noptea
se:
rea institutului. „S’a accentuat de un Ma­ el şi-i Zi — Eşti un bun militar şi vi­ istorisiri din tote părţile, pe unde a um­
de 21 spre 22 Martie. Din cele spusă re-
ghiar, că ei nu vrâu luptă în ţinutul Beiu- tejii mei îţi admiră talentele; dâr mi-e blat Pintea. S e află de vânZare la tipo­
suită, că în anul acesta recolta caiselor
şului, ci bună înţelegere fără deosebire de târnă să du te ucidă, pentru-câ se cred grafia „A. Mureşianu" în Braşov şi la au­
şi a piersecilor va fi aprope nulâjîn Francia.
naţionalitate", cu alte cuvinte, de-şi vor duce umiliţi, când trebue să se supue unui rumi, torul în Reteag (Retteg). Preţul 20 cr. (cu
Milionar ucigaş. Milionarul Plumb Românii bănişorii lor la „Nepbank" nu-i unui păgân. Lapădă-te de religia ta şi posta 23 cr.).
din New-York a ucis Z'lel® trecute prin vor respinge. primesce pe a nâstră; YTe fac fericit, te ❖