Page 100 - 1899-05

Nr. 116.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. jjPagina 6.

în 30 Iunie st. n. 1899. La subscriere sunt hotărît să se esprime desaprobare faţă cu că arta ar fi un lucru atât de important, Viena, 6 Iunie. Coloman Szell a
a se plăti 10% de fiâ-cara acţiă (10 co­ autorităţile respective şi faţă cu corpul di încât să merite, ca să i-se aducă asemenea sosit aeji aici fără de veste. Monar-
rone) şi alte 4 corone spese de fondare; dactic dela şeolelor mai înalte, pentru-oă sacrificii? chul l’a primit în audienţă la 2 /
3
4
20% de fiă care acţiâ sunt a se depune n’au sciut sâ-şl susţină influinţa morală şi „Acâsta Gestiune e cu atât mai im­ bre d. a., unde Szell a petrecut două
pănă la adunarea generala constituantă, autoritatea faţă de tinerime. Ucazul împă­ portantă, cu cât arta, căreia ’i se jertfesce bre întregi. O decisiune nu se pbte
resţul se va plăti în rate de câte 10°/ ŞÎ rătesc <jice mai departe, că nu se pote munca a milione de âmenî şi chiar de vieţi
0 aştepta, decât pe la sfirşitul săptă-
în termine cel puţin de câte trei luni. Ao- scusa nici atitudinea tinerimei. Astfel de omenesel, şi căreia ’i se jertfesce înainte de mânei.
ţiile subscrise se pot plăti şi cu părţi fun­ turburărl nu se vor mai tolera în viitor, oi tote dragostea dintre omeni, devine în con-
Cayenne, 6 Iunie. Dreyfus a fost
damentale de-ale institutului actual „Hă- trebue suprimate cu tote măsurile şi în sciinţa omenilor un lucru din ce în ce mai
predat eri autorităţilor militare şi
ţegana , care va ave să se desfiinţeze, fă­ mod sever. nelămurit şi mai nehotărît. Critica, în care
u
Joi săra va fi pus pe corabia „Sfax ,
44
când loc noului institut pe acţiuni. — Noul amatorii de artă găseau în vechime un
Cununiă şi logodnă. D-l Alesandru care îl va duce la Brest. Aici îl va
institut are cele mai frumâse şanse şi, pre­ punct de raclim, a devenit în ultimul timp
Valea din Yisuia şi d-ra Eugenia Rusu din lua în primire un oficer dela gendar-
cum se vede chiar şi din terminul sourt aşa de contradioătâre, că din artă n’ar ră­
Ohioiuditt s’au cununat în 4 Iunie n. c. în meriă, care-1 va petrece pănă la
fixat pentru subscrierea acţiilor, fundatorii mâne mai nimic, dâoă s’ar esclude tot ce
biserica română din Ohioiudih. Rennes.
sunt deja asiguraţi de suoces, ba este criticii diverselor şcoli declară ca fără rost
— D-l George Mateiu, maşinist de ti- 14 Paris, 6 Iunie. Guvernul a luat
aprâpe neîndoios, că oapitalul social va fi mai în artă .
grafiă în Bistriţa, s’a logodit cu d-ra Ltiisa măsuri, ca mai multe cluburi de-ale
mare ca cel prevăcjut în prospect. Subscrii- Mai departe Tolstoi cjice că, cu totă
Krăutner. societăţilor diferite să fiă închise.
torii prospectului înşi-şi sunt o garanţă de mulţimea de cărţi, ce s’au scos asupra ar­
soliditatea noului institut, fiind tot aţâţi Despre regele Serbiei se dine ârăşi, tei, tot nu crede să se fi. găsit încă o defi- Paris, 6 Iunie. In contra a 15
fruntaşi bine cunoscuţi. Printre subsoriitori că vrâ să. se căsătorâscă. Soirea o comu­ niţiune a ei. El îşi esplică acâsta prin fap­ arestaţi, se va porni procedura pe­
vedem pe d-nii adv. Dr. G-avril Suciu, Dr. nică diarul „Information*, care di° , că tul, că concepţia artei se lâgă ou aceea a nală pentru agitaţiă. Br. Cristiani va
e
A. Vlad, S. Aroilean mare proprietar în Ga­ atenţiunea regelui Alesandru este acum din frumosului, deşi nu seim nimic nici despre fi acusat cu vătămarea în faptă a
laţi, vicarul Nicolae Nestor, protopopul T. nou îndreptată asupra unei verişore a lui, firea frumosului. Leo Tolstoi stabilesce o unei persone oficiale.
