Page 10 - 1899-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 9G—1899.

Faima acesta într’atâta înfuria pe parte. Fuga însă n’a ţinut mult, căci glon­ pe Buteanu, & fost atacat de Români, cari După ce Hatvani a dat puţin tim
Hatvani, încât a escortat pe Buteanu în­ ţele fluerau aşa de des pe la urechile îl observară, şi mulţi Maghiari din Abrud de odihnă şi răpaos ostirei sale, îndată
dată dintre noi, prin doi soldaţi, şi-l puse nostre, încât am fost siliţi a reîntârce ârăşl îşi aflară astfel mortea. după amâdl se hotărî a pleca cătră Zlatna.
în arest separat în lanţuri, âr imediat după în cimiter, unde am aflat scut de glonţele Hatvani, ca să se ţină de promisiunea, înainte însă de-a pleca, ca să-şi răsbune,
aceea împuşcă dinaintea bisericii şi la ve­ Românilor pe după pietrile mormintelor. ce-a dat’o Maghiarilor, că în trei dile se lăsa să fiă împuşcaţi mai mulţi Români,,
derea nostră pe tribunul Molnar. De aici vedeam în două direcţiuni va reîntârce ârăşl, şi-a strîns rămăşiţele între cari şi tribunul Morar. Tn calea lui
Sângele ni-se închegă în vine, planul focurile puscilor, pe culmile de cătră Cer- armatei sale şi a format două batalione însă a suferit desas'.re cumplite şi se dice,
u
nostru de fugă a dispărut, şi mortea ou niţa şi la Stlurţ, de unde pricepeam, că nouă în Zarand, la cari a mai adaus încă că „După piatră , Hatvani a b i a a scăpat
arma în mână n’am fi schimbat’o pentru Românii înaintâză şi Ungurii se retrag în câte-va companii de Săcui, şi în 16 Maifi pe o cărare strimtă cu vre-o 60 de inşi....
t6te bunătăţile lumescl_____ Abrud, âr la spatele nostre se audiau stri­ veni ârăşl la Abrud. Românii, după vic­
Pe lângă t6te aceste veni abia şi sera. gătele de bucuriă şi ameninţare ale Ro­ toriile din dilele trecute, se resfirară prin P O S T A R E D A C Ţ T U N E I .
F6mea nu o simţeam, dâr simţeam în trup mânilor. sate, şi astfel neputându-i opri îndată calea, Mai multora l ipsa de spaţiu ue-a împedec t
o slăbiciune şi ameţâlă, care punea la în­ In scurt timp nu am mai văcfut să el întră nesupărat în Abrud. Îndată ce noi de-a p blica mai mulţi articol! şi corespondenţe,
doială ori ce încercare de mântuire. Scrisei dea Ungurii nici un foc, ci am aucjit în am primit scirea despre acâsta, lancu a ce erau'destinate pentru numărul da adî Se. vor
lui Dragoş o epistolă, în care l’am invitat, piaţă eşind din nisce plâmânl tari o cu­ dat ordin, că Românii să fiă chiamaţl la publica însă pe renn, îndată ce vom ave loc.
că dâcă mai este un pic de simţ de vântare. Hatvani îşi însufleţia soldaţii şi nouă lupte contra inimicului, care dispunea
onore în el, să ne cerceteze, ori cel puţin provoca pe locuitorii din Abrud să-l în- de-o forţă considerabilă aprope de 3000 împărtăşire imoortantă. Chiar şi o gus­
sâ dispună a ni-se trimite o bucată de soţâscă, mântuindu-şl deocamdată viaţa; el de âmenl. Vlăduţ a ocupat punctele de tare moderată de mâncări greu de mistuit
pâne, că nu mâncasem de Duminecă dela îi îmbărbăta să nu porte nici o frică, pănă cătră BuciumanI şi Oorna, la Stlurţ se aduce adeseori suferinţe de stomac, care la
început apare cu dureri de stomac, rîgăell,
am^db şi tot odată sS mâ îneunosciinţeze vor vede sabiă maghiară în mâna lui ma­ postă Simion Groza, er cătră Cerniţa ocu­ vărsături etc. Contra acestor apariţiunî de
despre sârtea amicului meu Buteanu. Epis­ ghiară. pasem eu posiţiunile dimpreună cu Aiudanu, bole cel mai bun mijloc cu efect este
tola am dat’o lui lacob, servitorul lui Bu­ Tot Abrudul se părea, că e un mor­ Botteanu şi Rusu. Dr. liosas Lebensbalsam din farmacia d-lui
teanu, oare s’a furişat la ferestra nostră. mânt şi că spiritul morţii planâză asupra Astfel aşecjaţl gata de luptă, în ,diua B Fragner, Prag 205—III. Se pote că­
Dâr Dragoş nu mi-a dat nici un răs­ lui. Nu se audia nici un cuvânt, nici o urmâtore (17 Maiă) lupta curgea aprope păta în tote farmaciile. Să se ferâscă de
