Page 1 - 1899-05
P. 1

KEDACŢIOWEA,                                                                                                                                            „gazeta* iese în flseare iji.
         Mmlnistraţiimea ?i TipograHa.                                                                                                                               ADonamente pentru Aistio-Ungaria:
         BBAŞOV, piaţa mara Nr. 30.                                                                                                                                    Pe un an 12 f I., pe săse luni
                                                                                                                                                                          6 fl., pe trei luni 3 fl.
           Scrisori  nefrancate  nu                                                                                                                                    N-rii de Duminecă S fi. pe an.
         se  primesc.  Manuscripte                                                                                                                                    Pentru România şi străinătate:
         nu se retrimet.                                                                                                                                             Pe un an 40 franol, pe şAse
          INSERATE  so  primesc  la  AD-                                                                                                                             luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
         BISISTRAŢIUNE  în  Braşov  şi  la                                                                                                                            N-rii de Duminecă 8 franol.
         următdrele  Birouri  da  anunclurl:                                                                                                                            Se prenumeră la tote ofi-
          în  Viena:  S.  Dukss  Naohf.                                                                                                                              ciele poştale din întru şi din
         SHax. Augenfeld i Einsrlch Lasnar,                                                                                                                          afară şi la d-nii colectori.
         Hcinrloh  Sohalok.  Rudolf  Mosso.                                                                                                                      e
         A. Oppellks Nnchf. Anton Oppallk.                                                                                                                             Abonamentul pentrn BraştY
         In Budapesta : A. V. Goldber-                                                                                                                                Admtnistrafiunea,  Piaţa  mart
         S ar,  Ek8t6ln  Bornat.  In  H  am­                                                                                                                         Târgul  Inului  Nr.  30,  etaşil
          urg.-  Karolyl  L  Llobmann.                                                                                                                               I.:  Pe  un  an  10  fl.,  pe  şist
          PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­                                                                                                                               luni  5  fl.,  pe  trei  luni  2  fl.  50  or.
         ria  garmond  pe  o  coldnă  6  or.                                           isainii son    ansa  »mw« «Bun ot                                             Cu  dusul  în  casă  :  Pe  on  ai
         şi  30  or.  timbru  pentru  o  pu­                                                   iHiWPii   rafcasui taiM rafea nana tozesmo                            12  fl.,  pe  6  luni  6  fl.,  po  tiei
         blicare.  —  Publicări  mai  dese                                                                                                                           luni  3  fl.  —  Un  esemplar  5  or.
         după tarifă şi învoială.                                                                                                                                    v.  a.  sAu  15  bani.  —  Atăt  abo­
           RECLAME  po  pagina  a  3.a  o                                                                                                                            namentele   căt   şi   inserţiunile
         aoriă 10 or. s6u 30 bani.                                                                                                                                   sunt a se plăti înainte.
            Nr. 95.                                                        Braşov, Sâmbătă 1 (13) MaiiL




                  Alegerea la Arad.                  pentru  activitatea  sa  rodnică  de  un  se  luptă  cu  miseria,  atunci  vedem  într’ade-      Apoi  dorind  din  inimă,  ca  poporul  să
                                                     pătrar  de  veac,  deodată,  după  de­        văr  (îu  mişcarea  amintită  —  Trad.)  mani­  se  uşureze  cât  s’ar  pută  mai  mult  în  pri­
             Duminecă  se  va  întruni  Sino­        părtarea  lui,  s’a  început  din  partea  festarea  conştiinţei  sale.  Este  mare  păcat  a  vinţa  contribuirilor  pentru  cult,  s’au  mai
        dul  estra-ordinar  electoral  al  epar-  amintită  o  agitaţiune  nebună  pentru  amărî pe 6men\ atât de cinstiţi."                    înfiinţat  încă  fondul  pentru  acoperirea  con­
        chiei  Aradului  pentru  a-şî  alege  a  transforma  votul  de  recunoscinţă                  •U-v.                                     venţiei  episcopescl,  fondul  pentru  acoperi­
        Episcop.                                     al  întregei  diecese  în  hulă  şi  ocară       La cestiunea întregire! salariilor        rea  sidoxiei  episcopescl;  fondul  pentru  aco­
             Este  un  drept  însemnat,  ce  vine  pentru  guvernarea  trecută.  N’a  fost                                                      perirea  speselor  deputaţilor  sinodali  şi  con-
        a  şi-l  esercita  representanta  diecesei  vorba  nicî-odată  de  ceea-ce  s’a  lu­                       preoţesc!.                   gresuall şi fondul internatului.