V. Gheaja, marele comerciant şi proprietar Natalia Constantinovicî, fiica de rară frum- nouă definiţiune a artei.
Bucur Popovici, adv. M. Bonteseu, comer­ seţă a colonelului Alesandru ConstantinO- După dânsul arta este „una din con-
14
ciantul lulius Popovici, I. Baciu şi alte vicl, care servesce în armata sârbâscă. Că­ diţiunile vieţei omenesel şi în acelaşi timp
mai multe nume, pe cari nu le putem des­ sătoria va fi, de va fi, la tomnă. timp „un mijloc de oomunicaţiune între O amintire din timpurile vechi.
44
cifra. Un esemplar din prospect se află de­ omeni . O foiă germană publică următârea soire
pus şi la administraţia cjiarului nostru, Petreceri. In Blaşiîi se va da Dumi­ „Activitatea artei residă în faptul, că datată din Paris, 15 Aprilie 1729 : „O
unde se pot face subscrieri. necă la 11 Iunie st. n. 1899 în „Grădina omul perceptând ou aucjul sâu vădul mani- damă tînără de aici şi-a împlântat să-
Comşa din Veza, la cas de ploie în Ho­ festaţiunile sentimentelor unui alt om, e curea într’un mare copac. S’a îmbrăcat în
44
Johann Strauss, supranumit, „re­ tel „Univers , o petrecere de vară. începutul capabil să resimtă acelaşi sentiment, cum haine bărbătescl şi a întrat ca călugăr în
14
14
gele valsurilor , mult agreatul compositor, la 3 ore d. a. Preţul de întrare: de per- 44 mănăstirea dela Trappe. Acâsta a făcut’o
l’a simţit acela, care l’a manifestat .
a încetat din vieţă în Yiena, în anul 74-lea sonă 1 coronă, de familiă 2 corone. Veni­
După aceste definiţiunî Tolstoi ajunge cu dorinţa, de-a ’se întâlni cu vechiul ei
al etăţii. O aprindere de plămâni a tăiat tul curat este destinat pentru reuniunea
la încheierea, că aceia, cari negă complec- amant, care mai de mult intrase ca călugăr
firul vieţii sale. El a fost înmormântat erl femeilor şi casina română din Blaşiîi. în aceeaşi mănăstire. Timp de o lună ea a
tamente arta, n’au dreptate.
eu mare solemnitate în Viena. Se dice, că — Inteligenţa română din Cap-Mă- „Nu mai puţin însă nu au dreptate observat strict ordinele călugărescl, dâr ori
comuna voesce să-i faoă mai târziu un năstur şi jur invită la petrecerea, ce se
membrii societăţii nostre europene civili- cât s’a silit n’a putut da faţă cu vechiul
mormânt de onore şi că aoum va fi aşe- va arangia cu ocasiunea adunărei ge­ sate, membrii cercurilor nâstre şi timpului său amant. In timpul acesta câţiva dintre
<jat provisoriă într’o criptă. Strauss a lăsat nerale a Reuniunei învăţătorilor gr. cat. nostru, cari recunosc ori ce artă numai călugări au început s’o ia la oohî, părân-
în testament, ca erede universal al său, so­ din jurul Gherlei la 20 Iunie d. c. în favo dâcă servesce frumosului, adecă dâcă pro­ du-le suspectă figura ei ca călugăr. Stare­
cietatea amicilor musicei din Yiena. Ave­ rul şcolei gr. cat. de-acolo. Intrarea pen­ cură omului plăcere. Mai înainte lumea se ţul a chiămat’o la sine şi a luat’o la între­
rea sa se urcă la o jumătate de milion. tru familiă 2 fi., de personă 1 fi. începu­ feria, ca între obiectele de artă să fiă şi bări. Atunci tinera damă a descoperit
Avea în Viena 6 case. La averea lui se tul la 8 ore sâra. Ofertele şi suprasolvirile de acelea, cari ar avâ o influinţă demora- totul, a arătat scopul pentru care s’a îm­
mai adaug şi tantiemele, ce-i vor compete se vor chita în public.
lisătore. Acum însă lumea se teme, că ar brăcat în haine bărbătescl spre a pute întră
şi de aci încolo pentru operete şi alte corn- putâ perde vre-o plăcere pe care o pro­ între călugări, declara, că-i pare rău de
posiţii ale sale. Scurt înaintea morţii sale, Omor. In Giroc, lângă Arad, s’a în­ cură arta. Resultatul este, că se protegâză acâsta şi că mult s’a rugat pentru a i-se
el compunea musica pentru un balet „A- tâmplat alaltăerl noptea un omor fioros. orl-ce. Şi eu cred, că ultima greşâlă e mult ierta păcatul. Se rugâ apoi de stareţ, să-i
44
schenbrodel . Sute de composiţiuul de dan­ Primarul Farkas Miklos a fost atacat nop­ mai grosolană, decât cea dintâiîi, că urmă­ deschidă loc într’un claustru de călugăriţe.
