Page 102 - 1899-05
P. 102
RED ACŢIUNEA, „gazeta“ iese în floare fii.
Alministraţiunea şi Tipografia. AOonameiite pentru Austro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
ee primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franot, pe şăse
INSERATE 86 primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
IHWSTRAŢIUNE In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătSrele Birouri de aminolurl: Se prenumeră la tâte ofi-
In Viena: M. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Sax. Augenfeld A Emerloh Lesnor. afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Mosso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Braşti
In Budapesta: A.V. Boldber- Âdmtnistraţiunea. Piaţa nart
ger, Ekstoln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etagit
bnrg: Marolyl & Llebmnnn. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o colână G or. Cu dusul în casă : Pe un ai
şi 30 or. timbru pontru o pu z:n. 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —- Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAHE pe pagina a S-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 117. Braşov, Vineri-Sâmbătă 29 Halii (10 Iunie).
Compromis ori ruptură? pute contribui cu nimic de-a uşura permit, din propriul îndemn bunele lor ser găere şi stîrnesoe bune speranţe pentru vii
încheierea păcii. vicii seu întrevenire. Dreptul de-a oferi bu torul bisericei şi printr’însa clerului diece-
fită, că suntem la încheierea Mai categoric se esprimă însă nele lor servicii, în caşul de controversă, sei nostre ;
44
unei alte septemânî, şi încă tot nu semioficiosa „Wiener Abendpost le compete puterilor neinteresate şi în — îşi rechiamă în memorie alinarea
multor suspine şi ştergerea multor lacrimi
s’a făcut nici nn pas decisiv pentru constatând, că nu sunt prospecte ca decursul conflictului şi eserciarea acestui
ale văduvelor şi orfanilor preoţilor, precum
descurcarea situaţiunei critice în cele două guverne să se potă uni drept nu pâte fi privit nicl-odată ca act şi liuiştirea multor preoţi îmbătrâniţi, nepu
cestiunea pactului austro-ungar. Mi asupra vre-unei formule şi declarând, neamical. tincioşi şi espuşT, cari toţi şi pănă acuma
nistrul preşedinte Szell se află erăşî că guvernele austriace au mers pănă Art. IV. Rolul de intermediator con s’au împărtăşit de binefacerile acestui fond,
în Yiena de câte-va c^ile; de astă la graniţele extreme faţă cu Ungaria stă în aplanarea pretensiunilor, ce puterile cari binefaceri pănă la finea anului 1898
dată înse n’a fost însoţit de miniş şi că datoria de propriă conservare litigaute le au între sine, şi în liniştirea se urcă la cifra de 78,525 fl. 36 cr.,
— având în vedere, că starea acâsta
trii ungurescî de resort, de unde se dictăză Austriei să se oprescă pe ca spiritelor. cu fondul se atribue în cea mai mare parte
conchide, că s’a dus la Viena nu lea concesiunilor. Tot aşa stă lucrul Art. V. Activitatea de intermediator Escelenţiei Yâstre, fostului nostru Episcop
mai cu cugetul, de a încerca se câş şi cu ameninţările, cari îşî au şi ele încetâză, îndată ce se constată, că parti diecesan, carele cu prevedere profetică aţi
tige o basă principiară pentru un rolul lor în momentele de faţă ale dele nu primesc basa unui pact seu apla iniţiat şi ca un adevărat şi îngrijit Părinte
eventual compromis ou guvernul crisei. Decă cei din Ungaria ame nări amicabile. aţi augmentat şi asecurat acest fond al
preoţimei:
austriac. Asupra detailurilor pactu ninţă cu ruperea legăturilor econo Art. VI. Bunele servicii sâu întreve-
Acâstă adunare generală, acum inspi
lui şi în deosebi asupra cestiunei mice, Austriacii nu mai puţin susţin, nirea are esclusiv oaracterul unui sfat ami- rată de simţul gratitudinei profunde, află
băncii se va trata mai departe nu că preferă o ruptură sănetosă stări cabil. (Acest articul e luat din proiectul de bine şi îşi ţine de plâoută datorinţă fi-
mai decă va fi posibil a se câştiga lor încurcate şi nesigure de astăc|î. rusesc). iâscă, ca acum, când adunarea dela înte
mai înainte o astfel de basă prin Numai de curend reuniunea in Art. Vil. Primirea intermediaţiunei meierea acestui fond prima-dată nu e pre-
cipiară. dustrială austriacă a înaintat o re- nu pâte avâ ca urmare ţermurirea, amâ sidată de Escelenţia Vâstră, să-şi manifes
presentaţiă ministrului de comerciu, narea sâu încetarea mobilisărei seu altor pre teze cea mai sinceră mulţămită şi recunos
In posibilitatea unui compromis cinţă purcecjătore din inimă cătră Escelenţia
în care spune verde, că industria gătiri de răsboiă, de nu cum-va acesta s’a
înse nu cred nici unii nici alţii. Vâstră, — rugându Vă, ca să primiţi acest
austriacă a început deja să se fami- pus dinainte ca oondiţiă. Dâcă partidele ar
Acâsta resultă cel puţin din păre vot al adunării ca espresiunea întregei
rile (ţi are lor de dinedee şi de dincolo liariseze cu gândul unui teritoriu primi intermediarea după începerea inimi preoţiml din diecesă, şi ca un semn al de
de Leita. Totuşi se lucreză cu multă vamal deosebit şi că ar fi mai folo ciţiilor, acâsta nu pâte împedeca afacerile votamentului şi al asecurării acestei preo
sitor pentru Austria, dâcă separarea militare aflătâre în curs, de cum-va nu se ţim!, că cât vasta diecesă Aradului, preo-
stăruinţă pentru compromis şi cel ţimea diecesană va păstra numele Escelen-
şi aşa neîncunjurabilă s’ar face deja condiţionâză contrarul.
