Page 111 - 1899-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 118.—1899.

L i t e r a t u r ă . âr cel tinăr, recunoscând adevărul, lui de tjece-orl ar fi murit lovit de glonţul Bonuri rurale eroate-slavone . . . 96.2&
ce se cuprinde în învăţătura bătrâ­ vighietorilor; pe el nu-1 puteau nimeri.
Sfânta Ana (Sinaia)", după date, Impr. ung. ou premii . . . . . 160.50
nului, primi cu mulţămită sfatul cel Fiind aşa, gândiau âmenii, că nici LosurI pentru reg. Tisei şi Seghedin . 138.—
tradiţii şi legende. O scriere de valore is­
bun, şi de aci înainte se îngriji şi fata pădurii nu s’a mărita după el; când Renta de argint austr..........................100.80
torică, datorită penei Părintelui Arch. Ni-
de corpul său, cum trebue să se în- colo ce să vedl ? Cere numai ca ’n glumă
Jon, superiorul mănăstirei Sinaia. Ou 25 Renta de hârtie austr..........................100.45
grijescă tot creştinul de al seu corp. pe fata primarului, âr fata cjice, că într’o
crucerl, trimişi la tipografia N. Jugănaru Renta de aur austr.............................. 119.95
apă se aruncă, de nu o dau părinţii după LosurI din 1860..................................... 139.—
(Sinaia) în mărci poştale ungare, se espe- Un mijloc bun. Iutr’o câlătoriă
dâză franco. Din acostă broşură reproducem el. Şi o dau. Şi-i dau zestre cât la rn popă. Aoţii de-ale Băncei austro-ungarâ . 921. —
împăratul din China face cunoscinţă Şi el îşi bate muierea mintenl minteul, şi
artioulul de mai jos, întitulat „Călugării de cu o familiă, care consta din un ioţii de-ale Băncei ung. de oredit. 389.50
de pe Sf. munte Athos*. număr mare de membri: din băr­ ea pentru cât bine-i în lume n’ar spune Aoţii de-ale Băncei au.str. de oredit. 360.—
cuiva, că umblă bătută ; şi-mi stă de lucru
baţi, femei, copii, copile, nepoţi, — şi lucru-i merge, că-1 portă muerea şi NapoleondorI..........................................9 55
. .58 9272
Vîărol imperiale germane .
Pilde şi înveţăturî. nepdte, gineri, nurori, servitori şi cumnaţii şi socrii, şi el trăesce ca un trân­ London vista........................................... 120.50
servitbre. Şi toţi aceşti membri
tor. Şi bea şi vorbesce bălăcării, şi nimic Paris vista................................................ 47.80
Dumnezeu este pretutindenea. Pă­ tiăiau în pace şi în bună înţelegere rău nu se lâgă de el. Are ce-i trebue, să­
0
rintelui Ioan îi plăcea mult de copii; unii cu alţii. împăratul nu se putea Rente de corone austr. 4°/ . . . 100.45
nătos e, copiii îi sunt mari, casa îmbel­ Note italiene . . ................................44.70
el nu putea trece pe lângă ei fără din destul mira d8 acesta şi întrebă
şugată şi trăesce (file albe. Ba încă el dă
ca se le c}.ică o vorbă bună. Odată pe bătrânul şi venerabilul cap al sfaturi la cei cuminte: Mă, dau-vă dracului Cursul pieţei Braşov.
venia el din terg şi avea la sine familiei, ce fel de mijlăce întrebuin-
să vă dau, da voi aveţi minte, mă, că zoliţl Din 10 Iunie 1899.
nisce portocale. Intelnindu-se cu un ţeză, de păte susţină pacea şi buna
atâta, pănă vă apucă tâte nevoile? Mă,
copil îi cjise: „Aucjl, dragul meu, înţelegere între atâţia omeni. Bă Bancnota rom. Oump. 9.48 Vând. 9-51
uitaţi-vă la mine şi faceţi şi voi ca mine, mă!