        române  gr.  or.  a  Aradului  pe  basa  crat  bine  în  cei  doue-cjecî  şi  patru             Pentru  complectarea  raportului              De-asemenea  şi  fundaţiunî  din  partea
        Statutului  organic.  Este  însemnat  de  anî  trecuţî,  ci  tote  s’au  zugrăvit  nostru  privitor  la  desbaterile  Sino­             unor  credincioşi  de-ai  noştri,  pentru  sco­
        acest  drept  mai  ales  pentru  rolul  cel  în  colorile  cele  mai  negre  fără  pic  dului  archidiecesan  din  Sibiiu  asu­         puri  filantropice  şi  culturale  diecesane  încă
        mare  şi  misiunea  cea  înaltă,  ce  o  de sfială.                                        pra  întregirei  salariilor  preoţescî,  s’au  înfiinţat mai multe dându-se în adminis-
        are  un  Episcop  în  mijlocul  poporu­            Şi  acâsta  metodă  de  a  agita  n’a  amintim,  că  referentul  comisiei  or-  traţiunea  Consistoriului  nostru.  Aceste  sunt:
        lui  nostru,  şi  este  îndoit  de  însem­   avut  alt  scop,  decât  de  a  pregăti  ganisătore,  d-1  1.  ele  Preda,  după  ce  fundaţiunile  loan  Peţa,  Elisabeta  Peţa,
        nat  în  situaţiunea  de  faţă,  când  sar­  prin  desbinare  şi  printr’un  sistem  de  arătă  pe  scurt  istoricul  afacerii,  ceti  Tismănariu,  Bosz,  Baronul  Heidte,  Trapşa
        cina  păstorului,  care  trebue  se-şî  a-  calumniare,  calea  pentru  un  „candi­        următorul  conclus,  ce  se  luase  la  şi Temeş.
        pere  turma  sa  ca  lumina  ochilor  în  dat",  care  se  putea  ridica  numai  timpul  seu  din  partea  Consistorului                      Despre  luptele  cele  multe,  mai  ales
        contra  tuturor  înrîurinţele  stricăcibse  printr’o  artificială  înegrire  a  acelor  în acâstă afacere:                              pe  terenul  bisericesc  şi  şcolar,  cu  ocasiunea
        ale  timpurilor  de  tot  vitrege  şi  duş-  rivali  eventuali  ai  lui,  carî  abstră-         „Considerând  1)  că  statul  şi  aşa  e  da­  întroducerei  legilor  aşa  numite  politice  bi-
        mănose  prin  care  trecem,  devine  cu  gend  dela  alte  calităţi,  aveau  în  tor  a  da  ajutore  bisericei  şi  biserica  e  în  sericescl,  a  limbii  maghiare  în  scole,  spo­
        atât mai gravă.                              avantagiul  lor  nedisputabil  consoiinţa  drept  a  pretinde  ajutor,  2)  sperând  o  schim­  rirea  salariilor  înveţătorescî,  —  lupte  des­
             De  acesta  grea  chemare  va  tre­     curată  şi  liniştită,  că  au  remas  cre­   bare  a  sistemului  şi  timpului  ou  condiţiile  tul  de  grele  pănă  şi  prin  Casa  magnaţilor,
        bui  se  fiă  pe  deplin  consciu  cel-ce  dincioşi  bisericei  şi  naţiunei  în  lup­     lui  grele  de  aci!,  3)  că  neprimind,  biserica  nu  mai  amintesc  mai  de-apr6pe,  fiind  ele
        va  fi  chiămat  se  ocupe  înalta  dem­     tele  primejdiose,  ce  le-a  purtat  pănă  n’ar  avea  putere  a  opri  pe  preoţi  a  primi  prea  bine  cunoscute  din  cele  sorise  de  până
        nitate  de  Episcop,  der  mai  mult  tre­   acuma cu adversarii ei.                       fără  soirea  ei,  4)  că  numai  decretând  pri­  acum.  Chiar  şi  în  present  avem  un  obiect
        bue  se  fiă  conscii  încă  de  gravita­          Pornirile  acestea  pentru  a  face  mirea,  se  pote  obţine,  pe  lângă  anumite  destul  de  greu  de  pertractat,  completarea
        tea  actului  alegerei  aceia,  cărora  le  propagandă  în  favorul  acelui  fruntaş  condiţii,  punerea  sumei  întregi  la  disposiţia  venitelor  preoţescî,  la  a  căreia  bună  şi
        incumbă  datoria  faţă  cu  biserica  şi  din  cler,  care  prin  cunoscuta  purtare  Consistorului,  5)  că  împărţirea  de  acll  a  temeinică  resolvare  nu  se  p6te  din  des­
        naţiunea  lor  de-a  alege  pe  cel  ce  va  în  cestiunea  legilor  bisericesc!  poli­    ajutorelor  nu  e  nici  ea  mai  bună,  der  s’a  tul recomanda o seriositate cât mai matură.
