Page 107 - 1899-05
P. 107
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 118.—1899.
N’am fi crezut, că guvernul pro cia. Sentinţa a produs firesce mare După acesta a trecut în localul şcolei lienilor, el putea face, precum a şi
vincial din Bucovina va fi în stare bucuria între amicii Evreului Dreyf şi a inspeotat clasele, biblioteca, magazia făcut, în lupta de eliberare a patriei
se desfăşure atâta ură faţă cu cei fus, er între antisemiţi a produs ne- refectoriul, bucătăria, precum şi farma minuni. Abia o luptă bună a dat în
ce representă direcţiunea partidului mulţămire. Din causa acesta cei din cia şi depositul chirurgioal al corpului Sicilia contra armatelor tiranului rege
naţional român în acesta ţerişoră. urmă încurajaţi şi de cei din liga II de armată. Maj. Sa a binevoit a mul Francisc din Neapol, şi a ajuns stă
„Dragostea, ce ni-o păită guvernul patrioţilor au făcut o mare demon- ţumi directorului şi profesorilor de starea pân asupra insulei, luând titlul de
nostru local, se îngrăşă din 4* ce straţiune contra ministrului preşe satisfăcătore a internatelor, şi luându-şl „dictator“ al ei, în numele Regelui
merge“ esclamă 4^ aru ^ partidului dinte Loubet la Auteuil. S’au făcut cjiua bună dela oficerii elevi, a trecut la seu Victor Emanuel. Trupele tira
„Patria", care de cât-va timp e nu multe arestări şi afacerea a provo compania 2-a sanitară. Administratorul clasa nului se retraseră sub huiduelile po-
măr de număr confiscată. In ediţia cat şi în cameră pătimaşe discusiunî. I, Ionescu Marin, comandantul acestei com poraţiunii dorităre de libertate şi na
a treia după a doua confiscare, apărută De-oeamdată domnesce linişte în panii, a raportat şi a presentat raportul. ţionalitate! Se începură negocieri, ca
11
Miercuri în 7 Iunie st. n. „Patria Francia, dăr temerea, că vor isbucni Maj. Sa a trecut pe dinaintea frontului în se se proclame alipirea la regatul
spune în ar ti cuiul, din care o parte deodată ârăşî patimile masselor, nu aolamările trupei, care purta târgile regie piemontes, — der Garibaidi, tot ne
a fost confiscată (în introducere şi este încă delăturată. mentare, de diferite modelurî, şi a dat or căjit pe Cavour. spuse că nu pri-
pe la mijloc) locul rămânând gol din a se esecuta câte-va eserciţii de ridi mesce sfaturi şi că numai după ce
(alb): „Suntem deprinşi de a nu privi carea răniţilor-simulaţl, şi transportarea lor va fi smuls şi Noapolul din mâna
Bucovina ca o ţeră, în care dom Alegerile în România. la trăsurile de ambulanţă. Apoi a inspectat lui Francisc şi Roma din mânile
nesc legile, ci ca o satrapiă, care remisa trenurilor sanitare şi remisa deposi- Papei, va proclama unirea tuturora
se guverneză după bunul plac al Joi, în cjiua înălţării Domnului, s’au tului de ambulanţă a corpului II de ar cu corăua Regelui seu Victor Ema
unor venetic!" ... Er după ce-şî es- început alegerile pentru Corpurile legiuitore mată, visitând vagonele model peutru far- nuel.