en spune-mî, unde este Dumnezeu trânul îăspunse: „Răbdare, răbdare, Pănă când va merge tot aşa, nu sciu, A.rgint român. Cump. 9.44 Vând. 9.48
şi apoi îţi dau o portocală". răbdare". sciu însă, că văclându-1 pe el, îmi vine în Napoleond’orl. Oump. 9.52 Vând. 9 55
Copilul răspunse: „Dragă pă­ minte disa poporului: Când are cineva noroc Galbeni Oump, 5.60 Vând. 5.65
rinte, te rog, fi bun spune mî Dom- Caută mai din vreme pe Dumnezeu) — nu i trebue minte! Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vând. 128.—
nia-ta un loc, unde nu este Dum- Haunibal (f 183 îuainte de Christos. I. P. Refeganul Mărci germane Cump. 58.50 Vând. —
ne4eu şi eu îţî voiu da doue por­ n'a cuprins cetatea Roma când o Lire turcesc! Cump. 10.72 Vend. —.—
tocale". putea cuprinde, fiind-că n’a voit; Scris. fono. Albina 5°/ 101.— Vând 102.—
n
mai târ(ţio, când a voit, ca s’o cu­ MULTE ŞI DE TtiTE.
Nu vorbiţi pe alţii de reu. Călu­ prindă, n’a mai putut’o cuprinde. Preţurile cerealelor din piaţa Sraşuv.
Din 2 Iunie 1899.
gării dela o mănăstire din Egipet Astfel se întâmplă cu mulţi
vorbiau între ei despre vieţa şi gre­ omeni în cele sufletesc!. O interesantă logodnă. Măsura Valuta
şelile altora. Stareţul, un om betrân Când ar pută afla pe Isus O logodnă interesantă a avut loc mai sâu C a l i t a t e a . austr.
greutatea
şi cu frica lui Dumnec|eu, ascultase Christos şi darul lui, atunci nu-1 dilele trecute în Florenţa, între fiiul princi­ fi. | or.
timp mai îndelungat la vorbele lor, caută; mai târejiu, după ce nevoile pesei Massari şi fiica principesei siciliane
1
lără ca se cjică un cuvent; în sfârşit cresc, se măresc şi se înmulţesc, ar Villarosa. Partea interesantă e acestei lo­ 1 H. L, Grâul ce! mai frumos 7 50
Grâu mijlociu . , 7 20
eşl afară, umplu un sac cu năsip şi voi să-l caute, dâr atunci nu-1 află, godne constă mai ales în faptul, că prin­
)) Grâu mai slab . 7 —
îl puse în spate, er în mână luă un fiind prea târejiu. cipesa Massari, mama tînârului ginere, a
V Grâu mesteoat 4 70
coşuleţ micuţ, în care se afla puţin fost odată cântărâţă cunoscută în vremea Săcară frumâsă . . 4 70
năsip. încărcat astfel se întorae sta­ aceea sub numele Maria Valdmann. Gând )) Săcară mijlociă . . 4 40
reţul înapoi Ia călugări, cari îl în­ Când are cineva noroc — nu-i cântărâţă a făcut cunoscinţă cu principele » Orz frumos . • 3 60
trebară îndată, ce însemnâzâ acâsta? Massari, a tot stat de capul lui s’o ia de V Orz mijlooiu . . . 3 30
„Sacul din spate", respuns9 sta­ trebue minte. nevastă. Principele însă avea lipsă de zes­ Ovăs frumos . . , 2 30
A O văi mijlociu . . 2 10
reţul, „însemneză păcatele mele. Uitaţi-vă la el, oă-i cărunt şi nebun. tre şi încă de 20,000 lire. Cântărâţă, care )} Cucuruz . . . . 3 8 0
Le-am pus în spate, pentru-că nu Şi aşa a fost de când îi, şi, mă, nu-1 ajunge era de origine din Viena, s’a pus atunci n Mălaiu . . . . . 4 P >
vreu se le văd; în coşuleţ înse port nici o nevoie, nu i-se întâmplă nici un rău, şi a făcut un turneu artistic în tâtă Eu­ ) > Mazăre........................ 6 70
greşelile semenilor mei, ca se le am gândesel că tot „D6mne miluesce-mă" eflee ropa şi după ce şl-a agonisit cele 20,000 )i Linte ........................... 11 40
tot-deuna înaintea ochilor, fiind că şi tot milostenii împarte, atât îi merg lu­ lire s’a lăsat de tâte, şi s’a căsătorit cu jj Fasole . . . . . 4 7 2 50 0
Sămânţă de in . .
