Page 14 - 1899-05

Pagina 2. vjAZETA transilvaniei. Nr. 97.—1899.

faţa cu alegătorii slovaci din Stomfa. S’au asemnat spesele deputaţilor se­ Wlassics a înaintat spre sancţionare pro­ de date şi oouspecte decât în limba romă-
ou tote că aceştia nu făcuseră mai siunii preseute în suma de 1858.fi. 75 cr. iectul de lege, prin care se cere un credit nâsiâ, care e limba oficiosă a bisericei.
înainte pasivitate la masa albă. Preşedintele Puşcariu a închis apoi de 1 milion fi. pentru „aşezarea în edificii
44
sinodul prin eâte-va cuvinte de mulţumită corăspundătbre a scolelor de stat . Programul 0 nouă agentură a Asociaţiunei
s’a constituit.eiI în suburbiul Scheiă (To­
rostite la adresa deputaţilor. folosirei sumei din cestiune l’a statorit minis- *
Sinodul archidiecesan din Sibiiu. cile) prin trei delegaţi ai comitetului des­
___ ______ Cp. trul deja d e m u l t ; a designat scole de stat,
Sibiiu., 1 (13) Maia 1899. cari vor căpăta edificii nouă, ori ale căror edi­ părţământului braşovean. Ou acâstă aca-
. Şedinţa ultimă. Noul episcop al Aradului. ficii de pănâ acum se vor adopta. S’a luat în siune s’a făcut şi inaugurarea biblioteoei
Nr. V, care s’a predat în folosinţa popo­
plan de-ocamdată înfiinţarea de 196 scole
In absenţa metropolifcului, şedinţa Arad, 14 Maiu. Vicarul Goldiş a de stat. Jumătate dintre acestea cad pe te­ rului nostru din acea parte a oraşului.
Inaugurarea s’a făcut cu festivitatea cu­
acesta, ca şi oea penultimă, a fost condusă fost ales astăc}! c’o majoritate de tot ritoriul a 9 comitate, unde „se simte nece­
de P. C. Sa d-1 arohimandrit Dr. llarion mică Episcop al Aradului. sitatea întăririi învăţământului din punct de venită, s’au ţinut trei discursuri, al oăror
Puşcăria; notar deputatul loan Moţa. Arad, 14 Maiu. La alegerea de vedere de stat . Aceste comitate sunt: Co- efect s’a manifestat imediat printr’o fru-
u
S’a făcut cunoscut Sinodului, că de­ episcop, severşită astăcjî, vicarul Gol­ jocna, Solnoc-Dobâca, Arad, Bereg, Hunedora, mosă înscriere de membri noi, în parte cu
putatul P. Cosma a înaintat vot separst diş a primit 30 de voturi, arcliiman- Murfiş-Turăa, Ung, Sâlagiu şi Bistriţa-Nă- taxele solvite. Deşi timpul era forte înaintat,
contra couclusului din şedinţa a 6 a, prin dritul Eamsea 24 voturi, bile albe 4. sctid. — Va să cjică cam 90 de stole de stat parte mare dintre cei întruniţi n’au voit
care s’a decis vinderea grădinei din faţa In urma acesta a fost proclamat Epis­ se vor înfiinţa esolusiv printre Români, par­ să se depărteze, pănă nu li-s’au disti'ibuit
grădinei metropoliei (str. Schewis). S’a cop ales vicarul şi arcliimandritul tea cea mai mare în Ardeal cu tendinţa cărţi. Lista noilor membri şi alte amănunte
aclus la protocol. Groldiş. Dintre cei 60 de membri ai de maghiarisare. „Noua eră Szell s’avântă în numărul de Duminecă.
44
S’a trecut repede peste mai multe Sinodului au votat numai 58, deore-ce mai avam decât „era Banffy pe terenul Denioiistraţiunea dela gara din
44
ceştii mărunte : S’a încuviinţat cererea co­ candidaţii Hamsea şi G-oldiş n’au dat maghiarisării, căci bag’ semă aşa pretinde Cernăuţi când cu plecarea Meti’opolibului
munei Teşeşti de a-şi pută primi capelan votul lor. h lozinca „lege, drept şi dx-eptate , cu care Arcadie la Viena, e pe cale a deveni o
44
pe cale estra-ordinară, şi a comunei Mogoş- * „mintosul ministru-preşediute Szell a um­ afacere celebră — cjice „Patria . — Dş
44
44
Valea-Geogelului de-a se întregi pe cale Sibiiu, 2 (14) Maiif 1899. plut urechile lumii. cjile asoultă judele de instrucţiune Wauia
estra-ordinară; s’a respins a Noului Săsesc, tinerii români universitari pentru a scote
AdI după amiatjl a sosit aici soirea,
unde nu s’a aflat întemeiată cererea de a la ivâlă de-a fost proiectată de mai ’nainte
că Goldiş a fost ales episcop la Arad. Alegerea de episcop în Arad.