primă profunda indignare, ca se do- în România. In diua acesta s’au făcut ale maciă şi sala de operaţii, pentru transpor Cavour, care îi dase pe ascuns
gerile pentru Colegiul I de cameră. In jude
vedescă, că cei dela foia sciu mai tarea bolnavilor, pentru magazii, sofragerii destul ajutor şi cercase se-1 îmbune,
bine ce se petrece la guvern, decât ţul Ilfov (de care se ţin şi Bucurescii) au şi bucătării, în fine pavilionul companiei se ve4u pus în faţa unei stări din
scie guvernul ce se petrece în re fost aleşT cu mare majoritate d nii General sanitare. semă afară grele. El vedea şi scia,
dacţia „Patriei", arată, că presiden- Mânu, N. Fleva, N. Filipescu, B. Dela- De aci Suveranul a mers la spi că se vor ridica tăte puterile euro
vrancea şi B. Păltineanu, toţi făcend parte
tul ţerii a pus la cale prigonirile cele talul militar, unde d-1 dr. Demosth°ne, şe pene contra lui, de pornesce Gari
mai nouă, fiind-că crede, că curen din partidul conservator. ful sarviciului militar al corpului II de ar baidi într’una şi aceste campanii, şi
tul naţional român, care este repre- Resultatul general este următorul: mată, a presentat personalul. Majestatea cercă se-1 înduplece la o înţelegere
sentat de deputaţii Dr. Popovicî, Din 75 locuri, câte are colegiul întâii! de Sa a visitat pe rând pavilionul pentru ofi de a-o lua mai cu încetul, mai po
Flondor şi Gr. Br. Vasilco, e isolat Cameră 60 au fost obţinute de conserva cerii bolnavi, cancelariile, depositul central liticos. der Garibaidi nu şi nu! Nu
şi fără aderenţă în ţâră şi că pur tori, 9 de oonstitutionalî (junimişti), 4 de de farmaciă şi depositul chirurgical central stă de vorbă cu el!
tarea energică a „Patriei", mai ales liberali ăr pentru 2 locuri este balotagiii. Necăjit şi îngrigiat, că nu va mai
al armatei, unde d-1 dr. Demosthene a ară
în judecarea metropolitului Arcadie, Constituţionalii, cari au pătruns în ave cu ce sta înaintea diplomaţiei
tat pachetele ou bandă de vată compri
se datoresce numai iniţiativei unor Cameră, sunt d-nii P. P. Carp, Al. Marghi Europei, Cavour într’un moment de
mată, invenţia sa. A visitat şi celelalte pa-
publicişti ardeleni, că prin urmare, loman, C. C. Arion, Coust. StroicI, Toma aprindere spuse despre Garibaidi
vilione destinate bolelor interne, secţiunea
fiind depărtaţi aceştia (prin espul- Cămărăşescu, Gr. N. Mânu, Gr. Constauti-
bolelor de ochi şi de ureohl şi divisia chi vorba, altfel f6rt9 nimerită: „Omul
sare) ar înceta şi nemulţumirea, ce nescu, Lupu Kostake, V. Dimitropol. Li
rurgicală. Regele a trecut în urmă la la acesta are într'adevăr o inimă de leu,
se manifestă în „Patria". Părerea beralii aleşi sunt d. I. 1. C. Brătianu, N. N. boratorul de chimie şi de baoteorologie şi der un cap de — bou ! ...
u
acăsta, adauge numita foiă, e gre Săveann, Sava Gherghiceauu şi C. G.
la amfiteatrele unde se ţin conferinţe şi Garibaidi tăcu şi merse după
şită, căci „Patria" esprima fidel do Vernescu. cursul de operaţii chirurgicale. Aci elevii capul şi după inima sa. I-a făcut lui
rinţele partidului şi ale publicului Au obţinut câte două locuri şi deci au primit pe Suveran ou viue aclamaţiunî. Cavour mau încurcături diplomatice,
român din Bucovina: că în afacerea vor opta pentru unul d-nii general Mânu, Regele a vScjut caietele lor şi a luat infor- der patriei sale şi mai mari folăse!
