Page 103 - 1899-05

Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 117.—1899.

asigura pentru tot-dâuna şi pe intriga liniă torial I. hengher a votat numai cu pro­ l6giuit6re. — La începutul lunei Iunie, I. representanţele comunelor, reuniunile eto.,
dominaţiunea Maghiarilor". punerea de respingere, dâr la votarea a P. S. Metropolit-Primat va face o inspec- au adunat sume mari de bani pentru a în­
doua, asupra propunerii comisiuuei, s’a ab­
Am schiţat în cele premergătfire mer­ ţiune pe la t6te mănăstirile din eparchia temeia fundaţiunl, biblioteci şi şcfile în
ţinut dela vot...“
sul ideilor sâu mai bine dis halucinaţiuni- Metropoliei Ungro Vlahiei. — M. S. Regele amintirea celui mai mare poet rus. Foile
lor anonimului „doctor", care scrie un ar­ a semnat decretele, prin care Archiman- tfite, fără deosebire de partid, publică cei
ticol de aprfipe patru colfine, — căruia SOIRILE DILEI. * dritul Safirin e numit archiereu cu titlul de mai călduroşl articull comemorativi în onfi-
„Magyarorszâg" îi face onfirea a-1 publica ţ Craioveanul, âr Iconomul lalomiţeauu ar­ rea lu Puşkin. Şi din străinătate au mers
;
în loc de frunte, — pentru a arăta, cu ce - 27 Maiă. chiereu cu titlul de Botoşeneanul. — D l numărfise deput&ţiunl la Petersburg pentru
visuri extravagente şi aventurifise se hră- Despărţământul braşovean al Aso- dr. Obreja, directorul general al serviciului a lua parte la serbări.
nesce câta minusculă a caraghioşilor şovi- ciaţiunei, după cum se scie, îşi va ţină sanitar superior, a hotărît să convfice o co-
Meseriaşii români din Turda in­
niştl din sinul „elementului alcătuitor de adunarea generală poimâne, Duminecă, în misiune specială, care să se ocupe cu com­
vită la „Produoţiunea Literară împreunată
stat", pripăşit în Braşov. Aceste halucina- biserica română din Cernatu-Săcelelor. Adu­ baterea bfilelor la rîmătorl.
eu dans", ce se va ţinâ Luni în 19 Iunie
ţiunl de maghiarisare caraoterisâzâ în des­ narea promite a fi bine succesă. Vor merge,
Avis. Biroul societăţii „Petru Maior" n. c. (a, II. di de Rosalii) în localitatea
tul starea patologică, în care se află creerii după cum se aude, mulţi şi din Braşov.
din Budapesta ne trimite spre publicare şcfilei rom. gr. cat. Începutul la 7 >/ ore
micilor şoviniştl dela noi şi explică mult Fruntaşii români din Săcele, precum sun­ 2
următorul avis: Toţi acei domni, domne şi sâra. Intrarea: de persfină 50 cr., de fa-
pornirile duşmănfise, îndreptate mai ales în tem informaţi, au luat măsuri pentru a în­
domnişore, cari au primit bilete spre vân- rniliâ 1 fl., peste trei membri de fiă-care
timpul din urmă în contra poporaţiunei lesni cât mai mult petrecerea fispeţilor în
cjare din incidentul seratei musicale-literare membru 50 cr. Venitul e destinat pentru
săsescl şi române din Braşov. De-altmin- mijlocul lor. Se va da şi o masă comună,
arangiată de societatea „Petru Maior" în noua reuniune a meseriaşilor şi şcfila ro­
trelea apariţiunile de felul acesta nu sunt la care va costa tacâmul numai 60 cr.