îmi face multă plăcere şi bucuria, crurile de bine. principele Massari. fi Sămânţă de cânepă 4 30
)i
< a se le privesc cât se pote de des. Cu toţi omenii se cârtâ, der nimeni * Cartofi . . . — 80
a
Ar trebui se fie, iubiţii mei, tocmai Baiă de aur pe promenadă. < • Măz riohe . . •
nu-1 ia odată la păruială; nu-i efi să nu
din conttă, ar trebui se am di­ i ki!ă Carne de vită . . . — 21-90
fiă beat, şi odată nu cade să-şi rupă capul; Din America ârăşl sosesce soirea des­ Carne de poro . . . —
naintea ochilor tot'dăuna greşelile nu-1 vetjl în veci muncind din greu, şi tot pre o întâmplare, cum numai în poveşti n Carne de berbece . . 24-70
—
mele, pentru-ca se nu-mî uit a me — —
are cele de lipsă; dorme de multe-orl pe mai aucjl. Se vestesce, adecă, că în mijlo­ 100kil. Său do vită prâspăt 20
ruga lui Dumnedeu pentru iertarea sub garduri, şi în veci nu se deştâptă c’uu cul unei promenăjl s’a descoperit o baiă II Său de vită topit 32 —
lor".
junghiîî în coste. de aur.
Călugării înţeleseră cuvintele Lucrul s’a petrecut aşa, că inginerul Sursa ele mărfuri din Sudapesî»
Şi — cum (fie — aşa a fost de când din 6 Iunie n 1899
stareţului şi cjiseră: „Gât de bine ne Buckharst s’a preumblat într’unul din par­
îi. 11 sciu de copil mic. De-abia începea 05 -J
înveţi tu calea măntuirei! 11 curile New-Yorkului şi arătând spre o ® S Praful p.i
* £
a âmbla în piciâre, şi striga după toţi S 6 m i n ţ e 3 si 100 ohiîo i
stâncă, a t^is privind, că acolo trebue să ■3 g
Pustnicul tîner şi pustnicul betrân. bmenii, şi da cu pietri după toţi cânii şi • s s. <lola | că. ii
Intr’o pustietate trăia un pustnic nicl-odată nu’i s’a întâmplat sS-1 musce fiă aur. A şi luat ou sine o bucată din
Grâu Bănăţenesc
9.80
9 70
mai tîner; el îşi chinuia şi tortura vre-un câne, ori să-l prindă de urechiă stâncă cu scopul s o analiseze acasă. Şi de Grâu dela Tisa 80 9.65 9.75
80
corpul în t6te chipurile, şi (Jile în­ vre-un om. De când era numai de cinci fapt a şi constatat, că pâtra conţine aur şi Gtrâu de Pesta 80 9.6b 9.75
tregi nu mânca şi nu bea nimic. ani, se urca prin toţi pomii după pbme, încă într’o măsură considerabilă. Momen­ Grâu de Alba.rega a 80 9.65 9.75
80
Grâu de Bftcske,
Un pustnic bătrân observă a- prin toţi copacii după pui de pasere; der tan au fost trimişi la faţa locului omeni Grâu ung. de nord 80
oesta şi-J întrebă, pentru ce face niol-odată nu s’a rupt ou el vr’o crângâ, pricepuţi în ale băeşitului şi au aflat, că Grâu românesc 80
ip o
astfel de lucruri? să cadă, să rămână lat; uicl-odată corbii, întreg parcul nu e decât o baiă de aur. că *3 Praful por
J^oiinţo vooti! 3 X 100 chilapt.
Pustnicul cel tîner îi răspunse; ori ciorelej ori vulturii nu l’au aruncat jos f>vl nou5 io iui 23 .
* o
O & dela pAn \
„‘La ce im! foldsesce mie acest Corp dela cuib. POSTA REDACŢIUNEI.
