Page 15 - 1899-05
P. 15
Nr. 97.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
viee-şpanul Meslco S. a cetit un raport în 3860, 3864, 3983, 3995, 4007, 4101, 4126, RSaiionalităfs opnmate. I cu demnitate rolul d-nei Abadiano, acest tip
care se arată, că reseriptele, ce le primesc 4181, 4468, 4495, 4501, 4513, 4514, 4735, de femee din lumea mare şi de intrigantă
Publicaţiunea francesă „ Bitlletin de la
autorităţile politice din partea armatei, în- 4749, 4835, 4840, 4835, 4840, 4858, 4870, răutăciosă.
FHăration des Sociăâs Alsaciennes-Lorraiunes
greunâză forte mult cursul regulat al ad 4930, 4952, 4972 — nu sunt încă ridicate, D-nii Pompeiă Popescu, Dr. George
u
de France et des Colonids arată într’un ar-
ministraţiei, fiind scrise în limba germană. de aceea li-se atrage atenţiunea celor in Davidu, Samuil şi Alexandru Vladone, Aurel
ticul „Nationalites opprimăes o viuă simpa
a
Propune der, ca comitatul să facă paşi şi teresaţi, ca până în 25 Maiu n. c. să şi ri Eliu, Marcu Lucaciu şi Alexandru Popescu
tia pentru luptele naţionale ale poporelor
eă se adreseze ministrului de interne, ca dice obiectele, la din contră trec în favorul şi-au jucat eu acurateţă şi dibăoiă rolurile
subjugate din Sud Estul Europei.
să îndrumeze autorităţile militare de a-se Reuniunei. — Dr. A. Cheţianu, secretarul şi au contribuit mult la reuşirea sărei.
servi de limba maghiară. Adunarea a primit Reuniunii. „In centrul Europei, — dice — câte O furtună de aplause, cari mai ales
va milione de Cehi, învăluiţi din tote păr
cu salve de aplause propunerea şi a hotă- la sfîrşitul actului prim şi al doilea au
Ţarul în Siberia. Din Petersburg se
rît să se adreseze la locurile competente ţile de puterile Germaniei şi Austriei, ră
anunţă, că Ţarul Rusiei se pregătesce a fost de tot înteţite, a răsplăţit încât-va
în cestiunea acesta. mân persistenţi şi neîmblân4iţî în urele lor
călători în Siberia, unde va petrece vr’o truda diletanţilor, cărora şi pe acâstă cale
ereditare, în speranţele lor patriotice. Ni
0 rectificare. D-l Antoniu Bâliban, 6 săptămâni. le esprim mulţămita publicului ascultător.
mic nu a putut germanisa pe acest popor
preot în comuna Acâş din Sălagiu, cetind In fine a urmat dansul — oare sub
Iii contra corsetului. Ministrul in vrednic de admiraţiă, care păstrâză, dim
corespondenţa, ce am publicat’o în nr. 93 impresiuuea plăcută a reuşitei a fost de
strucţiei publice din Saxonia a ordonat, ca preună cu mândria originii sale, credinţa
al foiei nos«re sub titlul „Nănaşf jidani la tot animat, bătrânii jucau pe întrecutele
fetele de soolă să nu porte corsete. In urma obstinată în revanşele viitorului.
cununiă românescă , ne comunică, oă co cu tinerii şi se dice, că de mult n’a fost
u
acestui ordin femeile din Chicago şi New- După trei secole de apăsare şi de aş
respondentul a fost în erore când a con în Haţeg o petrecere mai înfocată şi mai
York au format cluburi pentru a nu mai teptări sterile, cele cinci milione de Cehi,
siderat pardchia Supurului de jos ca fă reuşită. Descrierea acestei petreceri o las
purta corsete. cari locuesc în Boemia, mereu ridică capul.
când parte din diecesa Gherlei. Adevărat, altei pene mai competente.
Ceea ce vor Cehii este: a forma un stat
că comunele din jur fac parte din diecesa Din România. Sâmbătă s’a deschis Moşneagul.
deosebit, un regat autonom, a cărui co
Gherlei şi de sigur, că acâstă împrejurare sesiunea de* primă-vară a Sf. Sinod. La
ronă ar fi conferită lui Francisc Iosif.
va fi indus în erore pe corespondent. Su orele 10 dimineţa un serviciu divin a fost BL 11 e r a t ii a ă.