4 Maiă n. c., sunt rugaţi a-le retrimite so­ mână din loc. De mâncări au a se îngriji
nouă. In caşul de faţă dovedesc numai, că Peste tot sperăm, că cei ce vor lua parte
cietăţii, fiă vândute, fiă nevândute, pănă familiile, despre beuturl se va îngriji co­
boia şovinismului s’a transplantat şi la noi se vor întorce mulţumiţi de (jiua petrecută
în 1 Iulie a. c. stil nou la adresa cassarului mitetul. Suprasolvirile se vor chita în
şi că prin urmare în general s’a agravat în Săcele. Adunarea se va începe la orele
societăţii, Vasilie Stan, Budapesta, IV, public. P r o g r a m a :
starea patologică a celor ce află cea mai l0’/ a. m. Ferencz Jfizsef rakpart 14, I, 13. — Buda­
2
mare plăcere, ca prin visuri absurde şi ne- 1) Cuvânt de deschidere, de d-1 Dr.
Pentru masa studenţilor români pesta, 6 Iunie st. n. 1899. Pentru comitet: Eugen Pâtăceanu, advocat. II) „Prolog" de
realisabile să-şî gâdile sensaţiunile aspira­
din Braşov a contribuit d-1 Dr. Vasilie Nicolav Sulică, preş., Ioan Fruma, secretar. losif Vulcan, predat de d-nii Vaier Moldo­
ţiilor lor de cotropire. Din norocire, este
Bologa, director şcolar în Sibiiu, cu fl. 10 van când. adv. şi Simion Poruţiu înv. gr.
în lume 16c pentru tfite, chiar şi pentru ex­ Membru fundator. D-1 Dr. Nicolau
din incidentul nuntei de argint a naşilor cat. III) „Rugămintea din urmă" de G.
travaganţele păturei suprapuse a maghiari- Raco[a, director esecutiv al cassei de cre­
D-Sale, D-1 Part. Cosma şi dfimna Maria Cosbuc, declamată de d-ş6ra Augusta Vlâ-
sătorilor. dit şi economii „Racoţana" şi medio de
Cosma n. Romau. — Direcţiunea şcolară, duţiu. IV) „Tata şi fiul" dialog: predat de
cerc în Şeica mare (comit. Târnavei mari)
îşi exprimă viile sale mulţămite pentru Eugeniu Pop şi N. Pavel sodall. V) „Diser-
Votarea la congresul din Sibiiu. nobilul dar. s’a înscris cu oeasiunea adunârei generale taţiune", ţinută de d-1 Vaier Moldovan. VI)
a despărţământului sibiian al Reuniunei în­
Arătând, cum a decurs votarea în Directoriul „Fundatiunei Siulutane". văţătorilor din archidiecesa Albei Iulie, ce „Monolog" predat de d-1 Victor Bugncr
şedinţa din urmă a congresului naţional Escelenţa Sa d-1 Dr. Victor Mihalyi, ar- iurist. In pausă se vor juca „Caluşerul"
s’a ţinut în Calvaser, ca membru fundator
bisericesc asupra propunerilor pro şi contra chiepiscop şi metropolit de Alba-Iulia şi şi „Bătuta".
al acelei Reuniuni, solvind taosa de 20 fl.
privitfire la afacerea întregirei venitelor Făgăraş, a convocat directoriul Fundaţiu- cu acea condiţiune, ca procentele acestui AI treilea concert filarmonic pres­
preoţescî, „Telegr. Român" arată, că mai nei Şiuluţiane la şedinţă ordinară pe cliua capital neatingibil să se întrebuinţeze în cris de statute îl va da societatea filarmo­
întâiă s’a votat asupra contra-propuherei de 16 Iunie n. o. în Blaşiă. Şedinţa se va ţină scopul şi favorul despărţământului sibiian. nică din loc în 17 Iunie c. In prrgram se
deputatului Mihail Popovici. Pentru au vo­ în sala archiereilor şi se va deschide prin află şi de astă-datâ o simfoniă de Bee-
tat 28 de deputaţi, contra acestei propu­ Metropolitul, ca preşedintele directoriului. Duelul lui Perczel. In 6 a lunei cu­ thoven şi o uvertură de Wagner, precum
neri au votat 40 de deputaţi. Astfel con­ După constituirea şedinţei, administratorul rente st. n. a avut loc un duel între pre­ şi renumita composiţiă de Verdi „Lacry-
tra propunerea a căcjut. fundaţiunei, canonicul Dr. Ioan Raţiu, va şedintele camerei deputaţilor, Perczel şi între mosa" (orchestrată de A. Brandner), pre­
După acfista a urmat votare nominală face raport despre fasele şi starea presentă Fenyo Sândor, şef-redactor la „Magyar
cum şi părţi dintr’o „suite" de Grieg.