oe stărue mai mult este însu-şî mo- ţei Vâstre, fostului nostru Episcop diecesan,
narchul. Foile ungurescî, cari stau acum şi nu s’ar mai amâna lucrul, Art. VIII (luat din propunerea sepa în sanetuariul inimei sale şi-l va cuprinde
pănă ce Ungaria va pută să se pre- rată a delegaţilor americani). In cas când în sfintele rugăciuni alăturea cu a celor
în contact strîns cu cercurile guver
gătescă pentru teritorul vamal de raporturile sunt astfel, încât ameninţă grav lalţi meoeDaţl ai bisericei şi naţiunei nâstre.
namentale vorbesc mult de înrîuri-
sine stătător. pacea, fiă-care dintre statele interesate îşi Arad, la 24 Aprilie 1899, din şedinţa
rea cea mare, ce o are în caşul de ordinară a adunării generale a Fondului
In legătură cu aceste enuncia- alege câte-o putere, căreia îi dă însărcina
faţă voinţa monarchului, care pre preoţeaţi.
tinde se se facă tote încercările po ţiunî ale presei este remarcabil dis rea, ca să între în înţelegere cu puterea
sibile spre a se pune capet stărilor cursul, ce l’a ţinut contele Tbun în alâsă în acest scop din partea adversă spre „Braşovul maghiar (?!)“.
şedinţa comitetului executiv al ma a împedeca întreruperea înţelegerei pacl-
de nesiguranţă şi a se restabili pa
jorităţii parlamentare. Cu privire la nice. In decursul acestui timp, care nu
cea economică între ambele state Nu mai pot uita şoviniştii dela noi
dualiste. Din partea ungurescă se pactul cu Ungaria a fiis, că prin in- pote trece peste 30 de cjile, cestiunea con înfrângerea, ce au suferit’o în representanţa
tervenirea coronei decisiunea este în troversă este a se privi ca trecută esclusiv
razi mă pe acâsta voinţă prea înaltă comunală a Braşovului, când cu cererea
mânile împăratului. Modul însă cum asupra acestor puteri, âr datorinţa cestor lor de a-se admite şi limba maghiară ca
tote speranţele, că miniştrii ungu
s’a esprimat a făcut impresiunea, că din urmă este de-a stărui din tâte puterile
resc! vor întâmpina în cele din urmă limbă protocolară. După ce şi-au vărsat
guvernul austriac se simte încă tare pentru aplanarea cestiunei controversate.
şi din partea austriacă prevenirea, tot focul dela inimă printr’o serie întrâgă
care se facă posibilă o înţelegere în posiţiunea sa şl că nu se gân- In caşul, dâcă tratările pe cale paclnică se de ieremiade, s’au pus acum să contem-
desce a se retrage. întrerup definitiv, puterilor le rămâne şi
fără a se altera în fond postulatele pleze cum s’ar putâ salva situaţiunea „pe
Din t6te putem der conchide, mai departe chiămarea comună, de-a fo riclitată şi „grav ameninţată a maghiari-
44
14
ungare.
că dâcă mai pote fi vorba de vre-o losi orl-ce ocasiune pentru restabilirea păcei. mei din Braşov.
Organul lui Apponyi încheiă un apropiere seu de vre-un compromis Faţă ou acest proiect al subcomisiu- Unul din ei, înzestrat, precum se vede,
articol cu cuvintele caracteristice: între guvernele dualiste, acesta nu nei, delegaţii Turciei şi Angliei au decla cu o fantasiă mai aprinsă decât semenii
„Decă voinţei părintescî a monar va fi posibil, decât decă se vor rat, că fără încuviinţarea guvernelor lor, ei săi, a şi zămislit deja în creeru-i înfierbân
chului nu-i va succede de-a delătura face concesiuni nu numai formale, numai la prima cetire îl pot primi. tat mijlâeele, prin cari şi-ar putâ vedâ vi
încă în ora din urmă încăpăţinarea ci în merit din partea ambelor sul cu ochii. E vorba de un „doctor ano
44
şi orbirea herostrată, ce durere dom- părţi. nim, din pena căruia a eşit o lungă cores
nesce în Austria, şi decă legătura Mulţămită şi recunoscinţă.
pondenţă, datată din Braşov şi publicată
economică între ambele state ale Conferenţa de pace. Sub titlul acesta „Telegraful Român în numărul de Joi al lui „Magyarorszâg .
