Page 108 - 1899-05

Nr. 118.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

El viu, ca însu-şî să mârgă înainte Boţit numai de câţî-va prietin*. Fu în Dostat, comitatul Albei interiore, a de­ sosesc în părţile nostre de prin ţinuturile
şi asupra regelui acestuia! primit în oraş ca un rege, nu al pu­ pus la oapitulul metropolitan din BlaşiQ 6 bântuite de ciumă.
Cavour, crecjend, că e o pedecă terii, ci al inimilor! acţii originale de ale institutului de credit
Ateneul român din Dorolioiu. Pen­
de înţelegere între Garibaldi şi gu­ II îmbiată se tragă la castelul şi economii „Arieşana“ din Turda, îu va-
vernul regelui seu Victor Emanuel, regal, der el nu primi, ci trase îo Ibre nominală de 300 fl., ca fundaţiune tru a vulgarisa cestiunile atingăt6re de
cultură în g nere, un număr de bărbaţi din
îşi îmbiâ regelui abcjioerea, dbrâ se alt loc, spunând, că acela (palatul perpetuă pe numele „loan şi Anăreiu Al­
Dorohoiă a decis înfiinţarea în acea loca­
vor înţelege mai bine, dâcă va fi regal) nu ’j-se cuvine lui, ci Regelui bon pentru cultul bisericei gr. cat. din
11
altul în fruntea guvernului. Dâr re­ seu Victor Emanuel. Palatca, comitatul Cluşiului. litate a unei Societăţi sciinţifice şi literare
sub denumirea de „Ateneul Român din
gele nu-i primi abcjicerea. N’avea cu Apoi luă titlul de „dictator al
4" Iordan Popovicî. Eri a răposat DorohoiăL Acest Ateneu cuprinde două
cine 1 în locui cu nădejdea de mai bine. Neapol ului , tot în numele lui Victor
11
în Braşov tînărul profesor gimnasial Iordan secţiuni: Secţiunea sciinţifică şi secţiunea
Şi aşteptară, cu trezviă, desvol- Emanuel.
Popovicî, fiiul d-lui Vasiliu Popovicî, unul literară şi formâză o filială a Ateneului
tarea lucrurilor. In 8 August 1860 De fostul rege Francisc nici nu
Garibaldi trecu cu primele trupe prin se mai vorbea. El era dus se nu mai dintre industriaşii noştri fruntaşi din Bra­ Român din Bucuresoî. Comitetul său se
şov. O bolă îndelungată şi nemilosă a tăiat compune din d-nii Vasilie Alexandreseu
strîmtbrea de Messina în munţii Ca- vină! Şi cu acâsta un nou pas uriaş
firul vieţii acestui tînăr inteligent şi plin Ureche, preşedintele Ateneului Român din
labriei. Peste 12 cuprinse ora­ spre unitatea naţională a tuturor Ita­
de speranţă în juna etate de 25 ani. El va BuourescI şi A. D. Xenopol, Rectorul Uni­
şul Reggio. lienilor era împlinit! Şi împlinit aşa
fi înmormântat mâne, Duminecă, la orele versităţii din Iaşi, preşedinţi de onore, G.
Şi aci, în întrâgă provincia, s’a de uşor, fiind că însufleţirea poporului
3 p. m. în cimiterul bisericei S-lui Nieolae G. Burghele şi Al. G. Negrescu, vice-pre-
vedut ârăşî o strălucită pildă de iubire italian de pretutindeni., sub ori-ce stă­
dm SoheiQ. â dresăm mult întristaţilor pă­ şedinţl, Teofil Olinescu şi G. Ardeleanu se­
de neam la poporul italian: Trupele pânire s’ar fi aflat el, era aşa de mare,
rinţi şi întregei familii condolenţele nostre cretari şi G. Pascu,«casier.