asupra propunerei comisiuuei, cu adausul a fundaţiunei, despre casa fundaţională din Hirlap". Ambii au fost răniţi. Oausa due­
făcut de deputatul Mihail Oirlea. Blaşiă şi despre bunurile dela Spring, Ce- lului a fost un articol reprodus de „Magyar Inveninare (lin cercei. Din Rusia
Pentru acostă propunere a comisiunii nade şi Vidrasău. După presentarea bud­ Hirlap" din „Foia muncitorilor", în care se anunţă următorul cas tragic: Inginerul
au votat deputaţii: Ardelean Gfeorgiu, Bâr getului pe anul 1900, advocatul archidie- au obvenit câte va alusiunl, oă Perczel’ în Knorre, cunoscutul constructor al podului
sau Ambrosiu, Bogoeviciă Georgiu, Ceon- oesan Dr. Maniu îşi va face referada cu anul trecut, ca fost ministru de interne, ar de peste Ienissei, şî-a căsătorit pe unica sa
tea Teodor, Cirlea Michail, Corcan Petru, fi împiedecat un proces, cu care a fost fiică, raritate de frumseţe, cu un inginer
Cosma Parteniu, Dr. Cristea Elie, Ourescu privire la căuşele juridice şi la procesele
llie, Dan Iuliu, Dr. Părcaş Ioan Goldis relative la >fundaţiune. Comisiunea censu- ameninţată faimosa- firmă Engel pentru tînâr. Gigenerele i-a presentat logodnicei
io»;r, Oiuisa ioan, Hamsea Aueustin, Ham- rătfire permanentă de 3 f&ce raport despre falsificare de vin, âr acesta ar fi făcut’o sale o părechie splendidă de cercei de dia­
sea Voiou, Haţeg Ti*-, Ivan Nicolau, Dr. revisiunea socotelilor de pe anul 1898 şi Perczel din motivul, că datoria numitei mant. Din causă, că mirâsa n’avea găuri
Mihu Ioan, Dr. Mocsonyi Eugen, Moesonyi despre scontarea cassei fundaţionale. In firme suma de 50,000 fl. Perczel a voit în urechi, a lăsat să i-se găurâscă atunci.
Zeno, Dr. Oncu Nicolau, Papiu Ioan, Papp mai întâiă se intenteze prooes pentru ca- Nici bine însă nu şl-a pus oerceii în urechi
Ignatiu, Papp Ioan, Păcurariu Avram, Pe urmă se vor pertracta eventualele pro­
tri Ioan, Pipoş Petru, Dr. Popoviciu Nico puneri. lumniare redactorului Fenyo, în urmă însă şi aşi început să simtă dureri din cele mai
Iau, Preda Ioan de, Dr. Puşcariu Ilarion, Membrii directoriului fundaţional se a ajuns trâba la duel. cumplite, cari peste trei tjile i-au şi causat
Puşoariu Ioan cav., Dr. Putieiu Traian, aleg din sînul senatului fundaţional pe 6 mortea. Medicii au constatat în urmă, că
Roesin Nicolau, Rotariu Pavel, Săgărcean Scisiune între tinerimea universi­ şi-a înveninat sângele cu oerceii.
