Page 110 - 1899-05

Nr. 118.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

Subscrisul senat şcolastie ^şrn^bial se părţit îm. o 20 măuăstirl, ce sunt aşeZate cari trăesc prin peşteri făcute în stânci şi forte pietros; are însă un frumos metoo la
rogă, ca atât colele de abonament, cât şi pe de-o parte şi de alta a muntelui. Afară prin locurile cele mai sălbatice şi primej- insula Tasu, unde cultivă măslinele şi un-
banii adunaţi, fiă ca preţ al cărţilor, fîă ca de-o mănăstire, cr-re e serbâscă, alta bul- diose, încât numai uitându-te la ele te cu­
tul-de-lemn necesar Chinoviului, eele-lalte
oferte benevole, să se adreseze pănă la 1 gărâscă şi alta ru 'mă, tote celelalte sunt prinde groza, cum e cu putinţă ca să fiă necesităţi ale mănăstirei şi-le procură prin
Septemvre 1899 subscrisului preşedinte al grecesc!. locuinţt omenesc!. Pustnicii se feresc a se caritatea publicului român şi din modesta
senatului şeolastio din M.-Gheja: George Mănăstirile sunt zidite din piatră cio­ întâlni cu cine-va, şi dâcă zăresc vre un subvenţiune, ce li-se acordă de guvernul
Simu preot (Maros-Gezse, posta: Maros- plită şi înconjurate ou zid, cari odinioră om de departe în calea lor, schimbă dru­ României.
Ludas) (Alsâ Fehâr megye). aveau aşeZate pe e'e tunuri, şi păreau ca mul şi-l ocolesc. Decă este îutâlnit de ci­
îndată după pr mirea abonamentului nisce adevărate cetăţi. Cele mai bogate din ne-va, atunol el plâcă capul în jos, se uită
opurile cerute se vor espeda la destina- ele posed spitaluri, armacii, biblioteol în­ în pământ, nu răspunde la nici o întrebare © epistolă dela Andree.
ţ unea lor şi banii incurşl vor fi chitaţl pe semnate şi archive, preţiose, apoi argintării, şi fuge ca un sălbateo; ei umblă cu picio-
Despre Andrâe, vestitul aeronaut,
cale Ziaristică, fiă ca abonament, fiă ca petre scumpe, cari împodobesc icânele şi rele gâle şi sunt îmbrăoaţl prost de tot,
ârăşî circulă soirea, că e încă în viaţă şi
suprasolvirl. moştele sfinţilor, şi alte lucruri de artă curg sdrenţele de pe hainele lor, şi nu le
0
că încurând se va reîntorce. Mai Zh®!
M. Gheja, la 3 (15) Maiii 1899. forte vechi, unele din timpurile primitive schimbă cu anii, decât atunci, când s’au rupt trecute s’a aflat un glob de papură, care
ale creştinătăţii. de istov. Ei nu mănâncă decât buruieni şi
cuprindea în sine o epistolă dela Andrâe.
Aceste măuăstirl se numesc împă­ rădăoinl, şi de două-orl pe săptămână pâne Textul epistolei e următorul : „Acest glob
In Şomcuta-mare, „Reuniunea ro­ rătesei şi se împart în chinovii şi idioritml. uscată muiată în apă, dâcă au. Acea pâne
11
mână de cântări va arangia în 25 Iunie li-se aduce ca pomană de cătră alţi călugări l’a aruncat din balon Andrâe în 1897, Iulie
Chinovii se numeso acelea, unde călu­ 11, sâra la 10 ore 55 minute, sub gradul
n. c. sub ceriul liber, eventual în şoola în ZA anume pe când pustnicii nu sunt la
0
gării trăesc în oomun, adecă nu le este 82 de lăţime şi 25 de lungime socotind
confes. română, o petrecere de vară împre­ peşteri.
ertat a mânca în chilia lor în deosebi, ci dela Greenwich. Sburâm în înălţime de
unată cu concert. Intrarea 50 cr. de per-
toţi la masa comună, la trapeză; nu le e Pentru a-se sooborî din peşteri, pust­ 600 de metri. Suntem cu toţii sănătoşi.
sonă. Venitul ourat e destinat pentru co­
ertat a ave bani la ei, ori a-şî face haine, nicii au cu ei fringhie şi o scară, care o Andrâe, Strindberg, Frănkel“.
