Page 104 - 1899-05
P. 104
Nr. 117.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
——% -----
K
fotografa^e, articolele sale necesare pentrua fo sfîrşit în lipsa perfectului, în acâstă lume L i t e r a t u r ă . luat un astfel de avânt, încât în mod per
tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi
se alege ceea ce este mai puţin imperfect. manent se îndeletnicesc aZl 309,000 de inşi
nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius, „Jiâsboiul pentru neatârnare, po
F. Kelenien, Victor Roth farmacişti. Teutscli şi Sunt alte raţiuni, a căror esplicaţiune ar vestit pe înţelesul tuturor de George Goş- ou priuderea beringelor, âr numărul herin-
fi prea lungă aci. Una din aceste raţiuni
Tartler, D. Eremias nepoţi. buc , este o carte nu numai cât se pote gelor consumate pe an trece cifra de Z
ece
11
se gîoesce uşor: Inovaţiunea calendarului milione. Acest moment din urmă se esplioă
de interesantă, bine scrisă şi atrăgătore,
luând nascere la Roma este considerată prin faptul, că una din mâncările cele mai
Reforma calendarului. drept catolică, drept papistă şi ca atare, bi dâr tot-odată şi forte eftină, decă nu chiar
cea mai eftină între cărţile românesc! apă nutritive e tocmai heringa.
sericele orientale au refusat tot-dâuna să
Marele diar parisian „Le Temps scrie rute pănă acum. Un esemplar în format JEtigo Iancsi a murit. O fâiă din
u
o adopte.
sub acest titlu: mare 8° de 283 pagine costă numai 50 cr. Budapesta primesoe din Ociro scirea sourtă
O mare reformă, se pregătesoe în Ru S’ar putâ combate acestă idee făcând (cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi telegrafică, că Rigo Jancsi a murit. Scirea
sia şi, dâoă ea devine un fapt împlinit până să reiasă exemplul Bisericelor şi Statelor tote Ziarele grăbesc a recomanda cu cea încă nu eite confirmată, dâr dâcă ea se va
la sfîrşitul anului curent, se pote spune, că protestante oari, după multe hesitări, este mai mare căldură acâstă preţiosă şi însu- adeveri, e forte probabil, că bietul Rigo să
adevărat, au sfîrşit totuşi prin a adopta
secolul al XIX îşi va' fi isprăvit drumul fleţitore operă a d-lui Coşbuc. Ou deose fi câZut jertfă ciumei, oe bântue acum în
printr’un eveniment istoric de cea mai mare oalendarul gregorian cu tote că provenea bire ar fi de dorit să se răspândâscă cât Egipet. Fiind-că acest ţigan a fost eroul
dela Roma, pentru-că l’au găsit mai esact
importanţă pentru imperiul ţarilor. Este mai mult în straturile poporului, fiind ea uneia dintre cele mai sensaţionale scene
decât oalendarul iulian. Se scie într’adevăr
vorba de reforma calendarului Iulian, în în adevâr scrisă „pe înţelesul tuturor *. de amor ale secuiului, credem de interes
1
us încă în statele şi bisericele ortodoxe, sâu că noul calendar introdus de cătră Papa Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi a face aici un mic pomelnic al lui:
mai bine de introducerea pur şi simplu & Gregoriu XIII în 1852 nu a fost admis la „Tipografia A. Mureşianu * câte-va esem- Rigo Jancsi s’a născut în 1858 în
1
decât în 1700 în Germania, în Elveţia, în
calendarului Gregorian, care este în vigore plare, de unde doritorii o pot căpăta cu comitatul Albei, unde tatăl său era un
în tote ţările catolice şi protestante. Holanda, în Danemarca. In Suedia în 1753. preţul arătat mai sus. simplu ţigan, care se ocupa cu facerea de
0 parte a pressei europene se ocupă In Anglia în 1752, în virtutea unui act al cărămiZî. Ţigănaşul Rigo era un perde
de câteva clile de acâstă oestiune ; ore-oarî Parlamentului, care a ordonat să se sară NEUROLOG. Jalnicii părinţi, soi’ă şi vară, oare înoepuse să vagabundeze dintr’un
cfiare merg pănă a o considera ca resolvită cele cincI-spre-Zece Zile, cari separau atunci oraş într’altul. întâmplarea a adus cu sine,