V., Dr. Şenche I., Simonescu Leontin, Tră- ani. Actualminte se compune directoriul, tară maghiară. Congresul studenţesc, ce
ilă I., Truţa Petru, Voileanu M. Ou totul afară de membrii capitulări, din d-nii: a fost convocat la -Cluşiă din partea clu­ Proces pentru nasul unei jîmperă-
40 de deputaţi; Dr. Ioan Raţiu advocat în Sibiiu, losif tese. înaintea tribunalului din Akron s’a
bului universitarilor maghiari de-acolo, a
Contra ei au votat: Adam Filip, Dr. Stero&-Şuluţiu jude de tribunal în retragere pertractat acum de curând un pi’oces din
Bădescu Traian, Oiorogariu Romul, Damian în Sibiiu, Leontin Pop jude de tribunal în enunţat între altele, că va lua clubului uni­ cele mai interesante; causa procesului a
Simeon, Damian Yasiliu, Drăgălină Patriciii, Cluşiă, losif Pop jude de Curiă în Buda­ versitar din Budapesta caracterul de club
Ghidiu Andreiă, Dr. Ionescu Petru, Dr. central şi că centrul îl vor strămuta la fost nasul împărătesei Germaniei. Anume
Lemâny Liviu, Maneguţ Nicolau, Mangra pesta, Iuliu Bardosy inspector r. şcolar în Cluşiă. Tot-odată au hotărît, ca organul un comerciant cu numele Tellkamp Adolf
Vasiliu, Miclea Trifon, Musta Filaret, Dr. retr. în Sibiiu, Ioan Mezei jude de Curiă oficios al studenţilor maghiari să-l redac­ a comandat dela o fabrică de conserve 0
Olariu Nicolau, Olariu Seba9tian, Dr. Oprean în Budapesta, George Pop director finan­
teze în viitor la Cluşiă. Congresul a fost mare cantitate de cutii, cari erau provă-
Nestor, Pinciu Ioan, Popoviciă Alexandru, ciar în Nyiregyhâza, Ioan Ghemsitn jude
Popoviciă Georgiu, Dr. Popoviciă Georgiu. ales şi un comitet de 10 membri, în frunte (jute cu portretul împărătesei Germaniei.
de tribunal în Alba-Iulia, Alexandru Onaciu
Popoviciă Mihail, Roşescu Tuliu, Russu cu neaoşul „maghiar" Woifner, căruia i-s’a Comerciantul, când i-au sosit conservele a
Ioan, Seraoin Teodor cav., Sârbu Ioan, Tisu jude de Curiă în Budapesta, şi Vasiliu dat însărcinarea să eseeute conclusele oon- constatat, că portretul e defectuos şi că
Petru, cu totul 26 de deputaţi. Hossu jude de tablă r. în Cluşiă, — fir ca gresului şi tot-odată să îugrijâscă, ca stu­ împărătesei îi lipsesce nasul. Desperat, că
Se constată, că pentru propunerea co­ membri suplenţî d-nii; Vasiliu Pop Har- denţii maghiari să fiă în mod demn repre- nimenea nu-i va cumpăra cutiile cu por­
misiunii au votat 40 de deputaţi, contra şianu advocat în Sibiiu şi Dr. Alexandru sentaţl la congresul internaţional studen­ tretul fără nas, a intentat prooes fabricei
aceleia 26, deci acâsta se declară primită. Pop, medie archidieeesan în Blaşiă. — In ţesc dela Paris. Faţă cu aceste hotărîrî ale de conserve şi a pretins o sumă colosală
Venind a fi pusă la vot propunerea comisiunea censurătfire permanentă de 3 studenţilor din Cluşiă, colegii lor maghiari ca despăgubire pentru marfa, ce nu i-se
deputatului Nicolau Maneguţ, acela din se află Rev. D. Ioan M. Moldovan preposit dela universitatea din Budapesta au publi­ putea desface.