44
14
monarchiei s’ar rupe în adevăr, a-
din Sibiiu publică o adresă, ce a primit’o Etă mijlâeele, prin oarl — după pă
tuncî nu Ungaria va purta vina, A treia comisiune- a conferenţei de de curend I. P. S. S. Metropolitul Meţianu rerea pretinsului doctor — s’ar putâ defi
decă vor urma acele rele, ce sunt pace a ţinut în 6 Iunie şedinţă sub condu
din diecesa Aradului. Adresa, care este nitiv maghiarisa Braşovul: a) Comitatul
de temut mai ales pentru posiţiunea cerea preşedintelui Bourgeois, la care au
subsemnată de losif Goldiş, ca preşedintele Braşovului să fiă contopit în comitatul
internaţională a monarchiei şi pen luat parte toţi membrii. Raportorul subco- adunărei generale a fondului preoţesc, şi Treiscaunelor, în frunte cu oraşul Braşov,
tru prestigiul ei“. misiunei Descamps a cetit în acâstă şe de Ioan Giora, ca notarul adunărei gene ca reşedinţă. Urmarea scestei eventuale
Foia ungurâscă vorbesce frumos dinţă proiectul privitor la „intermedii şi rale a fondului preoţesc, are următorul contopiri ar fi, că în corpul funcţionarilor
14
din punctul ei de vedere, numai cât bunele servicii . Cuprinsul acestui proiect cuprins: comitatensî ar fi în majoritate Maghiarii,
foile austriace stau şi ele pe acelaş este următorul: Escelenţia Vostru! Înalt Preasfmţite Săcuii, şi ast-fel Saşii şi-ar perde prepon-
punct de vedere, însă în direcţiunea Art. I. Pentru a împedeca necesita Domnule Archiepiscop şi Metropolit! Aduna derauţa de pănă acum. b) întemeierea unei
opusă. tea de-a recurge la forţă în contactul in rea generală a fondului preoţesc din die table regescl în Braşov, c) Ridicarea unui
Chiar una din foile liberale ger ternaţional, subscrisele puteri s’au învoit cesa Aradului, ţinută în diua de astăcjl, îşi spital de stat, la care medicii ar fi să fiă
mane, „N. W. Tagb)att , face res de a şt da tote silinţele pentru a resolva rechiamă în aducere aminte starea preoţi- recrutaţi din „cele mai esoelente puteri
w
44
mei din diecesă la anul 1877, oând înalt
ponsabilă pe Ungaria pentru critica pe cale paclnică Gestiunile controversate. Preasfinţia Vâstră, ca Archiereul nostru, ale universităţii din Cluşift. d) Ridicarea
situaţiune de faţă scriind, că prima A>t. 11. In eas de conflicte, ori dife din iniţiativa proprie aţi înfiinţat Fondul unei academii veterinare în Braşov.
condiţiune ca să succădă compro renţe de vederi grave, subscrisele puteri, preoţesc, îşi rechiamă în memoriă greutăţile „Elementul maghiar din Braşov —■
44
misul ar fi, ca Ungaria înaintea prin înainte de-a se recurge la arme, vor cere începutului la înfiinţarea acestui fond, pe- încheiă isteţul patriot — „augmentat şi în
decile ce au trebuit a-se delătura, munca
44
cipiului: „mai întâiu viu eu se pună bunele servicii sâu întreveuirea uneia, ori tărit prin corpul funcţionarilor noului co
şi îngrijirea neîntreruptă şi grea, manipu
principiul: „mai întâiu vine monar- mai multor puteri amicale, afară dâcă îm larea curată, şi înţelâpta administrare a mitat al Treiscaunelor, ai tablei regescl,
44
chia . Nu e destul, cjice numita foia, prejurări extra-ordinare ar împedeca a se fondului pănă în cjiua de astărjî; ai spitalului de stat şi ai academiei veteri
decă cei din Ungaria declară, că în face acâsta. constatând resultatul ajuns de astăcjl, nare în scurt timp nu numai, că ar face să
privinţa formei sunt înclinaţi la con Art. 1 1 1 . Independent de acest mij şi anume: că dela 1877, când acest Fond triumfeze în Braşov idea de stat maghiar
ua
cesiuni, der în ce privesce meritul loc, subscrisele puteri află folositor, dâcă din nimica s’a înfiinţat, pănă în cH d® dimpreună cu limba maghiară, ci pe lângă
causei trebue să rămână neînduple în caşurile de controversă una sâu mai acjî a "crescut la cifra de 351.364 fl. 18 cr., sprijinul necesar ar crea din puterile sale
precum arată acâsta socâta presentată pe
caţi. Atunci, cjice, acestă înclinare nu multe puteri neinteresate în causă îşi ofer anul 1898, o sumă acâsta, care aduce în proprii ast-fel de instituţiunl culturale,
este decât numai platonică şi nu va puterilor litigante, întru cât împrejurările uimire, şi tot-odată produce o mare mân- (d. e. teatru stabil maghiar etc.), cari ar