noul calendar de cel vechili. cumnat cu adâncă durere aduc la cunos-
în principiu şi anunţă, că reforma calenda ca să fiă primit într’o capelă de lăutari,
rului va fi oficial proclamată peste o lună Se scie tot aşa, că acestă reformă nu cinţa tuturor rudeniilor, amicilor şi cunos unde după câţi va ani deveni cel mai bun
cuţilor, că prea iubitul lor fiiu, frate şi
său două. P6te că se merge prea repede. s’a făcut fără să pro voce murmure şi pro cumnat cântăreţ pe violină. De aci înainte Rigo
Este cunoscută diferenţa, cai’e esistă testări din partea poporului engles care ajunse la putere şi se şi căsători cu o ţi-
actualmente între cele două calendare. Ca credea, că se scurtase cu un-spre-Zece Iordan Popovicl, găncuşă frumosă, fiica dirigentului oapelei,
lendarul iulian este în întârziere de două Zile viaţa supuşilor britanici, şi au fost fost profesor la gimnastul român din Braşov, şi care era numai de 14 ani. Ou oinol ani
sprezece Zii asupra calendarului grego chiar Englesi, cari strigau: Redaţi-ne cele în urmă Ia gimnasiul de stat în Sibiiu, înainte a mers la Paris, ducându-şl şi ţi-
0
0
rian, şi acâstă diferenţă se măresce cu un-spre Zece Z'l P 6 carI ni-le aţi răpit. după o suferinţă îndelungată a încetat din găncuşa cu sine. Aci a cântat cu capela
vremea. Calendarul gregorian nu este as- Acest exemplu al protestanţilor nu a viâţă aZl, Vineri, în 9 funie st. n. la ora sa într’un restaurant de frunte, făcând în
tronomicesce vorbind, absolut esact, dâr tentat pănă acum pe ortodoxi. Ei au con 7’/4 a. m. în etate de 25 de ani. timp de un an o avere de 20,000 franci.
calendarul iulian este şi mai puţin. Cestiu- tinuat a-şi arăta multiplele motive, cari îi Rămăşiţele pământescl ale neuitatului In tomna anului 1895, când el cânta
nea acoeptaţiunei oelei dintâiii de cătră împedecau de a-i imita. Schimbat’au păre defunct se vor ridica din casa rece dela în restaurant, apăru în sală o părechiă
statele şi bisericele ortodoxe a făcut deci, rea acum şi iniţiativa lua tă de Rusia reu- biserica sf. Nicolae din Prund (Scheia) Du tînără şi elegantă: era prinţul Oaraman-
la diverse epoce, obiectul unor studii se- şi-va ? Nu se scie, der faptul este, că acestă minecă, în 11 Iunie st. n. la orele 3 p. m., Chimay şi soţia sa. Acâstă era pe acel
riose în tote ţările şi mai ou semă în Rusia. iniţiativă există. O comisiune specială cons şi se vor aşeZa spre eternă odihnă în oi- timp de-o frumseţă răpitâre şi se vorbea,
Din punct de vedere curat adminis tituită la Societatea astronomică din Pe- miteriul de acolo. că ea a fost şi amanta regelui belgian Leo-
trativ, statele ortodoxe ar pute, la rigâre, tesburg pentru studiul reformei calenda Fie-i ţărîna uşoră şi memoria bine pold. Princesa fu răpită de musica lui
să introducă fără multă difioultate acâstă rului s’a adresat la tâte ministeriile, rugân- cuvântată! Rigo, ceea n’a trecut neobservat din partea
reformă, care le-ar asimila cu restul lumei du-le să-şî formuleze părerile în acâstă Braşov, în 9 Iunie 1899. ţiganului. Acesta se duse la princesâ şi o
civilisate pentru calcularea anului. Dâr nu privinţă. întrebă, care cântare îi este mai plăcută ?
sunt numai statele; sunt şi bisericile aces Ministerele afacerilor streine, finanţe Princesa; îi Z^e : „Cântă ce-ţl place d-tale!“
tor state, şi pentru ca reforma să fie desă- lor, intereselor şi comunicaţiunilor, au opi ULTIME SUIRI. Rigo a început atunci să cânte cu atâta
vîrşită şi să potă da resultatele practice, ce nat pentru introducerea imediată a calen- duioşiă şi sentiment, încât a stors lacreml
se aşteptă delă ea, e nevoe ca bisericile să ruluigregorian. Comisiuuea îşi continuă lu Viena, 8 Iunie. „N. F. Presse“ din ochii princesei.