8
In Transilvania, Românii, victimile
purai de jos însă se ţine de diecesa gr. oficiat la Mitropeliă de cătră I. P. S. S.
tirăniei maghiare, conservă cu o geldsă „De pe la noi‘‘ este titlul unei co-
cat. a Oradiei mari şi prin urmare apos Mitropolitul-Primat încungiurat de înaltul
grijă demnitatea lor, naţionalitatea lor. lecţiunl de novelete scrise de d-l D. V. Pâ-
trofările corespondentului sunt a se referi cler. După oficiul divin toţi membrii Sf.
Chiar înse-şl femeile române sciu să sufere căţianu. Broşura, apărută în institutul de
la Consistoriul din Oradea şi nu la cel din Sinod s’au întrunit în localul său, unde d.
pentru naţiunea lor apăsată .. . arte grafice şi editură „Minerva“ din Bu-
Gherla. Take lonescu, ministrul cultelor şi instruc
In Irlanda se . continuă de şepte sute curescl, e tipărită elegant, pe hârtiă fină.
ţiunei publice, a cetit mesagiul de deschi
Congresul Ligei Culturale. Comi de ani lupta fără îndurare din partea na- Sugetul unora dintre novelete e luat din
dere a sesiunei.
tetul central esecutiv al Ligei Culturale a ţiunei irlandeze biruite. Insula irlandă, in vieţa poporului dela noi, er stilul se carac-
hotărît în şedinţa şa din urmă, a convoca — Dl Ioan Kalinderu, membru al sula masacrată şi gemendă, a cărei inimă de terisâză prin pronunciamentul sălăgian. Un
Congresul Ligei pentru cb'ua de 6 Iunie v. c. Academiei Române, a dăruit acestei insti- secol! sângerâză sub călcâiul şi sub unghia esemplar costă 2 lei.
tuţiuu'l suma de 400 lei, cu care să se opresiunei britanice, manifestă mereu ura
Legarea Dunărei cu Odera. Guver *
cumpere pentru institutul de fete „Ioan sa implacabilă, crescendu-1 său dor de li
nul ungureso a invitat Camera de comercifi In tipografia Diecesană din Caranse
Ot,teteleşanu“ un aparat fotografic. Inten- bertate. Ea manifestă aceste sentimente
din Budapesta să-i înainteze un raport des beş a apărut: „lieliglunea şi sciinţa“,
ţiunea generosului donator este ca să se priu cânteoe răsboinice, tremurătdre de re
pre avantagiile, ce ar presenta pentru co disertaţiuue ţinută la adunarea generală a
facă un album cu portretele elevelor, care voltă prin cortejurî, în cari se desfăşură
mercial Ungariei construirea unui canal na „Reuniunei învăţătorilor români din die
şi-au făcut educaţiuuea în Institut şi ale drapelul negru, funebra emblemă a sufle
vigabil, ce ar lega Dunărea cu Odera din cesa Caransebeşului la 27 Sept. 1897, de
personalului didactic al scolei, păstrându-se tului său cuprins de doliu.
Germania. Construirea; acestui canal ar lega Dr. theol. George Popovicî, protopresbiter
ast-fel generaţiilor viitore amintirea lor. In Finlanda, un popor de două mi
Marea-Baltică cu Dunărea. ort. rom. în Lugoş. Preţul 25 cr.
— La universităţile din Bucurescî şi lione şi jumătate de locuitori, se ridică ca
Destituirea lui Apostol Mărgărit. Iaşi fiind 22 catedre vacante, senatele am un singur om spre a protesta în contra ac ¥
w
Adevărul din Bucurescî este informat, belor universităţi se vor pronunţa peste tului arbitrar al Ţarului, care prin „Mani La Arad a apărut în Tipografia Die
cesană : „Oglinda inimei**, o colecţiune
11
oă ministrul român al instrucţiunei publice câte-va 49® asupra cererilor, ce li-s’au în- festul ligii imperiale suprimă constituţiu-
de poesii drăgălaşe, scrise de d-nul Gavril
şi al cultelor s’a hotărît să destitue pe naintat. nea, pe care o jurase, şi legile particulare
Apostol Mărgărit din postul de inspector ale Marelui Ducat. In biserici preoţii cele- Botnariu. Broşura e frumos tipărită, are
138 pag. şi costă 50 cr. (cu posta 53).
