Page 109 - 1899-05
P. 109
Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 118.—1899.
ou lithiâ. — Duminecă: 3) Mâuecatul. în cântul figurat, şi astfel vor fi cu timpul vocali şi instrumentali, cum s’a indicat în niuni, trimiţând operatele la adresa Comi
4) Actul beneclicerei. 5) Liturgia cu pome şi după ore-care eserciţiu în stare de a acest punct.“ tetului central conform regulelor îndatinate.
nirea biuefăoătorilor. 6) Stropirea cu apă propune şi pruncilor cântul, tot ca un Capitalul fundaţional l’a investit însuşi
Din şedinţa comitetului central ţinută
sânţită şi benetjicerea nouelor case paro obiect obligator în lege, ba vor pută ou fundatorul, D 1 Ioan Vişa, în acţii originale
în Baia-mare în 25 April 1899.
chiale. 7) Pranc} comun. 8) Precis la 3 ore mai puţină greutate organisa şi coruri cu de ale institutelor nostre de credit şi eco
Athanasiu Lupan, Ioan Leşian,
d. a. petrecere sub scut sigur, una pentru elevii lor, cât şi cu adulţii. nomii mai bine acrediate, preoum sunt
preşed. reun. secret, reun.
inteligenţă, alta pentru popor. Aoâsta ar fi de făcut în interesul în „Albina" din Sibiiu, „Arieşana" din Turda,
văţătorilor aflători în funcţiune, er în viitor, „Bihoreana" din Oz-adea-mare, „Mercur" NB. Onoratele redacţiunl ale cjiarelor
None cărări pe Tîmpa. Oficiul fores românesc! sunt rugate, ca să binevoiasoă
ca să nu mai avem lipsă de atarl cursuri din DeşiQ, şi „Sălâgiana" din Şibou, prin
tier ne comunică următorele: După ce cele a lua notiţă despre aoâsta în coldnele lor.
suplitore, ar fi de dorit, ea în preparan urmare viitorul fundaţiunei este asigurat,
două nouă cărări, oarl duc pe Timpa, sunt
diile nostre confesionale peste tot să se şi după-ce capitalul într’un an şi jumătate
construite şi terminate de cătră oficiul fo
pună mai mare pond pe instruirea musicei va ajunge suma de 20,000 fi., în anul 1901
restier, publicul e rugat a-le lua în scutul Apel pentru o şc61ă-
vocale şi instrumentale, când apoi învă fundaţiunea se va pută inactiva, când în
său dimpreună cu cultura plantată în 1886,
ţătorii noştri, cari absolveză preparandia anul I se vor împărţi între elevii pre- D-l George Simu, preot şi preşedinte
şi ou tufişurile, ce se află pe ea.
şi se aplică ca învăţători, şi fără de cursuri parandiall 5°/ , adecă 50 fi., pentru care al senatului şoolastic în Mureş Gheja, îm
0
Bombele „dum-dum". Prima corni- suplitore vor pută fi în stare de a instrui sumă se vor pute, d. e., cumpăra pe sâma preună cu alţi 6 membri ai senatului soo-
siune a conferenţei de desarmare a decis în şcolele poporale încredinţate conducerei preparandiei 10 violine sâu alte instrumente lastic, a publicat un apel cătră publicul
cu 18 voturi contra 3, ca să se intercjică lor cântul figurat, ba vor putd organisa de lipsă. român, prin care deschide abonament la
întrebuinţarea bombelor „dum-dum". Acesta cu înlesnire corurile de băeţl şi de adulţi. Altă faptele unui mare binefăcător, — unele cărţi ale sale şi la altele dăruite de
supără pressa englesă, care declară, că con- In ce mesv ră mare se intereseză şi fapte, cari nu mai au lipsă de laudă, căci d 1 editor şi proprietar din Gherla AndreiQ
ferenţa nu e un congres şi că ea nu pote publicul despre progresul elevilor preparan- ele înse-le sunt o laudă. Todoran, din al căror venit jumătate e des
sili un guvern, ca să facă un pas, care diall şi peste lot al învăţătorilor popopall Câmpeanul, tinat pentru şcâla română din comuna sa,
nu-i convine. in ale musicei se vede şi din disposiţiunea care e ameninţată cu închidere.