o adopte în acelaşi timp cu statele, căci crările. Se sperâză, că şi-le va putâ sfîrşi spune, că în cercurile politice din De aci înainte princesa în fiă-oare
fără acâstă condiţiune sine qua non Intro la sfîrşitul lunei viitore şi supune ra Viena se crede, ca un compromis •sâră- se presenta la concertul lui Rigo, de
va fi cu putinţă, căci moarchul a
ducerea calendarului gregorian, funcţionând portul său societăţii astronomice, care va cele mai multe-ori singură. A început a ao
alături cu calendarul iulian, ar crea o si- sesiza guvernul. Se pare, totuşi, că reforma rugat pe ambele guverne se nu-1 şopti în public, că princesa ar ave întâl
tuaţiune cu totul anormală şi ar produce nu va fi brusc introdusă dintr’o Zi într’alta silâscă a decide între Austria şi Un niri secrete cu Rigo, ceea ce în faptă şi
o mare confusiune. şi că va fi un timp de transiţiă. garia. Guvernul austriac nu s’ar mai era. Mai târZiu, princesa Chimay nici n’a
Der biserioa unui stat ortodox nu pote Intr’adevăr, se anunţă, că comisiuuea opune în principiu postulatelor un mai făcut secret dintr’asta, căci voi înadins
procede la o inovaţiune de acâstă impor va propune probabil să se hotărască luna gare, der cere compensaţiunî. să provâce scandal pentru a sili pe bărba
0
tanţă, dâoă celelalte biserici ale ortodoc- Februarie de 27 Zii ) pănă când cele două tul său să începă procesul de divorţ. Rigo
siei, Z' autocefale, adecă administrativ calendare vor ajunge să se indentifice, ceea § 1 1 V I'LFi S 14. îusă se temea de principe atât de mult,
se
autonome, nu ar cădâ de acord pentru a-o oe ar fi afacere de câţi-va ani. Ruşii speră, încât înduplec^ pe princesă să fugă şi să
Peripeţiile unui vapor. Pe uriaşul
adopta tâte de-odată. Un stat, fie el chiar că reforma ast-fel rânduită va fi adoptată vapor german „Barbarossa *, în care se aflsu părăsâscă Parisul. In primăvara anului
1
puternicul stat rus, pote forte bine dori re de celelate state ortodoxe. 1896 acesta s’a şi întâmplat. Rigo veni ou
524 pasageri, a isbucnit foc mai chlele
forma calendarului; el nu se va pută lipsi Să aşteptăm. Der, pănă atunci, va trecute nu departe de portul Hoboken. Fo prinoesa Chimay la Budapesta, dâr nu avu
de .consimţământul bisericei. trece încă multă apă sub podurile Nevei.*) pace, olo* j. 6fcă lulâea ţţ urmări a pas de
cul ă jsbucpiţ cam ^ o £ră după prânZ
Se va obiecta însă, că în Rusia auto* I pas ca pe-o minună. Işî îudefcâ n oro oui j»
ia
ritatea eclesiastică se âupuiie adesea cerin îu magazinul vapo.“ ^' Mopientan sa daţ
C o s a v © e » r e . [ Ziirich, Oarlsbad şi alte oraşe eutopenâ;
ţelor sâu exigenţelor autorităţei politice, şi signalul pentru ajutor păzitorilor farului dâr iot asemenea o păţi pretutindeneâ»
Că în caşul de faţă statul pote obliga bise In sensul § iui 41 din statute, convoc din port. Ajutorul a şi sosit diD partea va
adunarea oerouală a despărţământului Tări 1 Anul trecut, prin MaiQ, părechiă princiaro-
rica rusă să se conformeze voinţei lui. Ceea porului „Ordinance *. După ce li-a succes
şorii al Asociaţiunei pentru literatura română ţigănescă veni ârăşl la Budapesta cu gân
ce am expus mai sus răspunde suficient la să localiseze focul, „Barbarossa** a pornit
şi cultura poporului român pe 25 Iunie n. dul de a-se stabili aci. Yoiră să-şî cumpere
acâstă obiecţiune. c. după amâZl la 3 ore în Timişora-Fabrik, spre port, dâr pe drum în graba cea mare şi o casă, dâr o păţi Rigo acum mai prost
■Chiar decă biserica rusă ar voi-o, nu sala berăriei (Fabrikshof). a urmat o nouă catastrofă, căci s’a ciocnit ca tot-dâuna, căci adevărata sa soţiă îşi
ar pută ea singură să resolve acâstă gravă Obiectele: 1) Deschiderea adunării. 2) cu un alt vapor „Brelagne**, şi urmarea a adunâ tâte neamurile şi o câtă întrâgă da
cestinne, fără a se înţelege prealabil cu pa- înscrierea membrilor noi şi încassarea t&c- fost, că ambele erau să se cufunde. îna Ţigani năvăliră asupra lui Rigo, pe oare-1
triarohul ecumenic din Constautinopole, care selor. 3) Raportul direcţiuuei. 4) Cansura- inte de a fi sosit în port s’a ciocnit din
rea socoţiior. 5) Eventuale disertaţiunl, cari prinseră pe stradă şi-l bătură rău. Din mo
este şeful erarohic superior al în’regei or nou cu un vapor, care momentan s’a şi-
trebuesc cu 3 Zii înainte de adunare in mentul acesta princesa Obimay nu mai voi
0
todoxii, şi ou celelalte trei patriarchate sinuate la subscrisul preşedinte. 6) Distri cufundat. să rămână în Budapesta, căci se temea să
grece, cele din Alexandria, Antiochia şi buirea premiilor. 7) Alegerea a doi dele lubileul heringei. Tocmai curios nu fiă otrăvită împreună cu Ţiganul ei.