suri şi mai multe operete a scris Strauss. tea de nisce răufăcători necunoscuţi. Pri­ rile sunt mult mai păgubitore . Stareţul i-a împlinit voia şi ea a întrat în
44
Viena, căreia Johann Strauss i-a procurat marul, în desperarea sa, a încercat să se mănăstirea „Ave Haria . — Acâsta s’a în­
44
atâtea momente de plăcere, contribuind la apere, şi în lupta acâsta nenorocitul pri­ tâmplat aşadâră la începutul secuiului tre­
renumele şi gloria artei musicale în sînul mar a fost formal decapitat. Făptuitorii au Bit tei* & tiară. cut. Nebăgând în sâmă anul, de când este
ei, va jeli mult pierderea lui, dâr nu mai dispărut şi pănă acum nu li-s’a dat încă 0 broşura politică, pilele acestea a datată soirea, ai crede, că lucrul s’a în­
puţin şi lumea musioală din tote părţile pe de urmă. apărut în Ploescl o broşură politică, pur­ tâmplat arjl, căci nu-ţi vine să presupui,
unde au străbătut acordurile vesele ale tând titlul: „Holul d-l ui T>. A. Sturdza că şi în acele timpuri să fi esistat fiinţe
composiţiunilor lui. Leo Tolstoi despre artă. în cestiunea naţională*, studiu istorico- omenesel atât de rutinate în ale dragostei
politic de Teodor Raica, profesor gimnasial. treburi.
Studentă în contra duelului. Din Acolo — dice Tolstoi — unde pen­
v
Cluşiii se anunţă, că un Congres al stu­ tru instrucţia poporului se cheltuesce nu­ Broşura conţine o analisă a evenimentelor Bravura unei femei. De vre-o
din ultimii 15 ani privitâre la politica na­
denţilor maghiari a luat cu unanimitate mai a suta parte din ceea ce ar trebui să câte-va cjile despre nimic alt-ceva nu se
ţională în legătură cu critica autorului asu­ vorbesoe în tot Muntenegrul, decât despre
un conclus, prin care duelul se declară de se cheltuâscă, spre a se procura întregului
pra rolului, ce l’a avut d-l D. A. Sturdza o dramă teribilă, ce s’a întâmplat într’una
neadmisibil. Toţi vorbitorii au fost hotărît popor mijlâcele de cultură, guvernul acordă
în cestiunea naţională, începând dela espul- din săptămânile trecute pe drumul, ce duce
contra maniei duelului. Au mai deois să subsidii de milione pentru academii, con- la Cettinje. O femee dintr’uu sătuleţ dela
sarea Ardelenilor (1885) şi pănă în chua de
trimită dietei o representaţiă, prin care să servatore şi teatre. In fiă-care oraş mare graniţă s’a dus cu o păreehe de boi la
eeră asprirea legii pentru duel. se construesc edificii monumentale pentru adl. Broşura, care se estinde pe 159 pa- târgul din Gettinje. După ce i-a vândut cu
44
gine, s’a tipărit în Tipografia „Democratul preţ bun, a pornit “cătră casă mergând în­
musee, academii, conservatorii şi scoli de
Situaţiunea agricolă în România. Ploiescî. Preţul 1 Leu 25 bani. cet pe drumul de ţară.
declamaţiă pentru representaţii şi concerte.
După telegramele oficiale ale d-lor prefecţi Odată îi ese înainte un om şi o dra­
Sute de mii de lucrători — tîmplarl, pie­
de judeţe, adresate ministeriului român de mă să mârgâ cu el, căci o va conduce pe
trari, zugravi, tapiţerl, croitori, bărbieri, o cale mai scurtă eătră casă. Femeia l’a
agricultură, în cjilele de 20—22 Maiă st. v. ULTIME SCI iii.
giuvaergii, lucrători de bronze şi tipografi ascultat şi a mers cu el. De-odată însă
situaţiunea agricolă îu România se pre­
— muncesc din greu totă viaţa lor, spre a Cernăuţi, 7 Iunie (Teleg. part.) ajungând la mai'ginea unei prăpăstii, băr­
santă astfel: Judeţul Argeş: Ploi puţine, batul îi stă înainte şi-i cere banii. Femeia
satisface cerinţele artei, aşa că, afară de Confiscările „Patriei continuă nu­
14
recolta mediocră. Judeţul Bacău: După s’a înfiorat si i-a dat toţi banii, jefuitorul
cea militară, nu există nici o activitate măr de numer. Atât numărul de
ploile eădute, sunt speranţe de îndreptare. însă nu s’a mulţâmit cu aceea, ci scoţând
umană, care să absârbă atâtea puteri ca Duminecă, cât şi numărul de astăcjî, un cuţit, i-a pretins şi hainele de pe ea.