        putb  se  corespundă  mai  mult  chia-  tice  şi-a  atras  desaprobarea  întregei  acceptat  de  nevoe,  6)  că  între  preoţii  noş­         Şi  în  urma  tuturor  acestora,  ca  un
        mării sale în tote privinţele.               biserice  şi  a  tuturor  Românilor,  fiind  tri  nu  sunt  carî  să  ducă  viaţa  „imorală"  corolar  la  cele  expuse  pănă  aci,  notez  spre
             Se  pote  (ţie©  dâr  cu  drept  cu­    stigmatisat  ca  apostat,  trebue  se  în­    ori  „contrară  statului",  7)  că  prin  primire  bucuria  generală,  că  pe  lângă  t6te  eroga-
        vânt  membrilor  Sinodului  electoral  tâmpine  cea  mai  aspră  condamnare  şi  împărţire  prin  consistor,  preoţii  se  ţin  ţiunile  cele  mari,  ajungând  deja  budgetul
        din  Arad:  dela  votul  vostru  atârnă,  prin  aceea,  că  Sinodul  electoral  se  mai  strîns  de  biserică,  8)  că  neprimind,  anual  cifra  de  35.000  fl.,  averea  întrâgă  a
        pote  pe  un  şir  lung  de  anî,  viitb-  va  avânta  la  acel  nivel,  care  i-se  biserica  sar  pune  în  confliot  perpetuu  cu  diecesei în aceşti 10 ani deja s’a duplicat.
        rea  conducere  a  diecesei  vostre;  cuvine,  având  în  vedere  nu  conside-  statul  şi  ne-am  espune  a  fi  mereu  bănuiţi              Etă,  domnilor  deputaţi,  în  lineamente
        dela  votul  vostru  aternă,  ca  în  vii­   raţiunî  de  interese  personale,  ci  nu­    că  urmărim  tendenţe  periculose  statului,  9)  mai  generali,  resultatele  activităţii  nostre
        tor  se  domnescă  în  diecesă  pace  şi  mai şi numai binele bisericei.                   că  dotaţia  de  adî  a  preoţilor  e  adevărat  oficiale  de  10  ani.  Ele  nu  se  pot  ascunde,
        iubire  între  fraţi  şi  o  nobilă  emula-        Sunt  destui  bărbaţi  vrednici  şi  slabă,  10)  că  biserica  a  cerut  şi  ea  repeţit  căci  stau  negru  pe  alb,  se  văd  cu  ochii  în
        ţiune  întru  înaintarea  marilor  sco­      de  valore  în  înaltul  cler  al  metro-  ajutor  şi  nu  i  s’a  dat,  11)  că  prin  nouăle  tâte  direcţiunile  lor.  Prin  urmare,  se  p6te
        puri  bisericesc!  şi  culturale-naţionale  poliei  române  gr.  or.  Părinţii  Sino­      legi  politice  bisericesc!,  preoţimea  a  întrat  cjice,  că  nici  noi  nu  am  dormit,  ci  am
        în  sînul  ei;  dela  zelul,  hărnicia,  cre­  dului  electoral  n’au  decât  se  caute  în  lipsă  şi  mai  mare,  12)  că  ajutorul  de  muncit  cât  s’a  putut  şi  cât  ne-au  ertat  îm­
        dinţa  şi  devotamentul  alesului  vos­      pe  cel  mai  demn  şi  de  încredere,  şi  24.000  s’a  respins  şi  nu  s’a  aflat  modalita­  prejurările  cele  grele  şi  critice,  în  cari
        tru  pentru  sfânta  causă  a  bisericei  armonia  şi  buna  înţelegere  va  fi  tea  a  ne  ajuta  altfel;  13)  că  dâcă  statul,  trăim  şi  în  cari  s’a  aflat  şi  se  află  biserica
                                                                                                                                                nostră.