rul şi fondul reuniunei. începutul petrece- pun de pe-o stâncă la alta, şi acăţându-se
a-şl împodobi chilia cu mobilă, seu a-şî
rei la 2 ore d. m. âr concertul la 8 Bre de frînghie, se dau jos încet câte încet Globul de papură a fost pecetluit cu
cumpăra ceva spre trebuinţa lor particu­
săra. Ofertele a se adresa dirig. cond. al răşină, âr înlăuntru avea o cutiă de alu­
lară ; ei sunt datori a cere tote lucrurile din înălţimile stâncilor în cari se află; este
corului llie Pop. miniu, în carese afla epistola. Pe cutiă s’a
de cari au nevoe la stareţ său egumen, o adevărată gimnastică primejdiâsă, căci aflat inscripţiunea: expediţiunea polară a
P. T. participanţi sunt avisaţî la pro- care are administraţia mănăstirei, şi oare cea mai mică nebăgare de sâmă pote să-l
vederea proprie cu mâncări, âr pentru beu- se alege de comunitate. arunce într’o prăpastia. lui Andrâe.
turl bune cu preţuri moderate sunt făcute Noua descoperire a dat firesoe ârăşî
Idioritml sunt acelea, unde călugării Numărul total al călugărilor în tim­
disposiţii. ansă la fel de fel de combinaţiunl. Vesti­
nu-şl au viaţa în comun, mănâncă fiă care purile vechi, ne spun bătrânii, că se urca
Programul concertului: 1) „Destâptă-te în parte în chilia sa, se îmbracă din banii pănă peste 20,000; astăZl însă nu se urcă tul aeronaut Lachambre din Paris s’a espri-
Române , eşec. de corul plugarilor în duet săi, şi administraţia acelor mănăstiri este daeât la 17,000, din cari 600—70.0 sunt mat forte favorabil despre Andrâe şi epis­
11
pe violină, apoi cântat în cuartet bărb. încredinţată unui sfat de mai mulţi călu­ Eomânl. tola sa. In ceea ce privesoe direcţiunea, în
2) „Mâi muere cuartet bărb. de I. Vidu. gări aleşi de comunitate pe mai mulţi ani. care a apucat balonul — ceea ce e tocmai
11
11
3) „Romana eşec. pe violină de corişti. Călugării români trăesc în Kinoviul lucrul principal — epistola durere nu ne
Pe lângă aceste mănăstiri se mai află român „Prodromu (Sfântul Ioan Botezăto­ 06
11
u
4) „Fost’ai lele , cuartet de T. Popoviciu. dă nici o desluşire. Cine crede, Z* La­
şi schituri, cari nu sunt alta, decât mici rul), în schitul român Lacu, în comunitatea
5) „Frunzuliţă . . .“ şi „Sirba“ eşec. pe vio­ chambre, că din vapor s’ar fi scurs gazul,
mănăstiri, ce se află pe teritorul celor două- cliilielor dela Provata, şi în alte chilii şi co­
11
lină de corişti. 6) „Foiă verde de trifoi , aceluia n’am decât să-i dio, să se duoă în
ZecI mănăstiri împărătesc!; ele plătesc em- libe risipite prin văile şi colinele înverZite
ouartet de T. Popovicî. 7) „Cântecul ma­ Iardin d’acclimatation din Paris unde deja
batic pentru locul ce-1 ocupă, şi dreptul ce ale Sfântului Munte.
11
rinarilor duet pe violină, apoi cântat în de două săptămâni plutesce balonul Cap-
li-se învoesoe de-a păşuna vitele şi a tăia
ouartet de corişti. 8) „Sci tu“, duet pe In Kinoviul român Prodromul vieţu- tif, ce l’am construit după metodul lui
lemne din pădure pentru foc, pentru facere
violină şi „Şomcuteana . 9) „Cât e ţâra eso astăZl un număr de 150 monahi, ei a- Andrâe.