muritor? El nu are nici un preţ; Se scălda în tbtă Aulică, de cum se D-lui I. jR., Vucova. Poesiile poporale, ce, Secară 70-72 7.20 7 35
din pământ este şi în pământ se va ducea ghiaţa, pănă tomna, ce cădea omătul, ni-ai trimis, sunt prea slabe. Nu se pot publica Orz nutreţ 60-62 7 0"> 7.20
Or î de vinars 62.64 6 .15 6.3fr
reîntorce." dâr odată n’a căpătat un junghiii, măcar D-lui St., F., Săcărâmb. Asemenea tratate Ors de bere 64.66 6 60 7.—
„Greşesc!, dragul meu", răs­ odată să fi rămas prins între rădăcini! s’ar potrivi pentru un organ de specialitate. Noi Ovăs tânăr. 39.41 5.90 6 -
75
Oucurm
punse bătrânul pustnic, „corpul teu Când era de vre-o şepte ani prinse a nu-1 putem publica Cncurai alţii soi.n 73 .--
nu este fără de preţ; el eito înve­ umbla la vite, alunga taurul satului şi că- D-lui G. Bota, Ieud. Cărţile dorite nu se Oucnru» n
află la nici o Iibrăriă din Braşov. P6te le veţi afla Hirişrft — —
lişul sâu cdja sufletului teu. Trebue lăria pe toţi caii din sat; dâr l’a luat dâră
cu greu, la vre-un din librările diecesane. Cursul
deci ee 1 iubesc!, se îngrijesc! de el în corne taurul vr’odată? Ori l’a împroşcat » O ! U 1
Product® ilif
şi se cauţi a-i ţinâ în putere". când-va vr’un cal? Feri Domne! dela până
„Ascultă o asemănare: Vulturul De cum era de 10 — 12 ani prinse a 3â.1 erxcă.so:r“Al eepteraân-3i Sem. de trif, Duţern» ungur, 40 - 46-
MAI. are 31 cjhe- FLORAR. transilvană ----- --
îngrijesce de oul din cuibul său cu umbla nopţile prin şe4ătorî şi pe la jocuri, —
— bănăţână ----- - —
multă luare aminte. Ar fi vai de învăţa a gusta vinarsul şi tăbacul, der n’a roşi& 2.4 - 30 —
pilele Câlend. Iul. v. Călenu, Gregm.
acela, care ar încerca să-l fure seu căciut în oftică, nici în altă bolâ seoă. S’a Ol eu de ran. rafinat du pin .-- --—.
. Oleu de in --, -
se-1 vateme. Acesta vulturul n’o face făcut cât un zid, de l’au luat nătană. Dum 30 O. păr. n. Isachie 11 Ap. Varnava Uns. ds porc dela Pesta 48.- 18 50
pentru ou, ci pentru puiul de vultur, Şi în câtăniă tot el a fost, nu scăpa Luni 31 Toţi sf. a. P. Ere. 12 loan Fac. dela ţeră — —
Marţi 1 Cuv. păr. Nicefor 13 Anton de Pad. Si Slănină sventată 43 5044.-
ce se află în el. După ce puiul de bine dintr’o pedâpsă şi întră într’alta. Şi afumată 49.50 50.50
Mer 2 Cuv. m. Iustin 14 Autonia
vultur iese afară din ou şi în sborul aşa a petrecut opt ani închiaţl. Er cân i a 1 Său —
Joi. 3 S. m. Lucian 15 Vitus Prune din Bosfiia în buţî 9 7510-
seu se înalţă spre săre, atunci vul­ venit acasă era gras şi frumos de gândiai, Viner 4 Păr. Mitrofan 16 Iustina 9 din Serbia în saci 8 25 8 50
o
turul nu mai are nici o grije de co- că tot cu plăcinte a trăit. Sâm. 5 M. Dorofteiu 17 Adolf Q Pd Lictar slavon nou 14- 14 5C
13 - 13 25
j le de ou, în cari a fost puiul. Tot Până a fost dus cătană, mai avu satul u Nuci bănăţenesc
din Ungaria
astfel trebue să porţi şi tu grije de o lecă de pace; der cum a îutrat el în Cursul Sa bursa din Mierea. Ui SogoşJ ungurascl
an sârbesc!
corpul teu, pentru-că este învălişul, sat, feciorii fugeau minteul miutenl dela Din 9 Iunie 1899. fdiero brută —
este căjea sufletului tău nemuritor. joc dinaintea lui, spărgea ceterile ţiganilor, Renta ung. de aur 4% . . . . 119.40 galbină strecurată --.
Ceară de lioseuau _.
Şi acesta trebue s’o faci, pănă atunci, se încăera de cap cu toţ’ feciorii, mânca Renta de corone ung. 4%. • ■ • 97.— Spirt brut _ ' •
\ ană când sufletul tău nu va părăsi ţarinele cu vitele, despoia din vii viţele ;mpr. căii. fer. ung. în aur 4’/ °/o- 120.60 .Oroidiaţs da spirt — ---
î
învălişul pământesc şi nu se va înălţa de struguri şi descărca persecii şi perii şi impr. căii. fer. ung. in argint 47 %. 101.—
2
la sorele cel vecinie". merii omenilor. Dâr i-s’a întâmplat cumva Oblig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 120.10 Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
Astfel vorbi bătrânul pustnic, vre-uD rău? Feri Demnei Altul în locul Bonuri rur&k ungare 4 / • . . . 95.10 Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
0
0