Regelui Feidinand, eşind în contra că nu-i mai putea nimic sta în cale spre
oele mai sincere.
lui Garibaldi, ori se risipeau fără a-i a se împreuna la un loc. Centenarul lui Puşcliin. Centena­
face stricăciuni, ori treceau sub steagurile fir când popbre întregi voesc un Introducerea lăncei în oştirea aus- rul nascerii marelui poet rusesc Puşchin s’a
lui. Elementele streine se risipeau, lucru, acela trebue se se şi întâmple l tro-,ungară. Din Viena se anunţă, că cer­ celebrat în mod solemn în t6tă Rusia. Au
Italienii se dădeau pe partea lui Ga­ Spic. curile militare se ocupă serios cu ideia, de sosit şi delegaţiunl din streinătate. In cur­
ribaldi. a introduce lancea la oavaleriă. Se scie sul şedinţei solemne a academiei artelor cu
începutul îl făcuseră pe mare. Sânţirea bisericei S-tei Ador­ adecă, că cavalaria austro-ungară e aprope ocasia centenarului nascerii lui Puşchin,
Soldaţii din marină, când s’a apro­ siDgură, care e înarmată numai cu pusei preşedintele, marele duce Constantin Con-
miri din Braşov-Cetate. Precum seim.
piat Garibaldi, deşi îl puteau opri şi săbii, de când li-s’a luat ulanilor lan­ stantinovicl, a cetit o telegramă a Ţarului
sânţirea nouei biserici române gr. or. din
în anumite locuri grele ale strîru- cea. Din eausă însă, că în cavaleria celor­ 4icâud, că participă din inimă la serbare
oraşul nostru, cu hramul S-tei Adormiri,
torii, nu au făcut'o, căci deşi ofiţerii lalte ţări lancea a devenit deja armă uni­ şi a ordonat crearea unui fond Puşchin, la
se va face în 4' & întâiîi de Rosalii de că-
u
mercenari (adunături streine de prin tară, oereurile militare dela noi încă se care statul va contribui anual cu 15000
tră I. P. S. Sa metropolitul. Cu privire la
Austria, aduse de regele Francisc) ocupă mult cu planul unei reforme în sen­ ruble.
primirea, ce se va face I. P. S. Sale, şi
porunceau, soldaţii nu voiau se tragă sul acesta. E vorba, ca de-ocamdată l a n ­
la serbările, ce vor fi împreunate cu aotul Noul rector al universităţii din
î
asupra fraţilor lor! cea să se introducă numai la ulanl.
sânţirei, primim următârea: Budapesta. In Joia trecută a avut loc la
După ocuparea oraşului Reggio, universitatea din Budapesta alegerea noului
Gaiibaldi înaintâ drept spre Neapol. I n s c i i n t a r e . Premiaţi pentru limba româna. In rector. Candidaţi au fost dr. Ponori-To-
Şi regele, tiran şi urît poporului, nu Comitetul biserioei gr.-or. române a Cluşifi, cu ocasiuuea încheiării anului şco­ rok Emil, profesor de filologia classică şi
mai avea trupe destule se-i stea în sfintei Adormiri din Braşov-Oetate face cu­ lar, premiul pentru limba română l’au do­ dr. Heinrich Gustav, profesor de limba
cale, încât îndrăsneţul Garibaldi îna­ noscut, că înalt Prea Sânţia Sa Domnul bândit studenţii universitari Iosif Botean şi
Arcbiepiscop şi Metropolit gr.-or. român Ioan Pap. germană. Primul întrunind majoritatea vo­
intâ fără greutăţi, şi primit de po­
Ioan Meţianu sosesce Sâmbătă în 5 (17) turilor, a fost declarat de rector, âr postul
por în triumf, ca un mântuitor al seu. Iunie a. c. cu trenul accelerat dela 2 âre Ciuma. Ingrozitorea bolă a ciumei şi-l va ocupa îu 1 Septemvre.
In Neapol curtea regăsea îşi 9 minute după amiacjl la Braşov pentru brăşl a început să inspire îngrijiri seriose
perdu capul şi curagiul. Nici un ge­ sfinţirea bisericei celei nouă gr.-or. române a locuitorilor tuturor statelor. Pănă acum ea Cununii. D-1 Nieolae Brânză şi d-ra
sf. Adormiri dm Braşov-Cetate. Elena Q. Gâitănar, ambii din loc, se vor
neral nu voia se fiă ministru de res s’a ivit în Madagascar, Arabia, Egipt, In­
boiu, şi Begele Francisc ajunse in ne Programul primirii dia şi în insula Formosa, care 9e află în­ cununa mâne, Duminecă în 30 Maiă st. v.,
mai pomenita situaţia, ca el însu-şî se ia înalt Prea Sfinţiei Sale e următorul: tre China şi Japonia. După raporturile ofi­ în biserica S-tei Treimi de pe Tocile.