cea salutară a mecenatului şi binefăcăto Altă. o parte din acest apel:
Negoţ cu ose de om. In Praga a C o n v o c ă r i .
rului nostru D-l Ioan Vişa, proprietar de „Dâcă esistă instituţiune vrednică de
produs mai dilele trecute mare sensaţiă de
case în Sibiiu, care la finea literilor sale Adunarea generală a despărţământului sprijinul tuturor Românilor, atunci şcdla
ţinerea şi arestarea păzitorului de oimitir
fundaţionall amintesce într’un puuct şi II. Bran al Asociaţiunii pentru literatura din M.-Gheja o merită aoâsta. Un popor
Psohiban. Păzitorul e acusat cu aceea, că
premiarea elevilor preparandiall, a învă;ă- română şi cultura poporului român se va de 1000 de suflete cu lacreml în ochi se
ar fi scos cadavrele din grdpă şi că osele
torilor şi a cantorilor bisericesc! archidie- ţină la 20 Iunie 1889 st. n. la 10 ore adresâză cătră fraţii săi de-un sânge spre
le vindea pe ascuns fabricelor de fosfat.
cesanî. Ca colegii mei învăţători să cunoscâ înainte de amedl, adecă a treia c}i de Ro- a-le sări în ajutor, acum în ora a 12 a.
In decursul investigaţiunei s’a descoperit salii, în comuna Tohanul nou, la care se
mai de aprope disposiţiunile acestea ml-am Adus’a acestă comună jertfe pentru
în capela cimitirului o mare grămadă de
procurat dela un amic un estras din aceste invită onoraţii membri şi toţi aceia, cari se biserica şi şoola sa tot-dâuna ; acum însă,
ose adunată de păzitor.
litere fundaţionall, pe eare-1 şi public în intereseză de progresul poporului român. prin 3 ani neroditorl urmaţi unul după al
Veste de bucuriă pentru cei ce pă următorele: Z â r n e s o l , în 1 Iunie 1899. tul, se vede strîmtorată şi avisată la con
timesc de şoldină. Mulţime de bolnavi de In fine 5°/ , adecă cinci percente cursul fraţilor de pretutindenea.
Ti 0 Nicolae Garoiu, Ioan Strevoiu,
şoldină au fost vindecaţi în scurt timp, în din venitul anual al fundaţiunei le con- dir. notar.
trebuinţând alifia, care se capătă în farma feresce Consistorul arehiepiscopesc la în Escelenţa Sa D-l Metropolit din BlaşiQ
cia lui Bela Zoltan în Budapesta sticla cu şi Prea Veneratul consistor Metropolitan a
1 fi. Acestă alifiă probată şi neintrecută ceput ca premii în note, manuale şi ins In sensul § lui 41 din statute, convoc pus în prospect un ajutor de 71 fi. pe tot
să nu lipsăsoă din nici o familiă. trumente musicale, după aceea în bani, e e- adunarea cerouală a despărţământului Timi- anul din fondul şcolastio Archidiecesan
vilor dela preparandia de învăţători ro şorii al Asociaţiunei pentru literatura română pentru susţinerea unui al doilea învăţător-
Societatea filarmonica din loc va
mâni gr. cat. din BlaşiQ şi anume după şi cultura poporului român pe 25 Iunie n. cantor în comuna nostră. Salarul deci e asi
da al treilea concert prescris de statute
starea fundaţiunei, pe basa propunerei cor c. după amârjl la 3 ore în Timişora-Fabrik, gurat, dâr resteză a Il-a sală de propunere,
Vineri în 16 Iunie st. n.
pului profesoral dela institutul numit. sala berăriei (Fabrikshof). care din propriele nostre puteri edifica nu
Consistorul arehiepiscopesc determină Obiectele: 1) Deschiderea adunării. 2) o putem.
Curs de musică. — Fundaţiune. premiile anuali în favorul acelor elevi, cari înscrierea membrilor noi şi încassarea tac- Fraţii apeleză la fraţi şi credem, că
vor face mai mare progres atât teoretic, selor. 3) Raportul direcţiunei. 4) Censura- după Dumnecjen vom fi spriginiţl de ini
Din marginea Câmpiei, 7 Iunie n. 1899. cât şi practic în cunosoerea musicei vooale rea socoţilor. 5) Eventuale disertaţiunl, cari mile generose.