puns, âr lacob reîntoroându-se, ni-a adus mişcare. Peste un pătrar de 6ră se des- la t6te punctele, ce le ocupau Românii. imitaţii.
scirea îngrozitâre, că pe Dobra întru atâta voltâ pe valea Cerniţei un foc vehement Mai vehementă şi mai furiâsă însă era în
l’au torturat honvedii în arest, încât a fost din pusei şi tunuri, se audiau strigătele aripa mea drâptă cătră Cerniţa. Lupta Călendarul şepcera.â. n.e i
;
silit a sări din a doua contignaţiă pe par Românilor: .înainte feciori, curreţî la vale ! acâsta a ţinut pănă târcjiu noptea, când MAL are 31 (file. KLORAR.
dosâlă în uliţă, unde a fost ucis de mai daţi pe morte, că acum sunt ai noştri, ni-a succes a respinge pe inimic în or-ş, pilele Calând, iul. v. Căîend. Gregor.
multe împuşcături. între smerii ’n ei!“ Eră Ungurii strigau: causându i pierderi însemnate. In cealaltă
De sine înţeles, că în astfel de îm­ „Pusztulunk, mind elpusztulunk! Yisza, di (18 Maiti), ea s’a continuat ârăşl cu Dum 2 Atauas. cel mare 14 Bonifacius
prejurări, noi am fost siliţi să rămânem în visza!“ (Ne prăpădim, toţi ne prăpădim! multă vehemenţă, mai ales spre Roşia şi Luni 3 S. in. Timoteitt 15 Sofia
arest atât Marţi noptea, cât şi Miercuri îndărăt, îndărăt !) Corna, de unde fiind respins, după amâdl Marţi 4 S. m. Prlagia 16 M. Ioan Nep.
5 S. m. Irina
Mer
i 7 Pascali3
t6tă cjiua. Miercuri săra, ca şi când Dam- Aioî autorul nareză cum în calea Hatvani a năvălit asupra nostră cătră Cer­ ;
Jo . 6 Sf. şi dreptul Iov 18 Venanţiu
netjeu ş’ar fi făcut milă de suferinţei ndstre, lui prin stradele Abrudului a întâlnit niţa, concentrându-şl aprope tote forţele. Miner 7 S. m. Acaţie 19 Colestin
un nor gros a pus stavilă radelor lunei. figura lui Dragoş şi cum acesta a Dâr înzadar, căci noi am bătut şi respins 3 im 8 S. ap. Ev. Ioau |20 M. Bernardin
lacob ni-a procurat dela protopopul Tobiaş fost omorît, aruncândui-se cadavrul ârăşl pe duşman, şi mai ales popa Groza
o pâne şi nu sciu de unde o cupă de sil- pe o grămadă de guuoiu la pbrta dela Stlurţ s’a încâerat tare cu honvedii, Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
voriu. Cu pânea şi cu silvoriul adus de lui Şuluţ Simionuţ. Arată mai de­ pe cari i-a scărmănat rău, respingându-i.
lacob, ne-am restaurat puterile fisice şi nu parte mâhnirea lui lancu — care Pe 19 Mai îi ne-am decis a da un atac Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
aşteptam decât momentul decisiv. se reîntorsese la Abrud — asupra general şi definitiv. Noi dela Cerniţa sus­
Pe la 11 6re noptea un foc mare se omorîrei lui Dragoş şi cum Abrudul ţinusem focul cu multă decisiune şi bra­
vădu cătră gura Roşiei. Soldaţii, cari ne a luat foc de tote părţile, şi că ar vură, şi de sus de pe cer ne pricea so- sx
# « 5 a ţ
păzeau, priveau înspăimântaţi din pridvor fi fost total nimicit, decă nu venia rele, când încă nu încetarăm cu focurile,
focul. lacob apăru sub ferâstra nostră şi, Axentie cu batalionul seu, ca se-l pănă când inimicul şi-a retras parte mare în Strada Sf. Nicolae (Scheiu) nr. 4,
fără a fi observaţi, am eşit pe ferestră toţi scape. Apoi conţină: de oştire din linia de foc. In acestă di
O S® <D&8 seu tas constătatbre din 6 odăi,
trei, şi pe lângă biserică am apucat în Hatvani verlându-se frânt şi decimat cătră amâdl, după-ce lui Hatvani nu-i suc­
bucătăria şi grădină de pomi, cu un
cimiter. în înţelesul strîns al cuvântului, porni cese a devinge aripa stângă de cătră Roşia
Vădendu-ne scăpaţi, fugiam fără ră- cătră Cerniţa, spre a-se refugia la Brad. şi Corna, s’a vădut silit a-se refugia în preţ forte moderat.
răsuflet în direcţiunea din câtrâu sburau In drumul acesta, în care a luat cu sine Abrud, desperat şi turbând de furiă, că a Dor.torii se pot adiesa: Strada
glonţele românescl, căci Maghiarii, spre mai multe familii frunta-e maghiare din perdut şi a doua oră lupta dela care spera o: fa ni i or nr. 25. i_4.587.
norocirea nâstră, se retrăsese din acea Abrud şi câte-va familii române, apoi şi ocuparea munţilor noştri.