’i-se acorda capelan cu pregătirea estra-or­ acâstă demonstraţiune şi cine a participat
Soirea a produs cea mai mare aver­ Cetim în organul partidei poporale catolice
dinară. următorele : Probabil, că vicarul episcopesc la pretinsele conventicule secrete. Px lângă
S’a primit uu regulament pentru acor­ siune în inimile tuturor Românilor, aver­ tinerii români universitail sunt citaţi şi nu-
darea cuineuenalelor învâţătorescl. siune, ce se întorce în prima liniă faţă de gr. or. I. Goldiş va fi ales episcop. Acţiu­ măroşl membri ai „Armoniei , căci la d-1
44
Cererea directorului gimnasial Virgil aşa (Jişii naţionalişti dela foia din Arad, nea în favorul lui este estraordinar de Şluşanschi s’a aflat când a fost arestat o
14
Oniţiu din Braşov, de-a pute întreprinde o cari ei au partea „leului în acâstă reuşită mare. Preoţimea gr. or. este terorisată de listă a celor cântăreţi, cari sunt dispuşi a
44
colectă în Metropolia gr. or. română în a faimosului vicar dela Oradea mare. „Tribuna Poporului şi de garda ei. Intr’a- participa la o escursiune artistică a „Ar­
folosul „Mesei studenţilor din Braşov, s’a St. devăr, este nedemn pentru guvern, că la 14
44
alegerea lui Goldiş lasă pe aderenţii săi moniei . Deja comisarul poliţiei a bănuit
încuviinţat. în lista acâsta membri pretinsului complot.
44
Pe lângă „Conferenţele învăţătorescî Ajutorul de stat şi preoţimea guvernamentali gr. or. să se alieze cu ast­ Tot odată se reşerşâză asupra provenienţei
44
reintroduse anul trecut în locul „Reuniuni­ română unită. „Unirea publică în nu­ fel de elemente. Lucrul însă trebue price­
mărul său mai nou o corespondenţă din put. I. Goldiş a fost adecă singurul preot numărâselor scrisori anonime, pe cari le a
44
lor învăţătorescî, — s’a admis totuşi şi primit Metropolitul Arcadie în timpul ul­
esistenţa facultativă a „Reuniunilor , unde tractul protopopeso al Ibaşfalăului asupra gr. or. în ţâra acâsta, care, în oposiţiă di­ tim. Judele instruotor fao9 cu cei ascultaţi
14
învăţătorii tocmai stăruesc să le aibă. Yor modului, cum se împarte îu acele părţi aju­ rectă cu dogmele bisericei sale, a luat po- probe de scriere. Curat stat poliţienesc!
face statute, Io vor înainta spre aprobare, torul de stat preoţimei române unite. siţiâ hotărîtă pentru căsătoria civilă. In 2
August 1896 el a lăudat astfel partida li­ Persecuţiuilile În contra Românilor
dâr comunele, obligate a suporta spesele „Pe aici nu viee-comitele —- cjice co­
berală înaintea alegătorilor săi din Ceica. se continuă şi sub stăpânirea lui Szell toc­
pentru Conferenţe, nu pot fi obligate şi la respondenţa — ci pretorcle vestesce preoţi­
•spesele pentru Reuniuni. lor norocul, ce i-a ajuns, şi încă într’un „Principiile acestei partide le-am urmat mai aşa, ca şi sub Banffy. Dintr’o cores­
S’a primit propunerea deputatului mod de tot nou. Un preot a fost venit cji- pănă acum, erediucios devotat i-am fost, pondenţă mai nouă aflăm, că o persecuţia
der şi de aci înainte între ori-cc împrejurări seriosă s’a pornit şi contra d-lui preot D.
Plaga, cu modificarea, ca comisarii consis­ lele trecute îu Ibaşfalău în afaceri private.
voiţi rămânâ aderentul ei. Voiţi lucra în Dregan din Dumuc, în oomitatul Ciucului,
toriali pentru Conferenţe să se întrunâscă Se întâlnesce ou pretorul. —„D-le părinte,
în Sibiiu înainte de Conferenţe, nu după, capeţi 50 fi. 44 şi îl duce la el în cancelariă. direcţia acâsta, pe cât mă vor ierta slabele-mi care e acusat, că ar fi ealumniat pe fostul
puteri . O astfel de fidelitate e vrednică ministru-preşedinte Banffy şi guvernul său.