Judeţul Buzău: Timpul secetos, sămănă-
acesta. a fost confiscat. Este caracteristic, Implinindu-i şi acâsta, jefuitorul arătând
turile în majoritate periclitate. Judeţul
„Făcând abstracţiă însă de acâstă co­ că nu procurorul de stat, ci guver­ spre prăpastie, i a cjis: Acum trebue să şi
Brăila: Starea sămănăturilor aceeaşi. Jude­
losală muncă, arta mai are nevoiă pentru nul ţării a dispus t6te aceste con­ mori, căci alt-fel m’ai arăta la principele.
ţul Covurluiîi: Seceta continuă. Judeţul Sai, că de nu te arunc eu în adânc!
progresarea ei, ca şi răsboiul, de vieţi ome- fiscări. Paguba administraţiunei Zia­
Dâmboviţa: Ploi parţiale; sunt speranţe Nenorocita femee începu a se văeta
nescl, sute de mii de omeni întrebuinţâză rului este enormă. Cercurile române
de îndreptare. Judeţul Dolj: Starea sămă- şi a plânge, dâr înzadar. Atunci a cerut
din tinereţe t6tă viaţa lor spre a învăţa,
năturilor mai bună. Judeţul Fălcitt : Lipsă sunt forte escitate din causa acestor graţie de la jefuitor, că dâcă trebue să
ca să misce forte repede piciorele (dansa­ prigoniri nesăbuite. Fiind tote con­ sară, barem să-i lege ochii. Jefuitorul s’a
de ploiă; seceta continuă. Judeţul Gorj :
tor), să atingă forte repede clapele, sâu fiscările aceste nemotivate şi nele­ plecat cu mare graţiă, ca să scâtă ba­
Sămănăturile merg bine. Judeţul Ilfov Se­
strunele (musicanţii), să picteze cu culori gale, comitetul redacţional, care în- tista din buzunarul hainei femeii. In mo­
ceta continuă. Judeţul Mehedinţi: Semănă­ mentul acela un cuget eroic a străbătut
şi să represinte tot ce văd (pictorii), să su- locuesce pe d-l Dr. Y. Branisce*) a
turile se menţin bine. Judeţul Neamţu: prin creerii femeii: a sărit la jefuitor şi
cescă în tote chipurile fie-ce frasă şi să
Starea sămănâturilor mediocră. Judeţul Olt: decis se dea în judecată guvernul l’a împins în prăpastie. Apoi s’a îmbrăcat,
găsâscă la fie-ce cuvânt o vină. ţării şi să reclame despăgubirea. cu­ s’a reîntors în Cettinje şi a arătat caşul la
ploi parţiale; recolta mediooră. Judeţul
„Şi aceşti omeni — adesea forte buni, venită. — Recursul presentat de d-l principe. Principele numai decât a trimis
Prahova: Ploi puţine; starea semănături­
deştepţi şi capabili de orl-ce muncă — se Victor Branisce, stud. jur., şi cola­ omeni, ca să se con-ingă despre adevără-
lor rea. Judeţul Putua : Ploi parţiale ; forte tatea naraţiunii, şi aceştia au şi aflat în
sleiesc în asemenea ocupaţiunl esclusive, borator literar al „Patriei , contra
44
puţină îndreptare. Judeţul R.-Sărat: Seceta afunejime trupul mort şi sdrobit al jefui­
cari tâmpesc, devin specialişti unilaterali
continuă. Judeţul Roman: Starea semănă­ espulsării, încă nu este resolvat. D-l torului. Principele, ca să răsplătâscă cura-
şi mulţumiţi de sine-şl, şi sunt indiferenţi Victor Banisce petrece încă în Cer­ giul femeii, i-a asigurat o rentă anuală şi,
turilor mediocră. Judeţul RomanaţI: Tim­
faţă cu tote manifestările seriâse ale vieţei, năuţi. afară de aceea, pentru aducerea aminte a
pul secetos; sămănăturile periclitate.
şi pricep numai să-şi învârtesoă piciorele, bravurei, i-a dăruit un costum naţional
forte frumos.
Ţarul despre turburările studen­ limba sâu degetele.
*) D-l Dr. Valeriu Branisce se află de
ţesc!. Foia oficială rusâscă anunţă, că Ţa­ „Se cjice, că tâte acestea se fac pen­ vre-o două săptămâni în oraşul nostru,
rul — după ce a ascultat raportul miniştri­ tru artă, şi că arta e un lucru forte de fiind în’ ‘concediu de recreare. — Red. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
44
lor săi asupra turburărilcr studenţescl — a sâmă. E adevărat însă, că acâsta e artă, şi ' „Gaz! Trans. . Redactor responsabil: Gregoriu Maior.