11
de cărbuni şi altele.
românâscă cuartet bărb. 10) „Chioreana , vând totul în comun : hrana, îmbrăcămin­ Atâta e sigur, că Andrâe după un sbor
11
11
Intrei, schituri se află şi schitul Lacu
cor bărb. 11) „Marşul lui Hihaiii vitâzul , tea şi chiar punga. ProdromiţI (calificati­ de 12 ore le-a aflat tote în ordine; ce s’a
11
şi Prodromu, cari sunt românesc!.
eşec. de corişti pe violină. vul ce li-se dă în muntele Athos) sunt re­ întîmplat după aceea cu el, nu pot soi. Ou
Pe lângă călugării, ce locuesc în mă­ cunoscuţi ca model de gospodăria, hărni­ tâte acestea am încă speranţă, că Andrâe
La dorinţa publicului, în pausă se vor
năstiri şi schituri, mai sunt şi chilioţii, a- cia şi îndrăsnelă. se va mai reîntorce . — După cum se
11
11
M
11
juca de corişti „Căluşerul , „Bătuta , „Hora
decă aceia, cari îşi cumpără loc de pe la anunţă din Berlin, cercurile scienţifice de
şi „Romanul . Mănăstirea lor este un esemplu de
11
vre-o mănăstire şi-şi clădesc încăperi, în acolo au cam următorea părere despre sor­
curăţenia şi ordine. Au flota lor monahală
cari trebue să fiă neapărat şi un mic pa­ tea lui Andrâe: Andrâe în sara ZGei, în
renumită, cu un eohipagiu călugăresc con­
Călugării de pe Sf. munte Athos. raclis. Chiliotul ţine pe lâugă sine doi dus de un căpitan monah şi de ajutorele care s’a înălţat cu balonul, a ajuns deja la
pănă la trei ucenici pentru slujba bisericei ţărmurele nordvestic al Gronlandei, numai
necesare, forte experimentaţi în luptele ce
Muntele Athos, seu sfântul munte, şi a chiliei; sunt astăZl cbilii însă, cari po­ cât vântul !;l’a aruncat ârăşî de unde a
opun valurilor mârei, adese-orl furiose.
cum îl numesc mulţi scriitori români, se sed un număr şi mai mare de călugări, pornit.
află în partea de mâZă-Zi Macedoniei, 1B—20, şi chiar 50 monachl. Tot asemenea se găsesce în ordine Distanţa între locul, unde s’a suit cu
a
.având o posiţiune încântătore. E acoperit Mai sunt încă şi colibaşii, cari au nu­ perfectă întrâga lor administraţie: Spitalul, balonul şi între locul, unde s’a aflat globul
de păduri răcorose şi grădini pline cu flori mai o mică ehiliă prostă numită colibă; ei Atelier-le şi arhondaricele lor. Au aci splen­ cu epistola, e de 700 chilometri, prin ur­
şi pomi roditori. Aici tâte fructele şi legu­ sunt săraci cu desăvârşire, n’au decât traista dide salone, ce conţin numai tablouri na­ mare balonul a percurs calea cu cea mai
mele ajung la o mărime de necreZut. Bo- ce-o pârtă în spate şi mătaniile călugăresci ţionale, portretele şi fotografiile Domnilor mare celeritate posibilă, făcând 700 kilo­
Români, Mitropoliilor şi a o mulţime de per-
biţele strugurilor ajung la o mărime aprop9 de lână. Pentru a-şl câştiga pânea de tote metri, prin urmare balonul a percurs calea
sâne politice ale României din tote partidele,
cât aceea a unei prune şi sunt de-o dul- Zilele, uuii din ei lucrâză cruoiuliţe, iconiţe cu cea mai mare oeleritate posibilă, făcând
specialităţile nostre şi chiar militari împo­
oâţă ca mierea; perseoile ajung la mărimea de os, linguri de lemn, mătănii din semin­ metri în Z ece ore. Atât însă e sigur, că
dobesc pâreţii vastelor sale şi salânele cu­
unui măr domnesc, âr smochinele din acest ţele unei plante ce se numesce „lacrimele Andrâe amar s’a înşelat când s’a încreZut
munte sunt vestite prin mărimea şi bună­ Maicii Domnului , şi cari apoi le vînd în rate ale arhondaricului din Prodromu. vântului, căci s’a constatat deja, oă în re­
11
tatea gustului lor. In genere acest ţinut e orăşelul Oareia. Unii din ei muncesc pe Lupta ce duc aci prodromiţii pentru giunile mai înalte curentul de aer nu e
binecuvântat de natură şi nu fără temeiQ la călugării cei mai avuţi; cei mai bătrâni asigurarea existenţei lor este o luptă uriaşă, constant şi continuu.
