Page 106 - 1899-05
P. 106
KEIIAOŢIUNEA, „gazeta* ţese în Mcare iji.
&aministratiunea şi Tipografia,
BEAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Abonamente pentru Austro-Ungaria:
Pe un an 12 fl., pe eăse luni
Scrisori nefrancate nu 6 fl., pe trei luni 3 fl.
se primesc. Manuscripte N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
nu se retrimet. Pentrn România şi străinătate:
INSERATE se primesc la AD- Pe un an 40 franol, pe şăse
OINISTRAŢIUNE in Braşov şi la luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
nrmătdrolo Birouri de anunolurl: N-rii do Duminecă 8 franol.
In Viona: N. Dukes Nachf. Se prenumeră la tdte ofi-
Bax. Augenfeld & Emerloh Lesner, ciele poştale din întru şi din
Keinrloh Sohalek. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii colectori.
A, Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentnl pentrn Braţir
InBudaposta: A. V. Qoldber- Administraţiunea, Piaţa nalt
jer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etogii
burg; Barolyl &. Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. EO cr,
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe tn ar
şi 30 or. timbru pentru o pu (î&T^usciâr de D-umiIiiecă 22) 12 fl., pe 8 luni 6 fl., p < trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât. abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 118.—Anul LXII. Braşov, Duminecă 30 Maiu (II Iunie). 1899.
Afacerea tricolorului. de procederî faţă cu paclnica popo- Maghiar fiind căpitanul trebuia să Lui „Budapesti Hirlap i-se ra-
44
raţiune română braşovână, în sînul procedă cu atât mai mare precau- portâză chiar monstruositatea, că or
In săptămânile din urmă s’au căreia nu s’a întâmplat pănă acuma ţiune şi tact, ca să nu provoce re- ganul nostru ar fi cerut „represalii
44
în tem plat în oraşul nostru mai multe nici un cas, care ar îndreptăţi fiă şi sensul, că măsurile sale sunt mai în contra căpitanului poliţiei din loc
caşuri de gonă în contra colorilor numai pe departe bănuiala de agi hrult efluxul uriciosului şi urgisitului şi i-se vorbesce de „demonstraţiunî
44
nâstre naţionale roşu-galben-vânăt. tare în contra întregităţii teritoriale şovinism, ce prinde acum tot mai şi „agitaţiuni , ce n’au esistat aici.
44
Prigonirea acestor colori nu era a statului. afunde rădăcini şi în poporaţiunea
ceva nou, ea se face la noi pretu Justele ndstre observări au în maghiară din loc. Şi foia maghiară braşovână la
tindeni în măsură mai mare sâu mai tâmpinat însă din partea foiei un In ce privesce imputarea, că rândul ei vrea să pună în legătură jus
44
mică şi se urmâza de mulţi anî ca guresc! din loc a fişpanului un atac „Gazeta ar denatura cu intenţiune tele nostre reclamaţiunî cu nisce
dovadă viuă, ce pătrunde la înţele vehement, calificându-se procederea adevărul, ea n’are nici un temeiu. anumite certe, ce s’au iscat între
44
s
gerea tuturor, că naţionalitatea nâs- nostră din parte-i ca un „atentat F6ia ungurâscă susţine, că am cji > Maghiarii şi Saşii din loc în urma
uneltirilor şoviniste, pe când aface
tră a ajuns se nu mai fiă acjî nici în contra căpitanului poliţiei, ba ce că poliţia a delăturat tricolorul de
rea diu cestiune este chiar prin na
măcar suferită," cum era încă odi- e mai mult, printr’o interpretare ten- pe cununa aşecjată pe mormântul
tura ei cu totul de sine stătătâre.
nioră sub jugul crâncen al legilor denţiosă a unui articol, ce l’am scris poetului nostru, pe când ea afirmă,
„aprobate şi compilate . Dâr prigo în acâstă afacere, vrea se presente că poliţia a somat pe „îngropător să Aţîţările acestea sistematice şi
41
44
nirea, ce s’a pus la cale de cătră lucrul astfel, ca şi când am fi fost facă acăsta. Noi în raportul nostru continue îu contra Românilor şi Sa
poliţia din loc din Braşov în caşu conduşi de ură de rassă, când am în n’am întrat în detailurî, nici n’aveam şilor sunt de altmintrelea la noi nu
rile din cestiune, s’a făcut sub ast fierat procederea noului căpitan oră raport amănunţit dela poliţiă. Am numai cunoscute, dâr şi după merit
fel de împrejurări şi’n astfel de mod, şenesc. constatat numai, că doi poliţişti au apreţiate. Cum-că ele nu pot con
încât a trebuit se vateme adânc sen Noi, contra cărora se îndreptă fost trimişi cu ordinul de a se de duce nicî-decum la vre-un bine şi
timentele orî-cărui Român. lovirile şi prigonirile, suntem cei ce părta tricolorul de pe mormânt. numai spre întărirea liniştii şi păcii
A face vânătore pănă şi în contra atacăm şi săvârşim atentate ! Logica Decă ei înşi-şî seu prin altul au ese- între locuitorii acestui oraş nu pot
pantlicei unei cununi depuse în semn acesta şovinistă o cundscem prea bine. cutat ordinul, acesta puţin importă. servi, s’a văcjut şi pănă acum, şi să
de pietate pe mormântul bardului Este istoria vechiă a hoţulni de pă Fapt este, că s’a delăturat prin or va vedâ în viitor încă şi mai mult
nostru naţional, care odihnesce în gubaş şi nimic nu pote fi mai co din poliţienesc. De altmintrelea pu dâcă nu li-se va pune capăt.