44
fiind mai practic, spre a-se înţelege şi a Şi colo îi dă o chitanţă ungurâscă, sub­
dor’ să fiă răsplătită cu o mitră. In mai multe ronduri au fost ascultaţi mul­
merge c’un plan comun la muncă în sînul scrisă do pretor, cu care să scotă banii
ţime de martori şi procesul continuă. Nu
Conferenţelor. dela vlădiciă. — „Pentru acâsta ai să plă-
credem să fiă ceva periculos în lucru, de­
S’a admis ca manual de şcâlă în cl. tescl un florini — „D’apoi cum, d-le pre­
VII gimn. pentru studiul limbei române tor, eu sciu unguresce şi mi-o pot face şi ore-ce fotă afacerea ni-se pare ridiculă,
44
44
opul „Teoria Dramei de Dr. I. Blaga. eu, de oe să mai plătesc un florin? — - b (15) Maiă. dâr e de mirat, pănă la ce grad de nebu-
niă a ajuns fanatismul unguresc, de-a că­
S’a primit propunerea deputatului Dr. — „Nu se pote, asta aşa trebue să se în­ Ilegalităţi. Vice-protopopul tractului
44
Barcian, ca să se adreseze Congresului ru- tâmple , şi a plătit popa frumos 1 florin. Pogăcelei (archidieeesâ) d 1 I. Stoica a tri­ ruia terâre nu mai pâte fi ocrotit nici cel
gare de-a hotărî să contribue şi cele 2 epar- Celorlalţi preoţi li-s’a telefonat să vină la mis notarului din Şamşud raport despre mai inofensiv om, dâcă portă numele de
chii sufragane la plata Metropolitului. Con- pretură cu câte doi florini. Despre unii se cercetarea scâlei din Pogăceaua şi a lăsat Român.
sistorul archidiecesan va pregăti, din ordi­ susţine, că le-au şi aşternut Ordinariatului, învăţătorului să redacteze conspectul în Inclieerea sesiunei dietei ungare
nul Sinodului, adresa şi o va înainta con- âr alţii mai precauţi le ţin încă aoasâ. Cine limba română. Notarul a scris învăţătorului se va face în şedinţa de mâne a camerei.
sistorului Metropolitan spre presentare la nu vede şi aici o călcare a legii, un abus să-i facă altconspeot, der în limba maghiară Miercuiî şi Joi se vor întâmpla formaţiu­
Congres. scârbos? Suntem încă numai la început, şi şi l’a avertisat, ca pe viitor să-i scrie şi nile penti-u noua sesiune (III) prin alegerea
Pentru protopresbiterl s’au votat câte âcă preoţii şi trebue să împărţâscă cu alţii trimetă acte numai în limba „oficiosă ma­ de vice-preşedinţî, notari şi membri dife­
44
500 fi. deja pe anul curent, din fondul ge­ banii trădării! 44 ghiară. Foia bisericâscă din Blaşiă luând ritelor eomisiunl. De Vineri începând până
neral administrativ, în măsura, în care vor notă despre acâstă procedere ilegală a no­ după sărbătorile Rosaliilor, camera nu va
iuourge banii din sidoxia stabilită acum. Scole de stat unguresc! printre tarului ungur face atenţi pe toţi directorii mai ţinâ şedinţe.
Domnii protopopi fiindu-le în interes, doră Români. Foile din Pesta aduc soirea, că confesionali de scole poporale şi pe învă­ Pretenţioşi şi îndrăsneţî. In adu­
se vor sili a scote sidoxia. ministrul de culte şi instrucţiune publică ţători, ca pe viitor să nu înainteze ast-fel ' narea de primăvară a comitatului Cianad,

FOILETONUL „GAZ. TRANS . lui Titu portă două coafuri deosebite, âr de laudă. Blondele erau escepţiunî, âr fe­ de aur, ce represintă amorul sărutând pe
44
Faustina, soţia lui Marcu Aureliu, nu mai meile cu pârul roşu erau considerate ca Psyche. O îngrijire deosebită se dă sprîn-
puţin de 20 coafuri nici una la fel cu cea­ având cel mai mai'e defect fisic. cenelor şi genelor, care cu cât erau mai
Portul coaiureişi barbei la Romani laltă. întrebuinţau plete, zulufi, tâmple (ban- D-nul Kalinderu descrie magasiuele bogate şi mai lungi, cu atât acele femei
daux), părul era strîns în vîrful capului în coaforilor numite tonstrinal găsite la Pom­ erau recunoscute ca mai frumose. Şi dâcă
De
formă de turn prins cu ace, alte-orl lăsat pei în via Di Mercuria, modul de essrci- nu erau dotate dela natură cu acâstă podobă,
Io an Kalinderu.