Mai t6te despărţămintele Reuniunei şi instrumentale. trebuesc ou 3 cjile înainte de adunare in Opurile, ce se pun la disposiţia ono
nostre de învăţători din archidiecesa Albei- Numele premiaţilor şi suma premiilor sinuate la subscrisul preşedinte. 6) Distri ratului public românesc şi al căror venit
Inlie au pertractat în adunările lor de se vor publica în tot anul în programa in buirea premiilor. 7) Alegerea a doi dele jumătate e al şoolei nostre, sunt urmă
primăvărâ conclusul despărţământului si- stitutului prepandial. Cu timp, când venitele gaţi pentru adunarea generală a Asociaţiu torele :
biian privitor la organisarea unui curs su- fundaţiunei vor cresoe într’atâta, ca să se nei. 8) Stabilirea budgetului pe anul viitor. 1) „Nopţi de iernă", novele pentru
pletor de musică de 6 săptămâni în va potă acoperi în mod îndestulitor trebuin 9) Eventuale propuneri. popor, de G. Simu. Preţul 60 cr. (-(-05 cr.
canţa din anul curent în BlaşiQ. T6te ţele indispensabile referitdre la premiarea Timişora, 5 Iunie u. 1899. porto); 2) „Cartea ilustrată", pentru copii
aceste despărţăminte au părtinit părerea elevilor preparandiall, Consistorul arehi- şi copile, de G. Simu (25 cr. -(-05 porto);
Emanuil Ungurianu,
colegilor din tractul Sibiiului, înaintând episcopeso va destina premii spre scopul 3) „Părintele Niculae", schiţă din viâţa
preşedintele despărţământului.
Consistorului metropolitan representaţiunl sus numit şi pentru cantorii bisericesc! şi preoţilor, de G. Simu (30 or. -(- 03 porto);
motivate în acâstă privinţă, cari au şi avut învăţători poporali, cari prin priceperea şi 4) „Codrean", craiul codrului, baladă de
S ii s c i i n t a r e.
pănă acum succesul acela, oă — după-cum zelul lor vor organisa şi conduce corurile G. Simu (10 cr. -f- 02); 5) „Felicitări de
cetim în numărul ultim al fdiei scolastice cele mai bune bisericesc! şi eventual lu- Comitetul central al Reuniunei învă anul nou, (fiua onomastică" ete., de G. Simu
din Blaşiîi, afacerea s’a dat din partea mescl de adulţi. ţătorilor români gr. cat. dm comitatele (20 cr. -j- 03); 6) „Predice" la tote sărbă
Consistorului puterilor de specialitate spre In oaşul, când preparandia de învă Sătmar şi Ugocia, aparţinători la diecesa torile de peste an. de I. Papiu (1 fi. 60 cr.
a-şî da. părerea. Astfel suntem siguri, că ţători din BlaşiQ şi şcolele gr. cat. poporale Gherlei, prin aceste ordurl pubiioă oon- -f- 10); 7) „Predice" funebrall şi iertă
încă în decursul lunei presente causa se din archidiecesa sa şi-ar perde caracterul curs la premiul, ce se va hotărî de adu ciuni, de I. Papiu (1 fl. 50 cr. -J- 10); 8)
dicide în merit, âr în lunile Iulie şi August lor naţional confesional, Consistorul archi- narea generală din acest an, pentru diser- „Catechese" pentru pruncii şcolari, de Tit
se va organisa cursul dorit de musică, unde episcopesc va destina premiile acestea în taţiunea cea mai bună, prelucrată sub titlul: Bud (40 cr. -j- 05); 9) „Manual catechetic"
toţi învăţătorii, cari nu sunt iniţiaţi în cu- favorul cantorilor bisericesci de sub juris- „Principiul concentraţiunei în instrucţiune de B. Raţiu (40 cr. -(- 05); 10) „Bocete",
noseerea notelor în măsura recerută, îşi dioţiunea sa, cari se vor distinge de ase Pot concurge pănă la 1 Iulie a. c. st. adecă cântece funebr. la morţi, de I. P.
vor pute suplini cunoscinţele lor defectuose menea în privinţa lăţirei şi culturei musicei n. toţi membrii din raionul acestei Reu Reteganul (40 cr. -j- 05).