44
cimiterul din Groverî, a merge pănă mod şi mai bine venit spre a aco tem asigura, că nu „îngropătorul
a opri folosirea unei cununi depuse peri escesele intoleranţei organelor a fost acela, care a luat jos trico
pe cosciugul unui fruntaş român şi publice, decât metodul acesta de-a lorul de pe crucea mormântului. Revista politică.
a cere depărtarea ei chiar şi din acusa pe cei ce vor se se apere în Asemenea n’are temeiu impu
casa mortului, pentru-că era împo contra lovirilor, ce li-se aplică. tarea, că din parte-ne am fi susţinut Marile neînţelegeri dintre cele
dobită cu tricolorul nostru, este ceva, Dâr fdia ungurescă, despre care cum că amintita cunună depusă două guverne dualiste în cestiunea
pactului încă nu s’au aplanat. E
ce trece şi peste conceptele ordo e vorba, mai vrea se ne înfăţişeze pe cosciug a fost confiscată. Din
nanţelor ministeriale, cari opresc fo ca pe unii, car! nu ne-am sfii se în contră am relatat forte esact proce vorba, ca acjî Sâmbătă să urmeze o
losirea insemnelor cu acest tricolor, trebuinţăm mijloce neertate şi se ne derea poliţiei şi deosebit în articol decisiune hotărîtore la Viena, unde
de câte-va cjile a fost chiemat din
ne mai vorbind de violarea senti folosim chiar şi de neadevăr pentru am susţinut faptul adevărat, că să
nou ministrul-preşedinte unguresc.
44
mentului de pietate al cetăţenilor, a putâ aţîţa în contra poliţiei, care „răspândise faima în oraş, că po
ce se cuprinde în ast-fel de măsuri este condusă acjî de un Maghiar. liţia a „confiscat o cunună cu tri Şi Szell şi contele Thun au mereu
44
draconice. Nici prin gând nu ne-a trecut colorul român depusă pe mormântul audienţe la împăratul, care stărue
Şi bre se pote uni cu sentimen se agităm în contra căpitanului po unui fruntaş din loc. fârte mult să-i împace. Voinţa mo-
narchului a împiedecat pănă acum
tul de dreptate şi de echitate, când liţiei nostre, fiind-că este Maghiar, Decă der s’a întortochiat şi s’a
o ruptură între guvernul din Viena
poliţia condamnă pe un biet tîner cu atât mai puţin am avut de gând falsificat adevărul, acesta s’a întâm
din Braşovul vechiu la cinci (\ i\ e în- a comite un „atentat în contra lui. plat tocmai din partea foiţei guver şi Pesta, provocând pe ambî miniş
44
trii presidenţî să facă tot ce numai
chisore şi cincî-cjecî florenl amendă, Ceea ce am cjis şi am fost datori se namentale maghiare, care în tradu
le stă în putinţă, ca să se susţină
pentru-că la jocul dela Pascî s’a des cjicem în caşurile amintite privesce cerea articolului nostru a eliminat
coperit pe pălăria lui o mică şi ne numai procederea şefului poliţiei ju cu totul pasagiul referitor la faima uniunea vamală între Austria şi Un
vinovată fundă compusă din colorile decată din punct de vedere obiec ce s’a lăţit prin oraş despre confis garia şi să nu silâscă Corona să fiă silită
roşu-galben-venet, cari, ori şi ce s’ar tiv, independent de personă. Decă care, âr în articolul său, prin care a decide ea însa-şî între Austria şi
Ungaria. E vorba acum de încheie
cjice, formâză din vechime o parte cu tote acestea am amintit, că rău aţîţă în contra nostră, susţine totuşi
întregitbre a îmbrăcămintei naţio serviciu a făcut căpitanul ca Ma că noi am fi afirmat positiv, cum că rea unui compromis între cele două
nale românescî? ghiar nu numai conaţionalilor săi de acea cunună a fost „confiscată . cabinete, cari de ocamdată nu se
44
Tdte acestea momente, ce s’au aici, dâr maghiarimei în genere prin Dăr acesta nu este primul cas gândesc încă la demisiune. Decă,
cum şi pe ce basă se va putâ în
ivit în acţiunea cea mai nouă a po tr’o astfel de procedere bruscă şi de pervertire a adevărului din par
liţiei din loc ne-au făcut se ne ri nejustificabilă, credem, că am arătat tea şoviniştilor noştri dela pressa cheia acest compromis, nu se scie.
dicăm vocea în contra unei astfel în modul cel mai urban, că tocmai maghiară de aici şi din alte părţi.