asupră-şi grija ministrului de resboiu. Sâmbătă, in 5 (17) Iunie ciale, în Formosa mor de ciumă cam 10 — D-1 George Enescu din Poiana mă­
Insu-şi unchiul seu, contele de Syra- omeni pe cfi> alţii însă spun, că numărul rului se va cununa tot mâne, Duminecă,
1) Primire la Gară, la ârele 2 şi 9
cusa, îl sfatul se abdică în grabă. min. p. m. morţilor e mult mai mare. In Alexandria în biserica română gr. or. de-acolo cu d-ra
Puţinii credincioşi, ce mai avea, îl 2) Conducerea în oraş. s’a ivit primul cas de ciumă în 5 Maifi. Bol­ Ana N. Păşău. — Dorim fericire tinerelor
sfătuiră se fugă cu oştirea, ce i-a 3) Recepţiune între orele 4—6. navul a fost ţinut în spital şi autorităţile părechl.
mai rămas cu tot. El aşa şi făcu. 4) Sera la 8 ore conduct de torţe. au ţinut lucrul secret, pentru ca să nu se Sânţire de biserică. Primim urmă-
In 6 Septemvre plecă cu 40,000 de Duminecă, în 6 (18) Iunie. sparie poporaţiunea. Peste câte-va dile însă torea: Invitare la aotul consacrărei biseri­
ostaşi (mai toţi sîmbriaşi din Aus­ 1) Sânţirea bisericei nouă a sf. Ador­ ciuma a luat întinderi atât de mari, încât cei gr. cat. nou edificate în Teocul de sus,
tria şi Bavaria) spre Gaeţa. Flota nu miri din Broşov-Cetate la 9 bre a. m. In­ autorităţile n’au mai putut face secret din care se va săvârşi în 25 Iunie n. o. După
voi se-l urmeze! trarea în biserică se va face numai cu bilet. ea şi prin placate afişate pe păreţi au adus săvârşirea actului consacrărei va urma prân-
Abia se depărtâ Regele cu mer­ 2) La 2 ore p. m. banchet în sala la cunoscinţa locuitorilor, că s’au ivit câ­ 4ul comun, âr după prân4 petrecerea cu
cea mare a Redutei orăsSnescî.
cenarii sei, şi iată gldtele lui Gari­ 3) Sâra la 8 bre Concert. te-va îmbolnăviri de ciumă, dâr s’a adus joc în favorul nouei biserici. Pentru cei ce
baldi se apropiau şi ele de oraş. Şi tot-odată, că bolnavii se află mai bine. vor lna parte la prân4 (afară de persânele
După Concert, petrecere cu dans.
veneau, nu ca trupe gata de bătae, Aceste placate au produs mare spaimă în oficiâse): preţul intrărei de personă: 60 er.
Braşov, în 30 Maifi st. v. 1899.
ci ca nisce cete dcălători de plăcere! oraş. Locuitorii mai cu dare de mână îşi Pentru cei ce vor lua parte la petrecerea
Comitetul bisericei sf. Adormiri
Fără nici o ordine veneau şi pu­ iau familiile şi fug; pe stradele Alexan­ cu joc, preţul intrărei de personă 80 cr.,
din Braşov-Cetate.
teau veni, căci audiseră de fuga re­ driei abia se află ici şi colo câte un om, de persâuă în familiă : 60 cr. Ofertele ma-
gelui şi a oştirilor sale, şi aşa Ga tote bolţile sunt închise, comerciul şi* in rinimose se vor chita pe cale 4i& istică.
r
ribaldinii veneau ca la ospăţ, ca SOIRILE DILE1. dustria sufer grozav. — In faţa periculu- Pentru oălătorii cu calea ferată este sta­
după victoriă! i lui, guvernele tuturor statelor espuse, între ţiune de suire şi de coborîre în Deeş şi
Garibaldi însu-şî sosi în Neapol - ‘28 Maiîl. cari şi guvernul ungar, au luat măsuri de Iclod (Nagy-Iklod).