liber pe umeri s’au adus de-alungul ure­ tare al meseriei lor, precum şi condiţixxnile, cu o deosebită măestriă executau sprân-
— F i n e . — chilor şi tâmplelor. ce trebuia să împliuâscă un coafor pentru cenl falşe, văpsite în negru, ce dau graţie
Trecând la coafura femeilor, puse în La începutul imperiului, coafurile se a se numi artist. Mai departe abordâză figurei, ceea-ce făcu pe Sf. Ieronim a dice :
evidenţă mijlocele nesecate, ce întrebuin­ simplifică devenind mai modeste, astfel moda îmbrăcămintei, ce se efectua mai ales „Sprâncenile Magdalenei nu erau văpsite,
ţau spre a combate urmele bătrâneţei, ac­ cum le vedem în grupul lui Oaton şi Par- din pânză, modul de a-şl face toaleta cu­ când ştergea piciârele lui 0hristo3 cu părul
44
cidentele capilare — efect al deselor că- oia. Moda zolufilor formeză un fel de dia­ coniţa stând într’âxxsa pe jumătate într’un ei, care sedusese lumea .
nelî, de care făceau bărbaţii pentru a demă pe frunte, părul împletit se ridică în­ scaun mole şi asistată de numărose sclave, Tntr’o admirabilă peroraţiă academi­
reda părului albit colârea de abanos a dărătul capului în formă de cuirasă, modă ţinea într’o mână o oglindă de argint, în cianul nostru arată influenţa creştinismu­
tinereţei. In Roma antică, coafura matro- ce a durat mult timp, dovadă moneda îm- cealaltă un ac de aur pentru despărţitul lui în aceste timpuri de decadenţă şi eon-
nelor era forte simplă. Tinerele Romane, în păi’ătesei Elena. Perucile blonde şi cele părului său pedepsirea sclavelor neprice­ rupţiune a imperiului roman şi care influ­
primele V secole dela înfiinţarea Romei, mai căutate sunt considerate ca un acce­ pute; urma apoi sulimanul pe faţă, coa­ enţă tinde a produce o îmbunătăţire asu­
purtau părul ridicat şi fixat printr’un nod soriii de toaletă, oe devine o curată artă fura, împodobirea frunţii cu flori artifi­ pra moravurilor prin învăţăturile aşa nu­
gros îndărătul crescetului capului, cum se îmbrăţişată cu foc de sexul doritor de a ciale şi cununi presărate cu pietri scumpe. miţilor sfinţi părinţi, cari prin virtuţile lor
•observă pe monede. Părul fasonat, împletit, plăcâ, ca un adaus la farmecile firescl. Florile naturale de aur şi de argint, distinse şi înălţimea cugetărilor, prin graţia
parfumat, indica pe curtisane, astfel cum Acâstă diversitate de coafuri se numea altele numite Oaral, se prindeau cu ace şi duleâţa stilului, au isbutit a pătrunde
le descrie Plaut şi Truoulautes. La finele Galex-ia, galereiculum, capillamentum, co- de aur la rândul lor ornate cu pietri pre- inimele şi a întări credinţa religiosă.
republicei arta coafurei este influinţată de rymbium. La Roma găsim în general omeni ţiose, aşa, precum le vedem în museul de Acâsta ne îrxdrituesce a i’ecunosce, că
moda grecâscă representată prin peruci, cu părul negru, ce inspiră o ideie de ve- antichităţi din Viena; formele lor variau tote acele mijloce pentru căutarea volup-
pomecll şi boelî, âr moda diferă mult una neraţiune; matx’onele erau tot-dâuna astfel represeutând subiecte alegorice şi erotice. tăţei şi acea pornire oătră plăceri a lumei
de alta cum ne relatâză Ovidiu şi ne do­ representate şi în care Galus, Oraţiu, Ca­ Asemenea lucruri s’au găsit la Pom romane a scăcjut treptat. In locui acelor
vedesc cameele şi statuele: Aşa Iulia fiica tul şi Petroniu găsesc un subiect frumos pei, âr la Herculanum între altele un ac extravagante găteli, aoum vedem femeile