        şi  a  naţiunei  va  depinde  bunăstarea  dintr’odată  deplin  restabilită,  ca  prin  contrar  promisiei  date  de  ministrul  "Wlas-
        şi  înaintarea  întregului  nostru  popor,  minune,  spre  binele  şi  fericirea  die­     sics,  că  numai  atâta  ne  vor  cere,  să  ajungă   Şi  eu,  domnilor  deputaţi,  nu  cjic,  că
        din  care  diecesa  Aradului  face  o  cesei şi a neamului nostru.                         banii  la  mâna  preoţimei,  ne  va  pune  con­  eu  le-am  făcut  acestea,  ci  noi,  noi  cu  toţii
        parte atât de însemnată.                           Mai  mult  la  viitor  decât  la  pre-  diţii  prin  cari  să-şi  aservâscă  pe  preoţi   împreună,  în  dragoste  şi  bună  înţelegere
                                                                                                                                                frăţescă,  fiă-care  în  posiţia  şi  sfera  sa  de
             Pentru  ca  se  se  producă  acest  sent  se  se  gândescă  cei-ce  vor  ave  pentru  lucruri  contrare  bisericei  său  chiar
        resultat  fericit  trebue,  ca  armonia  se-şî dea votul la alegerea de Episcop.           pentru  scopuri  politice,  preoţimea  va  avea   activitate,  sub  conducerea  episcopului,  căol
        şi  buna  înţelegere  se  domnescă  în­            Avend  tbte  aceste  înaintea  ochi­    bărbăţia a-şl conserva independenţa :        acesta  este  caracterul  constituţionalismului
        tre  membrii  Sinodului,  trebue,  ca  în  lor,  suntem  sigurî,  vor  da  problemei            „propune să se accepteze dotaţiunea dela   celui  adevărat,  de  care  ne  bucurăm  acll  în
                                                                                                                                                biserica nostră.
        momentul  solemnei,  când  vor  păşi  lor  grave  cea  mai  bună  şi  fericită  stat,  cu  espresa  reservă,  ca  dotaţiunea  se  fă
                                                                                                                                                      Bine  să  ne  însemnăm  deci,  domnilor
        la  urnă,  se  nu  aibă  în  vedere  decât  soluţiune  şi  poporul  credincios  îi  va  licuidată în sumă generală pentru mai departe
        marile interese ale bisericei.               binecuvânta.                                  dispunere autorităţii bisericescl .          deputaţi,  că  condiţiunea  esenţială  a  tuturor
                                                                                                                                u
             Cu  mare  mâhnire  am  ve<ţut                                                              Comisiunea  presentâ  din  parte-i      lucrurilor  bune  e  dragostea  şi  buna  înţele­
        cum  unii,  conduşi  de  nu  seim  ce  in­         Ajutorul  de  stat  şi  preoţimea       sinodului propunerea:                        gere,  fără  de  care  chiar  şi  constituţiona­
        terese,  au  umblat  cu  tot-adinsul  se  română  unită.  „Allcotmamp  dela  11  Maiti                                                  lismul  cel  mai  bun  nu  folosesce  nimic,  ci
                                                                                                        „Să  primescă  întregirea  cu  reserva
        turbure  pacea  şi  buna  înţelegere  în­    n.  ia  notiţă  despre  mişcarea,  ce  s’a  pornit                                         mai  mult  strică.  Numai  în  chipul  acesta
        tre  diecesanî  tocmai  în  ajunul  actu­    în  sînul  clerului  român  unit  din  Archidie-   pusă  de  consistor,  şi  fără  alte  condiţii  din   ni-a  fost  şi  nouă  cu  putinţă,  a  produce
        lui electoral.                               cesă  faţă  cu  modul  în  care  se  împarte  aju­  partea  guvernului,  decât  cea  amintită  de   cele  ce  le  vedem  astăcll  în  fiinţă  în  die­
                                                                                                   d-1  ministru  Wlassics  în  răspunsul  său  dat
             In  totă  discuţiunea  de  tot  pă­     torul  de  stat  şi  cu  ore-care  satisfacţiă  cons­                                      cesa  nostră.  Şi  tocmai  pentru  aceea,  pen-
                                                                                                   la interpelarea în camera magnaţilor".       tru-ca  să  arăt  adecă  puterea  covârşitore  a
        timaşă  purtată  din  incidentul  acesta  tată  acţiunea  acesta.  Foia  din  cestiune  este
                                                                                                                                                dragostei  şi  bunei  înţelegeri,  m’am  văcjut
        de  cătră  amintita  fracţiune,  nu  s’a  informată,  că  I.  P.  S.  Sa  metropolitul  Dr.  V.