considerare, că aceea în esenţă e identică capitular ca preşedinte şi d-nii Iuliu Bar cat o deol&raţiune, în care c)ic, oă congre­
cu partea a 2-a din propunerea comisiunii, dosy şi George Pop ca membri ordinari. Etate înaintată. In Arcansas a mu­
sul studenţesc din Cluşiă „n’a esprimat
o retrage. rit mai cjilele trecute o femeiă ou numele
Numele oraşului Bistriţa. Looui- voinţa tinerimei", cu atât mai puţin nu,
Tot „Tel. Rom." face cu privire la O’Cannon Nora în etate de o sută două-
torii saşi ai oraşului Bistriţa încă au luat defire-ce reuniunile tinerimei din Budapesta 4ecl şi şâpte de ani. E interesant, că bătrâna
votarea din congres, asemenendu-o cu vo­
posiţiă în contra maghiarisărei numelui au fost învit&te numai la conferenţă şi nu
tarea în sinfidele precedente din Sibiiu, nici când n’a fost bolnavă ş i ’ n tfită viaţa ei
oraşului lor. La adunarea comunei au luat la congres. Tinerimea din Budapesta a fost
Arad şi Caransebeş, următfirele observări: s’a nutrit numai cu vegetale. Puterile n’au
parte membrii în număr forte mare şi au representată numai prin membrul unei reu­
„Conclusele respective s’au luat în si­ provocat o discuţiă vehementă mai ales niuni fără statute. Contra caracterului de părăsit’o păuă în ultimul moment, când a
nodele din Caransebeş şi Sibiiu cu majo­ fost cuprinsă de o slăbiciune generală, că­
din causă, că s’a pus la ordinea cţdei ° congres şi în contra modului necorect de reia i a urmat momentan mortea. In ultimii
ritate de voturi, în cel din Arad însă cu
cestiune atât de importantă fără ca membrii învitare universitarii unguri din Budapesta ani într’atâta a slăbit la faţă, încât nu mai
— unanimitate ! (pentru primirea întregirii).
să fi fost dinainte însciinţaţî despre acâsta. protestâză şi declară tot-odată, că „a stră era pe ea, decât fisele şi pielea ; cu tfite
„Deputaţii sinodali din Caransebeş şi După desbateri lungi s’a hotărît în fine muta centrul dela Budapesta este o absur­
din archidiecesă, cari au participat ca de­ acestea a fost totdeuna în putere.
i
putaţi şi la congres, au votat şi în congres a-se da oraşului numele oficial r> Bistntz' , ditate atât de mare, încât înaintea fimeni-
u
consecuenţi votului lor din sinod". âr ca nume secundare Besztercze şi Bis- lor inteligenţi nu mai are lipsă de co- La „Pomul verde" va concerta astă-
r
n
u
„O parte a deputaţilor din diecesa triţa . Foile unguresc!, se ’nţelege, sunt m6ntar“. sâră şi mâne seră musica din Arad a lui
Aradului însă, dela sinod pănă la congres supărate foc şi înjură pe Saşi cum Petru Albert, care, după cum ni-se spune,
In amintirea lui Puşkin. Alaltăeri,
(adecă in abia 21 de (j'le!) şi au schimbat sciu ele. se reîntfirce acum dela Oonstantinopol,
părul, şi au votat contra conclusului luat, în 7 Iunie n., s’a serbat în Rusia s suta oprindu-se şi la Braşov pentru două dile.
şi cu concursul lor, în sinodul lor!" Dill România. Se dă ca sigură soi­ uuiversare dela mfirtea lui Puşk’n. La ser­
rea, că Regele şi Regina vor lua reşedinţa bare a luat parte întreg imperiul rus. Ins­
„Aceştia sunt: V. Mangra, Dr. N. Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firma
Oprean, G. Popovici (protopop în Şiria) de vară la Sinaia în diua de 14 Iunie, titutele imperiale, tfite şcfilele începând A. MOLL, liferantul curţn c. şi r. din Viena
şi I. Russu Şirianu, er secretarul consis­ adecă imediat după deschiderea corpurilor dela universităţi pănă la şcolele poporale, Tuchlauben Nr. 9 îşi recomandă amatorilor de