FOILETONUL „GAZ. TftANS . Stâgul cel verde trebuia să fie clipită a şi început să tragă tocuri lor. Şi smulgându-l unii dela alţii,
u
due, după porunca lui Sevfet, în cu revolverul şi spre Grigore Ion şi stâgul a fost sfâşiat într’un colţ şi
Pievniţa, dâr ei n’au putut să-l scâtă spre alţi vânători, cari năvăliau spre a rămas cui ’i-s’a cuvenit, al vână
de cu bună vreme din redută. încă el; îşi înţepeni piciorul stâng în pă torilor noştri.
Luptele dela Pievniţa şi Griviţa. pe vremea, când despre gura redutei mânt, şi stând pe loc, liniştit, părea Din multele chipuri ale poves
( U r m a r e ) . nu năvăliseră doiobaiiţii cu tâtă că aştepta pe ai noştri. tirii, e greu de ales, cum a fost în-
mulţimea lor, sergentul turc, care Săriră şi Turcii şi străpunseră tr’adevăr cu luarea stâgului. Unii
Când s’au văcjut copleşiţi cu purta stegul, se trudea să-şi facă în drepta şi în stânga, dâr sergentul spun că Turcul ar fi căcjut de pe
totul, Turcii au năzuit să scape la ioc prin mulţime, să iasă cu stâgul. Vasilie Nică, în învâimăşală, a pus parapet, străpuns de dorobanţi, şi
larg. O parte a şi scăpat, fugind El se ferea de Ruşi cari îi în mâna pe steg şi se trudea să 1 că Grigore Ion ar fi smuls stâgul
spre Pievniţa cu mai-marele redutei,
chideau calea, şi se îotărse spre smulgă. Sări şi cel căcjut, Grigore din mâna unui mort. Alţii, că Tur
colonelul Sevfet. Dâr au spus’o- şi
partea Românilor. Avea stegul în Ion, şi puse şi el mâna pe stâg. cul ar fi căcjut mort în redută, ochit
ei, mai târcjiu, şi putea să vadă făşurat pe lângă prăjină şi-l ducea Trăgeau Turcii, trăgeau Românii; de-un flăcău de pe parapet. Er alţii,
orî-cine, că nu de frica morţii au plecat, aşa că nu 1 băyaseră de sâmă sergentul turc a câcjuţ străpuns de-o alt-fel.
eşit la larg, der ca să nu-şî piardă
nici Ruşii nici ai noştri. Dâr nă baionetă prin pept, dâr aşa de strîns Multe sunt svonurl răutăciâse,
de geaba vieţele. Căci de geaba şi zuind pe un clin al redutei, ser ţinea stegul în mâna mortă, că nu şi Ruşii mai ales, de ciudă, au năs
le-au pierdut cei rămaşi: aceştia gentul alunecă în. noroi u şi căcju, şi i-l putură smulge nici ai lor, nici ai cocit povestea, că stâgul nici nu
parte n’au putut să fugă, parte au
stâgul s’a desfăşurat, noştri. era în redută pe vremea aceea, că
fost rânduiţi de Sevfet să se lupte
Şi i’au văcjut şi Ruşii şi vână In urmă, Turcii de pe lângă fusese scos de Sevfet, şi că noi l’am
pănă la morte.
torii. Unui, Grigore Ion, s’a şi asvîrlit steg, au fost parte trântiţi de vână fi găsit târcjiu după aceea îngropat
Şi s’au luptat, şi au căcjut gră spre Turc şi a pus mâoa pe steg, tori şi ţinuţi sub genunchi, parte în pământ.
madă cu toţii, n’au dat armele nici dâr Turcul s’a ridicat iute şi, cum ucişi şi stâgul a rămas în mâna vâ Acâstă poveste avea ca isvor
după ce li-au spus ai noştri, că-i era. bărbat puternic, de vre-o patru- nătorilor. Se învălmăşiseră pentru faptul, că Osman îşi arsese, ori îşi
ertă dâcă se astâmpără; n’au con fiecî de anî, a pus mâna în gâtul steg şi Ruşii, şi acum au început îngropase mai tote stâgurile sale:
tenit cu lupta de loc, aşa că nici vânătorului şi l’a împins îndărăt Ruşii cu ai Doştri să se înc-aere pen mai bine voind să nu io aibă, decât
unul n’a rămas viu, nici unul. trâatindu 1 în noroiu. Intr’aceeaşî tru el, căci Ruşii îl voiau în mâniie să le piardă. Şi s’au şi găsit stâgurl