Ierusalim, patriarchatul slav din Carloviţ, gaţi pentru adunarea generală a Asociaţiu n’are să ne sune, când auZim şi de un ju
nei. 8) Stabilirea budgetului pe anul viitor. Luă pe Rigo şi se duseră drept în Egipet,
în Austria, bisericile din România, din Gre bileu al heringei, mai ales în suta nostră,
9) Eventuale propuneri. unde isbutiră în cele din urmă să gâsâscă
cia şi din Serbia şi archiepiscopia Ciprului. care mai că s’ar putâ numi şi secolul iubi- linişte. Der nici aici nu s’au putut mult
Timişâra, 5 Iunie n. 1899.
Da, ori de câte-ori a fost oestiunea des leurilor. In anul acesta se împlinesc cinci timp bucura de ea, căci mortea luă pe
pre reforma calendarului, opiniunea prela Emanuil Unguri amu, sute de ani, de câni s’a pus în circulaţiune Rigo şi mi-1 duse. Priuoesa Obimay, care
ţilor ortodoxl şi chiar a savanţilor laici a preşedintele despărţământului. heringa ca artiolu de comerciu. Primii pes- după divorţarea de bărbatul său se sub-
fost clar şi categorio dată intr’un sens ne oarl de heringi au fost Scoţienii, cari deja scria: „Clara Ward a lui Rigo Iancsi**, a
1
gativ. *) „Constituţionalul *, făcând traduce din secolul al IX-lea au început a se înde
rea ? cestui artioul din „Le Temps“, gă- rămas acum văduvă şi a rămas în acelaşi
Lăsând la o parte faptul, că bisericele letnici cu acestă ooupaţiune, numai cât ei
S6sce util să amintescă de lucrarea asupra timp văduvă şi rivala sa, adevărata ne
orientale nu vor să inoveze, ortodoxii îşi aceluiaşi subiect a d-lui DonicI, fost mi nu cunosceau încă secretul sărării şi con vastă a Iul Rigo, cu care era în proces de
resumă gândirea în acest răspuns semni nistru al lucrărilor publice. D. DonicI para a servării heriugelor. Vilbelm Bokel a fost divorţ. Ţiganca a pretins 100,000 franci ca
ficativ: Reouuâscem, că călindarul nostru fi găsit soienţificesee mijlocul de a împăca acela, care în 1399 a ajuns la idea, că prin despăgubire, el însă îi oferise numai 20,000
este eronat. Dâr calendarul gregorian, cu şi a da norma' de împăcarea calendariuloi sărare s’ar putâ couserva timp mai înde
iulian fără a jigni întru nimic prescripţiu- de franci. Acum Ţiganca nu va primi ni
tâte că e mai esact decât al nostru, nu este lungat heringele. încercarea lui Bokel a şi
nile sinodului I eeumenic dela Niceea, faţă mic, dâr nici princesa nu va mai avâ pe
lipsit de erori nici el. De ce deci să schim de serbarea S lor Pasc! îndreptând chiar succes pe deplin, âr metoda inventată şi Rigo. Acesta e sfîrşitul sensaţionalei scene
băm un calendar inesact contra unuia, care şi calendarul gregorian în punctele, în cari aplicată de Bokel se practică pănă în Ziua
de amor, ce devenise celebră în totă
şi el este tot ast-fel?**. el este neesact. De alt-fel calendariul d lui de aZl. Lui Bokel ’i s’a ridicat după morte Europa.
Acesta este unul din numărosele DonicI este trimis Academiei da sciinţe un splendid monument, care l’a visitat şi
din Petersburg, mâi- multor instituţiunî şi
puncte de vedere ale cestiunei, der el nu împăratul Carol V. în 1536. Şi de fapt in-
person6 înalte din Rusia, precum şi Pa-
constitue precis singurul obstacol, care se triarohiei din Gonstantinopole, că' şi tuturor venţiunea lui Bokel e de importanţă deo- Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
opune la introducerea reformei,, căci în bisericelor ortodoxe. sebită.în eomerciul cu heringele, care a Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