al sculelor din Macedonia. Mesurî în favorul teranilor. breză servicii de doliu; în stradele din
14
„Dreptatea , organul d-lui Fleva, ministru Helsingfors, femeile umblă îmbrăcate în
Ploe cu petri. Se scrie din Assig
1
de domenii, anunţă, că în faţa secetei, ce negru, ca văduvele şi orfanii, şi orl-ce ser La Gherla a eşit în editura Tipogra
oă Dumineca trecută, după o furtună teri 11
bântue mai în tote localităţile ţării şi a bare, orl-ce petrecere e suprimată. fiei „Aurora A. Todoran „Cartea Plu
bilă, a început să ploe cu petri negre, cât
lipsei complete de păşune pentru vite, ac Trebue să salutăm tbte aceste revolte, garilor“ seu povestii! economice despre
pumnul de mari, rănind pe mulţi trecători.
Se crede, că ploia ou petri a provenit din tualul ministru de domenii, îngrijat de tote aceste protestaţ’unî, tote aceste energii grădinărit, economia câmpului, crescerea
11
aeestă situaţiă ameninţătore, mai ales pen şi resistenţe. vitelor etc. scrisă de Ioan Georgescu. Trae-
•ciocnirea şi spargerea unor meteori.
tru vitele plugarilor săteni, a convocat de Francia a contribuit şi ea la aceste teză despre lsgumărit, gunoifi, lucrarea pă
Dela Reuniunea Femeilor române urgenţă consiliul superior silvie, care a ho stări când şî-a aruncat îu întrega lume să mântului, sămănăturl, vierit, pădurit, cres
gr. cat. din Blaşiu primim următorul tărît în şedinţa sa de erl, sub presidenţia mânţa fecundă a naţionalismului; este de cerea cailor, vitelor, gaiiţelor etc. Un esem
avis : Câştigurile, cari la sorţirea de obiecte d-lui ministru de domenii, a se lăsa în mod datoria ei de-a nu renega nimic din glo plar de 90 pag. costă 25 cr. (plus 3 cr.
arangiată de Reuniunea Femeilor române escepţional liberă păşunarea vilelor în pădu riosul ei trecut, de-a urma mereu şi în tote porto). De vendare şi la Tipografia „A.
gr. cat. din Blaşiă în ‘25 Febr. c. a căc]ut rile Statului pentru trei luni, pănă la ridica punctele după gloriosele sale tradiţiunî . Mureşianu. 11
11
pe n r i i : 68, 95, 416, 429, 435, 442, 448, rea bucatelor de pe câmpii. In urma aces
•628, 631, 664, 692, 715, 744, 760, 982, tei hotărîrl, toţi şefii de oco’e silvice au a H V E R S E
1
1055, 1411, 1421, 1423, 1431, 1436, 1525, fost încunosciinţaţl a lua măsurile cuvenite Representaţiă, teatrală, în Haţeg . Deschiderea unei catacombe. Un
1.532, 1593, 1656, 1676, 1680, 1717, 1721, pentru esecutarea acestei măsuri şi regula- Haţeg, Maiu 1899. cas estra-ordinar s’a întâmplat dilele tre
1834, 1853, 1883, 1900, 1915, 1971, 1996, rea acestei cestiunî în mod satisfăcător pen cute în Roma. Un căruţ cu cai şi gazdă
In 6 Maiă st. n. s’a predat de-o tru
•2051, 2054, 2110, 2140, 2203, 2208 2230, tru săteul şi fără a se aduce vre-un pre- pă de diletanţi din loc o succesă represen- cu tot s’a cufundat de-odată cum mergea
•2502, 2562, 2685, 2890, 3073, 3075, 3174, judiţiu pădurilor Statului. pe stradă. Caşul acesta se esplică aşa, că
taţiune teatrală, care cu dreptul face fală
8280, 3364, 3410, 3534, 3803, 3813, 3854, Roma întregă este subminată în tote păr
Românilor din acest oraş.