metropolitului a fost încă prea mo N. Fleva, N. Filipescu şi M. G. Canta- maţ’unl asupra modului cum urmâzâ leo- El, împreuna cu ajutărele de
derată în raport cu iritarea generală, ouzino, câte trei locuri d-nii G. Gr. Can- bani şi de armată, ce primise în
ţiunile dela Universitate. înainte de a pă
şi încheiă constatând, că astă4î nu tacuzino şi Tache Ionescu aşa, că vor tre răsi spitalul a visitat Capela, unde preoţii ascuns dela însu-şî Cavour, avea
e deosebire de păreri între Românii bui înafară de alegerile în balotagiii să se spitalului, Ignat şi Vlădescu, au întâmpinat acum un corp puternic de armată
bucovineni şi că întregul popor e facă alegeri suplimentare de colegiul I pe Maj. Sa cu Crucea şi Fvangelia ; de aci bună în Sicilia, şi asta îi păru de
de acord cu direcţia dată de parti pentru opt locuri. a trecut în pavilionul, unde se aflau : bu ajuns pentru a îndrăsni se atace pe
dul naţional român. — Nu putem Balotagiu este la Craiova şi la Că cătăriile, spălătoria, atelierul mecanic, care urgisitul îege neapolitan Francisc II,
dori nimic mai ferbinte, decât ca lăraş. distribue electricitatea şi apa, economatul chiar la el acasă!
luptele lor se i afle tot-dăuna strîns
şi refectoriul, unde a gustat din mâncarea Şi o vesti asta.
uniţi în combaterea energică a ad bolnavilor. Maj. Sal a rămas pe deplin Cavour fu bombardat cu ame
versarilor lor şi ai causei drepte şi 0 inspecţiune regala.
mulţumit de modul oum se îngrijesc bol ninţări de diplomaţiă, ca se oprescâ
sfinte a Românismului.
Mercurea trecută Majestatea Sa Re navii, şi de ordinea şi curăţenia, ce a con pe acest general temerar al seu. Ca
*
gele Carol al României a inspectat inter- statat în acest spital model. vour nu scia, cum s’o mai întărcă
Inafară sunt evenimentele din n&tele medico-militare, compania 2-a sani şi sucescă, căci contra pornirii lui
Francia, cari atrag pentru moment tară şi spitalul militar central din Bucu- Garibaidi nu putea, der nici nu voia
Pagini alese.
atenţiunea generală. încă Sâmbăta resci. La sosire Suveranul a fost întempi se se pună! Arătă, prin un om de
trecută curtea de casaţiă a publicat nat de Principele-Moştenitor, ministrul de încredere al seu, lui Garibaidi pă
în afacerea de revisuire a procesului resbel, generalii Vlădescu şi Arion, şefii şi Din luptele I t a l i e n i l o r pentru rerea sa, care era: se nu treoă el
Dreyffus sentinţa, prin care se de profesorii institutelor etc. Compania de ofi- libertate. acum pe continent, contra lui Fran
cide revisuirea procesului căpitanu cerî-elevl şi de elevi era aşecjată în bătae, Garibaidi ocupă Sioilia, apoi regatul Neapolitan in cisc. ci se lase se se arangeze prin
chip miraculos; Regele Ferdinand fuge. Anarchia în
lui Dreyffus al condamnatului de avend la flancul drept musica regimentului Societatea Naţională (prin „Liga" lor)
pe insula dracului, casându-se sen de geniii. Căpitanul Cernescu, comandan Neapol. Garibaidi dictator. o revoluţiă în Neapol, care se alunge
tinţa consiliului de resboiu, care l’a tul companiei, a presentat situaţia. Maj. Sa Cum în jurul numelui lui Gari- pe Rege şi familia sa, şi atunci şi
condamnat, şi hotărîndu-se ca se fiă a trecut pe dinaintea frontului în sunetul baldi se formase o aureolă lărme- gura diplomaţiei e astupată. El scia,
din nou judecat înaintea consiliului imnului regal şi al uralelor trupei, apoi a cătăre şi renutnele lui de erou al că asta se p6te fărte uşor, mai ales
de resboiu dela Rennes. In urma asistat la executarea mânuirei armelor şi a naţiunii sale străbătuse pană în cele acum, după perderea Siciliei.
acăsta Dreyffus va fi adus în Fran primit defilarea. mai ascunse colţuri ale patriei Ita Der Garibaidi nu primi ideoa.