                                                                                                          Discursul de deschidere               îndemnat  a  mă  lăsa  mai  pe  larg  în  expu­
        tratat  nicî-odată  de  cestiunea:  care  Mihalyi  a  intervenit  personal  la  guvern,  es-
        este  mai  demn,  care  dintre  fruntaşii  primându-şi  îngrijirile,  ce  le  are  în  privinţa                                         nerea  resultatelor  activităţii  nostre  din  pe­
                                                                                                    a Sinodului eparchial din Caransebeş, rostit   riodul acesta de 10 ani.
        clerului  român  gr.  or.  este  mai  apt  acesta.  Spune  mai  departe  „Alkotmany",
                                                                                                       de P. S. S. episcopul Nicolae JPopea.          Se  sperăm  dâr,  domnilor,  că  şi  în
        prin  inteligenţa,  capacitatea  sa  de  că  pănă  acum  din  partea  dieceselor  române
        muncă şi prin credinţa şi devotamen­         unite,  numai  diecesa  Gherlei  s’a  plecat  îna­          — E i n e. —                   viitor  vom  urma  cu  ajutorul  lui  Dnmnecleu
                                                                                                                                                tot  ast-fel,  fiind  călăuziţi  de  steaua  dra­
        tul  seu  de-a  i-se  încredinţa  cârja  intea  măsurilor  guvernului  şi  arată  cum           Mai  încolo,  tot  în  acest  period  de  10
                                                                                                                                                gostei  şi  bunei  înţelegeri  în  acţiunile  nos­
        episcopescă.  Intotdeuna  am  vecţut  preoţimea română unită protestâză în Sinode  ani  s’au  înfiinţat  mai  multe  fonduri  la  epis
                                                                                                                                                tre  ;  că  va  domni  pacea  între  noi,  şi  că
        accentuate  numai  momente  negative,  protopopeseî  în  contra  tutoratului  solgăbi-  copia nâstră.
                                                                                                                                                va  contribui  fiă-care  în  felul  său  şi  după
        isbucnirî  de  patimi  şi  de  urî  faţă  răesc,  —  apoi  sfîrşesce  dieend:  „Aşa  se         Aşa  mai  întâiă,  avându-se  în  vedere
                                                                                                                                                putirile  sale  la  prosperarea  şi  viitorul  bi­
        cu  cei  ce  au  conlucrat  cu  fostul  vede,  că  întregă  preoţimea  greco-catolică  asigurarea  preoţilor  bătrâni  şi  neputinoioşl,
        episcop,  actualul  Metropolit,  la  con­    din  Ardeal  respinge  tutoratul  fişpănesc  şi  înoă  de  timpuriu  s’a  înfiinţat  fondul  de   sericii  nostre  naţionale,  spre  mărirea  lui
                                                                                                                                                Dumnecjeu  şi  fericirea  clerului  şi  poporului
        ducerea diecesei.                            solgăbirăesc,  deorece  în  acesta  ea  vede  ig­  pensiune  pentru  preoţimea  eparchială;  eră
              După-ce  întrega  diecesă  a  Ara­     norarea  şi  umilirea  autorităţilor  bisericesc!,  mai  târejiu,  tot  din  aceste  motive,  fondul   bisericii  nostre  diecesane,  ceea-ce  şi  doreso
                                                                                                                                                din adâncul inimii mele.
        dului  ou  toţi  factorii  ei  a  făcut  la  precum  nici  nu  pote  vedâ  altceva.  Dâcă  de  pensiune  pentru  funcţionarii  consisto-
                                                                                                                                                      Pe  lângă  care  declar  sesiunea  presentă
        despărţire  fostului  episcop  o  gran-  luăm  în  considerare,  că  partea  cea  mai :  riali  şi  profesorii  institutului  diecesan  teo-   a sinodului nostru diecesan deschisă.
        diosă manifestaţiune de recunoscinţa         mare  a  preoţimei  greco-catolice  din  Ardeal ■ logic şi pedagogic.
   1   2   3   4   5   6