Metasă-Ecru. Rochii pentru Bail 11. B.B5 Firmă fundată în anul 1833.

pănă la fl, 42.75 cr. pentru întrega haină, — TllSSOrS şi Siiatimg-
Pongees, precum n e g r ă , a l t ă ş i c o l o r a t ă , metase-Henneberg dela
45 crucerî pănă la florini 14.65 cruceri m e t r u — în cele mai mo­
derne ţesături, colori şi desenurî. — Particularilor li se trimite franco
şi liberate de vamă în casă. — Mostre se trimit imediat la cerere.
G I u v a e r g I n
Fabricele de metăsurî aie iui G. Henneberg (liferaut al Curţii c. şir,) Ziirich. B r a ş o v , Strada jPortii 2STr_
A s o r t i m e n t b o g a t

de gSsavacB'EeaSe, ©îsSecte de aur şi argiut, ciasor-
±±±^±±ic±±^c±±^±±±
A n u n ţ . issce da buzunar elveţiano, asortiment forte frumos.
Depăşit de argintărie fină Cvistofi, argintărie
Duminecă în 9 (21) iaiu a. o. la De v&ni}are Alyana l a calitate din fabrica Brendorf, precum.şi argintărie
10 Ore a. m. se va ţine în sala de Cllina calitate mai ieftină.
şedinţe a Comitetului parochial li­ V i i l a t C l e e s , Cumperătură de obiecte vechi: de aur şi argint,
cit apia publică pentru darea în arendă petri scumpe, mărgăritar, monede vecin şi tot-felul de antichităţi.
S u f l a t cu aur solid, eu argiut, l e g a l c-u niket, aiamâ pe cale
1
a holdelor de feoaţe, car! le grădină mare de pomi, circa 500 pomi
are Biserica Sf. Nicolae aprope de roditori, de legume, de flori. Conduct electrică.
o t e reparaturile ce cad în brauşa de sus, se esecută
T
Bod, cum trec! drumul de fer dela cu apă, ^eleşteu mare, situata în ieftin şi prompţ.
fabrica de zahăr. Strada Ţiutaşilor Nr. 17 (Schutzenr- — G-ra/vuiri în petră şi metal. —
Doritorii îşi pot lua informaţii gasse) este de vesadare. Specialitate: Corfa» ţionare de o b i e c t e b i s e r i c e s c ! şi
mai de apr6p8 dela epitropul Sterie a r u r a e : Candele, cădelniţe, cruci, potire e c. etc.
Informaţiun! se pot afla tot
Stinghe (piaţa prundului Nr. 18).
acolo. — Braşov, Strada l*©rţiî fifr. ?• — jff
Comitetul parochial al Biserică Sf.
Nicolae. 58 5/2—3.

2^/L o 11 o: es
m Leşuri ale loteriei de clasa reg. ung.
ilfin Decă doresc!, ca mândra Fortuna
I P6me de aur se-ţî dăruescă:
Sus, cu grăbire ’n a el grădină pentru a !V. loterie, care va urma în curend, pe cât vor fi disponibile se căpătă
1 Seminţe aruncă, ca se ’ncolţescă. l a c a s s a i e b a n c ă N U S S B Ă C H E R & B E E R B r a ş o v .
I Şi acesta nu e pur fantasia.

lUiT Căcî a cfeiţe! mare-inspirare. Preţul ——A VsJos_ Trimiterea cu pesta costă ca 10 cr. mai mult.
La î n c e r c a r e a î n l o t e r i a ^ * 41.6.- 8.— 1.5© -.95 er. *
Aduee-adesea avere mare! = IPirosfiiecte stau îsa tot timpul la dispoziţie. 13—.556