îngropate în valea oraşului, după stegului, şi a fost o întâmplare cu Locul strimt, morţii peste cari Companiile se adunară, parte în re
arătările Bulgarilor. mult noroc, că n’a perit, căci se cădeau în învălmăşală, bălţile de dută, parte în şanţuri. Se rânduiră
A doua 4b vânătorul Grigore amestecase printre luptători şi trăgea plde şi de sânge, pământul alunecos străjerl parte de-alungul parapetelor,
Ion cu căprarul şi cu sergentul, car! cu revolverul în Turci şi-i isbea cu şi focul ce venia din partea Tur cu puscile în mână, parte prin şan
l-au dat ajutor, dimpreună cu maio sabia. cilor, zăpăciră cu totul pe ai noştri. ţuri ca se fie gata de luptă, decă
rul vânătorilor, Candiano, au dus Nu era căprărie lângă căprărie, ne s’ar fi întâmplat se vie asupra lor
Şi tot s’adunau Românii şi
stâgul la Domnitorul, şi după obi cum o companie lângă alta, âr ne Turcii. Câte-va companii au fost
Ruşii în redută, s’adunau mereu, ca
ceiul ostăşesc, fi l’au trântit la pi- se mai dobdre cele din urmă ră orânduiala crescea mereu. Oficerii rânduite să adune morţii din redută
cidre. Era de faţă şi împăratul Ru nu mai sciau ce se îneâpă. De geaba şi parte se-i arunce peste parapete
măşiţe ale Turcilor din redută.
şilor cu generalii săi. De aici a în strigau băeţilor să facă linişte, de pe câmp, parte se-i strîngă la un
ceput ciuda Ruşilor. îndată ce Turcii cu Sevfet eşiră geaba ameninţau cu revolverele. Că loc într’un colţ al redutei, fîr altele
Pentru el a fost şi mai târ4iu din ea, cei din Plevuiţa au îuceput pitanii chemau pe lângă ei pe flăcăii s’au culcat prin gropile de sub crucea
certă. Ruşii ne cereau şi stâgul şi se bată cu urgiâ spre Griviţa, căci compăniilor lor, der câţl-va soldaţi redutei.
cele cinci tunuiî, pe cari le aveau acum nu mai era a lor. O ploiă de erau aici, alţii într’alt colţ al redutei, Sanitarii încercaseră s’adune, la
Turcii la Griviţa, şi cari acum plumb! a început se şuere peste re unii afaiă prin şanţuri, alţii pe câm lumina laclelor, pe morţii de pe
dută — tote puterile Plevniţei se
c.ă4useră în mânile nostre, ca şi pul deschis, neputând se pătrundă câmpul de prin prejurul redutei, der
când numai ei ar fi cucerit reduta, ridicară se bată în Griviţa, der era la adăpost. focul Turcilor i-a neliniştit într’una,
âr noi nici n’am fi fost pe-acolo. de geaba, căci pe parapetul ei că Şi toţî strigau, toţi se frămân şi n’au putut aduna, de cât pe morţii
Dăr s’a făcut dreptate în sfatul ge pitanul Pruncul înălţase stegul ro tau s’ajungă la adăpost, se asvîiieau că4uţî mai pe de laturi
neralilor; Ruşii au primit ca plean mânesc al dorobanţilor din Roman. înainte să-şi facă loc, cădeau peste Jalnică şi plină de amar a fost
două tunuri, ăr noi trei. Stegul a * morţi, se răsturnau unii peste alţii năptea acesta şi n’au s’o uite nici
* *
rămas al nostru, căci noi i’am smuls. şi pe de asupra îi tot btteza cerul în mormânt acei, cari au trăit’o.
Pe înoptate reduta era cucerită In redută se îngrămădiseră şi şi mereu fulgerau puscile Turcilor Răniţii de pe câmp, cât a fost
pe deplin. Maiorul Candiano al vâ Românii şi Ruşii în amestec. Erau din reduta vecină. năptea de lungă, au cutremurat cu
nătorilor întrase în redută sărind vre o două mii de dmenî adunaţi şi In urmă, după vre o două că- gemetele lor inima oştenilor din re
peste parapet, înainte de smulgerea nu era loc pentru atâţia. surî se făcu linişte şi rânduială. dută. Unii se rugau se nu-i lase