Românii îşi perdură cumpătul. Turcii, obosiţi de luptele de peste c(i- Dâr dorobanţii aduşi de Groza s’a pe spre Vid, se aucţeau încă necon
cunoscând împrejurimile redutei, cu la întârcere, perejând drumul prin trecut în tăcere. Se încinse o luptă tenite trosniri de pusei şi urlete de
noscând reduta înBă-şî şi sciind de întunerec, căpitanul se temu să se desnădăjduită şi sângerâsă cu baio tun: acolo era Scobelev, generalul
unde s’o isbâscă mai cu folos, as- apropie prea tare, de temă să nu neta şi încăerarea era par’că a stri cel neastâmpărat al Ruşilor, care se
vîrliră îndărăt pe Românii din şan dea din greşală peste Plevniţa, şi goilor, cari se svîroolesc prin în bătuse eri tâtă (ţină, astă-nâpte totă
ţurile înaintate, săriră apoi pe pa ast-fel poposi cu dorobanţii pe un tunerec. nâptea şi n’a încetat focul nici as-
rapet şi răsbiră în redută. del aprope de Griviţa, cu tâte că Popa cel turcesc din Plevniţa, tăcţî pănă de sâră. Se luptase omul
Ruşii scoşi din minte de acest el nu soia unde se află. cu turbanul pe cap, era intre Turci; 80 de cesuiî, când intrând el într’o
lucru, o rupseră la fugă. Câte va Er acu, în dorii cţilei, el aucji el se svîrcolea mai tare şi era tot redută de acolo, când alungându-1
compănii de Români, din regimentul sgomotul şi, văc[ând ce e, asvîrli pe unde se vedea încăerarea mai tur Turcii din ea, er în urmă alungân
de liniă, făcură ca Ruşii. Văsluenî într’âjutor, apoi se repeefl bată. du-1 Turcii cu totul
şi el cu Ieşenii şi cu Băcăoami din Abia acum, la lumina cjilei, se
Turcii erau mulţi şi pătrunseră Der în curând se desmeteciră
deal, căcjând ca un trăsnet dintr’a- văcju întreg adevărul nefericitei
cu multă virtute, şi noi am fi per ai noştri din redută şi de prin şan
tnândouă laturile oştirii turceşti, oco- lupte de eri. Pe de-asupra văilor se
dut reduta. Der pe când eram mai ţuri.
lind’o şi îuchicjându i calea de re mai vedeau noni de fum, cari
strimtoratî, s’aucjiră pe del trîmbiţi, tragere spre Plevniţa. Turcii se în- Se intârseră în curând şi Ruşii
şi ca din pământ răsăriră dorobanţii târseră spre ei. şi Românii, cari apucaseră să fugă, atâta au fost de puternici, încât nu
Băcăoanî, cu Ieşenii şi cu Vlăsuenii şi copleşiră pe Turci de tote părţile se risipiră nici acum. Mirosul de
Era pe vremea când în dimine sânge pătrundea din văi pănă pe
cei ce bătuseră redanul alaltăerî. împingându-i cu mare chiot pe câm
ţile senine e dină cum se cade, der câmele delurilor, şi tot lungul văi
Era căpitanul Groza; şi sco- pia dintre redute. Turcii părăsiră
astăcţî, cum era înorat de tot, abia lor era numai noroiu amestecat cu
bora pe deal ca un vârtej de vânt. lupta şi se retraseră repedo, rupând'o
se cjăria de dină. Turcii din reduta sânge
la fugă, cu popa lor cu tot.
El, îndată după cucerirea Gri- lor, din Plevniţa, nu puteau trage Decă erai în valea Bucovei,
Rămaseră pe lângă redută vr’o
viţei, aseră, a fost trimis în tabăra, nici cu tunul, nicî cu puşca, de temă vedeai delul din faţă negru de tru
ca să aducă oştire prâspătă şi să să nu tragă într’ai lor, şi tot aşa două sute de Turci, morţi şi răniţi. puri mârte, şi te întorceai cu spaimă
înlocuiască în Griviţa pe flăcăii, cari nu puteau trage nicî Românii din Când s’a luminat de cjiuă, era şi fior, şi âtă eelalat dâl şi mai plin
intraseră în redută, căci aceştia erau reduta nâatră. Lupta Turcilor cu linişte pretutindeni. Numai departe, de cadavre. Şi fugeai la stânga în valea