ţile de catacombe. Catacombele s’au săpat
Pot să afirm cu positivitate, că succesul
pe timpul împăratului Nero de cătră creş
obţinut a întrecut nivoul obicinuit şi mulţi
acoperite cu văluri pudice de colori în afară a împletiturei părului şi a puuerei vemau în ispita de a crede, că au de-a tinii persecutaţi, cari s’au refugiat sub pă
11
chise, la cari nu se vede, decât decenţa de scule de aur seu îmbrăcărei de haine . face cu artişti de profesiune. mânt. Mai ales împrejurimea porţii Se-
•şi simplicitatea lor. Aceste creştine resping Aceste învăţături erau un antidot puter Piesa jucată a fost comedia lui G. bestian este subminată îu t6te direcţiunile.
cu generositate tote farmecile toaletei şi nic, care a determinat pe femei să pri- Yentura: „O căsătoriă îu lumea mare . Carul amintit s’a aflat deasupra catacom
11
ale luxului, pentru a purta haina aceluia, vescă ca primejdiose acele bunătăţi de Fiind piesa profund studiată şi cu bei St. Calixt, unde pământul surpându-se
sub el în înţelesul strîns al cuvântului, l’a
care a grăit: „Jugul meu este plăcut şi odinioră, ce acum insuflau disgust şi orore. chic jucată, a impus şi străinilor, cari au
sarcina uşoră“. Ele găsesc satisfacţia sufletâscă în lau participat în număr destul da considerabil. înghiţit cu cai, cu om cu tot.
Şi mai departe se întrebă : putea ore dele aduse Domnului în Sf. BasilicI, în ca îndeosebi a impus d-şora Bora Ra- Cele mai frumose mâni. După
•să fiă aşa de uşor şi aşa de dulce pentru ritate, milă, cercetarea bolnavelor şi a tu- ţiu în rolul socrei atât prin ţinuta-i ele aserţiunile unei gazete englezescl, cele mai
acele femei de un raug atât de înalt, să ror celor încercaţi de suferinţă. gantă, cât şi prin farmecul dicţiunei. A frumose mâni le au femeile irlandeze. Mâ
renunţe pentru tot-deuua la scumpetea îm După care d 1 Kalinderu încheie fo- fost o socră fbrte graţiâsă, păcat, că ade nile Englezoicelor sunt mari şi bărbătescl,
brăcămintei, la farmecul gătelei, la ospeţe, lositorea sa comunicare ast-fel: „Să facem văratele socre nu se pot asemăna cu densa, ale Americanelor sunt lungi, ale Germanelor
spectacole, emoţiunile circului şi teatrului? urări pentru ca femeia din cailele nostre căci 4^u uu s’ar feri g’nerii aşa de tare late şi grase. Cele mai urîte mâni le au
La acele întruniri literare, unde un Gatul, inspirată de sentimentele, de cari se în- de densele. Spaniolele, deore-ce ele nu pun nici un
•un Ovidio, un Properţiu le adăpa cu am- sufleţiau femeile la aurora creştinismului, Tot aşa s’au distins : d-ra Valeria Pco- preţ pe acest fel de frumseţă la corpul
brosia laudei lor, le îmbăta cu nectarul să rămână statornică acelor idei de cre viciu în rolul Elisei şi d-ra Aurora Popu omenesc.
•versurilor, unde Salust desfăşura sub ochii dinţă şi de modestiă, pentru ca cu tot9 în rolul d-Dei Garones u. Prima a interpre
ilor tablourile istoriei romane, unde Pe- transformările societăţei şi mersul timpului, tat cu multă pricepere pe femeia neîndts- Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
troniu amusa lenea lor şi le încânta mali- acele frumose învăţături să domDescă în tulită şi negligiată de bărbatul său deja în Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
•ţiositatea cu darea cronicelor sale scanda- inima ei şi să o întărescâ îu o cale aşa de luna primă a căsătoriei şi fără măgulire
u
lose? Da, femeile creştine deosebindu-se gloriosâ . pot afirma, că a jucat cir multă pasiune şi 0 vvvww %
■de celelalte, aveau curagiul de a respinge Numerose aplause ale auditorului aco- succes, âr a doua încă şi-a înţeles pe de Er. Sterie 2T. Ciurcu.
tote aceste desfătări, de-a renunţa la far- per frumosele cuvinte ale academicianului plin chiămarea şi ne-a înfăţişat cu dragoste IX Pehkangasse Nr. — 10, Viena.
■meoile trecutului, urmând pe Cinistos şi nostru. („Ccnsiituţionalul".) pe văduva modestă şi chibzuită. Consultaţiul eu celebrităţile medicale şi cu
•ascultând cuvintele apostolului Petru, care D-ş6ra Ida Bersan a fost o drăgălaşe
specialişti dela facultatea de medicină
.glăsuesee: „Femei, fiţi supuse bărbaţilor camerieră, şciţl D-vostră de cele, cari fură
din Viena.
■•voştri, podoba vostră să nu fiă cea de inimile!.. In fine d-ra Maria Popescu a jucat IAAAAAAAA