numai la câte va <dile după oştirile Fuildaţiune. Ni-se scrie din Câmpiă, apărare, prescriind carantină asupra tutu­ Program: Sâmbătă: 1) Primirea de­
sale, şi anume— cu trenul!... şi în- că d-1 loan Albon, paroch român gr. cat. ror mărfurilor, precum şi a persbnelor, cari legatului episoopesc: 2) Inseratul cel mare

singuri, ca se m6ră fără ajutor mbrte răgneteîe. Peste trei mii de bmenî asvîrlit de vii pe jăratec, i-au tăiat şi cu împuşcăturile, âr de alta stin­
de câne, alţii strigau numele lui acopereau pământul, şi din trei mii bucăţi şi i-au împrăştiat pe câmpie. gând focurile şi făcând întunerec în
Dumnedeu, mulţi blăstămau şi pe de pepturi strivite răsăreau vaetele Pe maiorul Şonţu şi pe căpitanul reduta lor, ai noştri avură puţin
Turci şi sdrtea lor, âr alţii îşi che­ celor ce se luptau cu mortea. Mărăcineanu, pe amândoi numai dela răgaz şi se vâ4ură ispitiţi să se lase
mau pe nume mamele ori copiii Aceştia însă, cel puţin erau în piept în sus, i-au înfipt în ţepe înalte beţiei somnului. Ia hainele ude, ca
lor, şi vaetele de pretutindeni îţi mâna lui Dumne4eu; vai însă de şi i-au pus ca trofee pe parapetul scb3e din apă, ei aţipiră, frânţi de
sfîşiau inima. Şi se văetau şi Ruşii acei, ce se sbăteau în mânile Tur­ redutei, ca se-i vadă ai noştri. obosâla luptelor şi sfârşiţi de fbme
răniţi, pe limba lor, şi Turcii pe a cilor! Tâtă nbptea au aucjit ai noştri Domnitorul nostru şi Marele şi de umecjblă.
lor; şi bieţii flăcăi, cei teferi, se ţipetele desnădăjduite ale răniţilor duce, acolo pe cresta delului, uode
*
îngrozeau şi închideau ochii de milă, dela cealaltă redută, dela Plevniţa. rămaseră, au aucjit şi ei totă nbptea * *
când se gândeau, ce o fi acolo pe îndată ce au fost împinşi îndărăt urletele jalnice ale Românilor câ-
Dâr de-odată străjerii începură
deal, ce svîrcolire de dmenî ciuntaţi Românii, Turcii din Plevniţa eşiră 4uţl în mâna pugânilor, tbtă nbptea
de vii, în plbie şi în frig şi fără de din redută şi se năpustiră asupra au ve4ut reduta turcâscă luminată se dea semne desnădăjduite din
nici un ajutor. răniţilor de sub pdlele redutei şi de de focuri, şi-i înfiorau hohotele de trâmbiţe şi întrâgâ reduta nbstră se
umplu de vuet.
Când încetau focurile turceeci, prin Valea Sângelui, şi şi-au bătut rîs ale Turcilor şi sgomotul ce 1
şi din întâmplare nu s’audea nici un joc de trupurile mbrte, er pe răniţi făceau în mişelesca lor urgiă, bat- Turcii, pândind vremea, eşiră
gemet, se făcea o linişte ca în mor­ i-au târît de picibre spre redută şi jocurâud pe creştini. din Plevniţa şi furişindu-se prin în­
mânt, o linişte mai sfăşietore de i-au batjocurit în chip neomenesc. Astfel te scurse nbptea acâsta tunerec, se asvârliră asupra Griviţei
inimi, decât sgomotul puscilor şi l-au desbrăcafc pănâ la piele, fiorbsă şi înspăimâutătbre. Vântul ca s’o ia îndărăt. O nespusă învăl-
vaetul răniţilor. Der asta ţinea o li-au tăiat rând pe rând urechile, bătea dinspre Plevniţa şi nbptea a măşâlâ se făcu între ai noştri. Beţi
clipă, şi de-odatâ vre-un urlet înă­ nasul, limba, mânile, întâiu până în fost ca mormântul de întunecată, er de somn, într’o redută străină, ne-
duşit şi lung al vre-unui rănit, ce se încheietura palmei, apoi pănă în cot Turcii tot împuşcau. Şi nimeni n'a soiind cum s’o apere, obosiţi aşa de
svîrcolea muşcând pământul, răsuna şi până în umăr; le-au scos ochii, putut se închidă ochii, cât a fost tai’8, încât mulţi nu se puteau ţine
fioros prin adâncul întunerec, er el li-au spintecat pânteeile şi apueân- nbptea. de durerile mijlocului, zăpăciţi de
era ca un îndemn, căci după el în­ du-le maţele de un capăt le smul­ Der mai în zorii 4'l©b Turcii fără de-vestea atacului şi strimtoraţî
cepeau de pretutindeni vaetele şi geau din bieţii omeni încă vii, i-au de-u parte încetând şi cu sgomotul cu totul de iuţimea năvălitorilor,