l’au ales călugării drept adăpost al vie­ şi slabi cer milosteniă p9 la mănăstiri, oăcl mănăstirea acâsta cu tote că posedă
ţii lor. dându-li-se bani, pâne şi unt-de-lemn. cea mai încântătore posiţiune, lângă pâlele
Tot pământul muntelui Athos este îm~ Pe lângă colihaşl mai sunt şi pustnicii, Athonului, totuşi, terenul în jurul ei estş
l
----"......................................................................................i ■„ - c»________
Ari vi tei, ca se scapi de priveliştea din cinci sute de tunuri asupra re­ JPoesil |ioj}îorale. Am sărutat’o asâră
morţii, şi găseai înti’acestă vale în­ dutelor lui, şi etâ la urmă hu numai Şi i-a fost gura amară.
Pădtiîiţâ, mândrii eşti *
doit mai mare numărul morţilor, şi că n’au putut se-i între în casă, der
Şi, badeo, departe eşti!
ilergai în văile Tuceniţei, der aieî nici în curte nu i-au intrat, bă nidl Mărită te, mândra mea,
Dac’aşI sci, câ te-oiti vedea
ibia puteai se petruncţl de cadavre. pe aprâpe măcar n’au putut să Mărită-te, nu şedea,
Alergai într’altă parte spre văile ajungă. Er Osman era tot în Plevna, Pâ.duriţa o-a-şl tâîa, Că nu eşti de sâmă meă
iadişelului, spre Krişin, şi ori în- mai îndărătnic şi mai sumeţ, decât îfuma-o crângă a-şl lăsa, Oă de •ai fi de a mea sâmă
ătrău ai ti mers, delurile erau numai mai înainte. în care oucu-ar cânta, Te-aşl lua de bună sâmă,
adavre şi văile numai sânge. Pe o Să văd şi io pe badea,
Şi Ruşii şi Românii se luptară Şi de-ai fi mai frumuşică
□tindere de 40 de chilometri erau cu multă vitejiă şi au dovedit, că sciu Sâ-ml mai stîmpăr inima. Te-aşl lua fără de frică.
,umai morţi, întinşi unul lângă altul. * *
să mără, dăr şi O^mân s’a apărat
)rum de o (ţi pe jos! Bădiţa mea n’are' casă,-
cu atâta bărbăţia. încât îngrozise pe Nevâstuţâ, nevăstuţă,
Periseră peste 20,000 de omeni ai noştri şi puse îrL uimire lumea. Nu l’aş da pe boi pe' şâsăv De ţi-i urît bărbatu*
Ira urgia lui Domnecjeu. Şi după Cu tătă ura noatrâ împotriva lui, Bădiţa meu n’are lob : Adă lut de’a mormânt
tâta svîrcolire şi atâta mdrte de generalii creştini, ai Ruşilor şi ai Nu l’aşl da pe boi pe optV Şi-i pune în aşternut
1
m, creştinii nu se aleseră decât noştri, se uitau la O&man că la o * Să se scole surd şi mut.
u o singură redută cucerită, — şi icănă şi nu suiau cum să i mai laude Caută, Dâmne, pe pământ! La piciâre iţele,
aceea de Români —- şi li-se tăiase purtarea şi mintea. Duşmaa nu era, Şi veZl pe cine-am iubit Ca să-şi piârZă minţile;
ce nădejde de a se mai prinde dăr om oare îşi apăra şi el ţara lui; Şi acum cu cine sunt! Şi la cap
/-pept cu Osman.
v şi păgân era, der soldat,' care. îşi lace Am iubit o flâre scumpă, Pune-un dovleac,
Creştinii asvîrliseră grozăveniă datoria pentru care a jurat.’ Aclim rămăsei cu-o slută Ca să nu-şî deie de leac.
3 batalidne asupra capului lui Os- Nice dracul n’o sărută, Mărgău, 1899.
an, asvîrliseră cinci <ţile de-a ren- Numai eu o-am sărutat Culese de: 1. Mango, învăţ.
'i pldie de ghiulele şi de obuzurî Asâră când am fost beat;
41
ectul vindecător, ce-1 Apă amară „Francisc losef , la catar de maţe şi disposiţia de a-se îngrăşa, este incomparabil. La cumpărare să se câră
roduce recunoscuta anumita apă amară „Francisc Iosef , ca să nu se schimbe cu alta mai puţin ’folbsităre.
u