Page 17 - 1899-05

KEDACŢIUNEA, „gazeta* iese îi flacare ţi.
AdmiBistraţiimea şi Tipografia. Abonamente pentru Anstro-Ungaria:
BSAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet. Pe un an 40 franoî, pe ş6se
19 SERATE so primesc Ia AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
ISIKISTRAŢIUXE tn Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următcirele Birouri de anunolurî: So prenumera la tdte ofi-
In Viona: K. Dukes Naohf. ciele poştale din întru şi din
Kux. Auşenfold 4. Emerloh Lesnor afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalek. Rudolf Hosso. 0 Abonamentul pentru Braşov
A. Oppollks Naohf. Anton Oppollk.
In Bndape sta : A. V. Qoldboiv Admin/sirutiunca, Piaţa rr ai<
jsr, Ekîteln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, elegii
burş; Marolyl 4 Uebmann. I.: Pe un an 10 fi., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. 50 or.
rii earmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe un ar
şi 30 or. timbru pentru o pu­ A H T J L SZIX 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atftt abo­
căt
namentele
insorţiunile
şi
RECLAHE pe pagina a 3-a o sunt a se plăti înainte.
soriă 10 or. său 30 bani.
Nr. 98. Braşov, Miercuri 5 (17) Maiii.
Salutul foilor unguresc!. mare cătră el, ce este legată cu la vot depune şedula în urnă şi apoi se culturală românâscă, un focar al celor mai
înaltul post, la care a fost ales de face scrutiniul din care iese: pentru vicarul înalte sentimente românescl.
Era pentru noi învederat, că majoritatea Sinodului. Goldiş 30 voturi, pentru archimandritul Ham­ In timp dî opt ani acâstă societate
foile maghiare vor saluta cu deose­ Cum va sci să iese tefar din sea 34 voturi, dr 4 au fost bile albe. Drept şi-a creat un fond de peste 80,000 lei,
bită bucuriă alegerea favoritului lor situaţia acăsta de tot dificilă şi a- .aceea Goldiş este ales episcop al Aradului cu adecă 38,256 florini, având prin aprâpe tote
vicar Goldiş ca episcop al Aradu­ meninţătore, nu putem sci. Ceea-ce un vot, oeea ce în tabăra goldiştilor a pro­ tîrgurile şi satele românescl mai importante,
lui, căci cunosceam forte bine cali­ seim însă este, că la doi domn! nic! dus de-altmintrelea însufleţire enormă. Ar­ în total 27 de secţiuni.
tatea Ungurilor de a ţin6 la omenii, într’un cas nu va pută servi noul gaţii de pe coridor, dirigiaţî de cătră ar- Comitetul central al societăţii, în cei
pe cari şi i-au câştigat prietini, episcop. chivarul consistorial lancu Stefânuţ cu con­ din urmă trei ani de când spiritul naţional
calitate, care din nenorocire la Ro­ Nu va avă refugiu dăr, decât la cursul comptabilului consistorial şi a de român a luat un avânt atât de frumos şi
mân! este mult mai inferior des- Dumnecjeu şi la pronia sa, ca să-i mult amuşnătorului fisc consistorial in spe, entusiast în Bucovina, a făcut adevărate
voltată — de unde şi vine, că aceş­ îndrepteze cărările şi să-l scape din echipaţi cu toţi desperaţii dela şi de pe minuni pe terenul culturei naţionale ro­
tia din urmă nu-şî cunosc interesele acesta stare nenorocită.. lângă „Tribuna Poporului”, au inscenat mâne. A înfiinţat în Cernăuţi, cu sacrifioii
lor în mesura, în care şi-le cunosc aici scandal ne mai pomenit, încât era cât enorme, o scolă primară de fete, care a
şi şi-le sciu validita contrarii lor. pe colo să'se suspendeze şedinţa sinodală. fost inaugurată în Octomvre trecut. Acâstă
Şi nou alesul episcop al Aradu­ Alegerea de Episcop. In fine metropolitul totuşi ajunse să scolă românâscă, prima scolă românâscă de
lui a fost şi este privit ca „bun enunţe şi să declare pe d-l losif Goldiş de fete în Bucovina, e freeuentată de 40 eleve;
Arad, 2 (14) Maiă a. c.
Ungur şi cetăţân, contra căruia nu episcop ales al Aradului, poftindu-i viaţă în­ A înfiinţat un internat românesc de fete,
11
se pote obiecta nimic . Aşa-1 de­ Erl, în presura întrunirei Sinodului delungată, ca sd pată corespunde cu totă dem­ unde 36 de fete române au întreţinerea
clară de pildă „Budapesti Hirlap” electoral, conform disposiţiuuilor statutare, nitatea grelei misiuni, ce îl aştdptă. absolut gratuită. A înfiinţat un pensionat
cjicend, că de n’ar fi aşa, n’ar fi pu­ s’a făout în catedrală la 7 ore priveghiare Alesul răspunse emoţionat, că pri- român de fete, unde 30 de fetiţe, pe lângă
tut se se susţină timp de doue-cjecî după tipicul Rosalielor, celebrată de cătră mesce cu mulţumită sarcina şi promite so­ o taxă moderată, îşi desăvîrşesc educaţia
de an! ca profesor la gimnasiul su­ părintele ases. ref. Ign. Papp, asistat de lemn, că numai pănă atunci să-l trădscă Dum­ lor. A înfiinţat o secţie profesională, unde
perior de stat din Arad. protopresbiterul dr. Trailescu şi de părin­ nezeu, pănă când va păzi cu totă sfin­ Româncele învaţă gratuit croitoria. A a-
Departe de noi de-a voi se in­ tele Dionisie Popoviciii. ţenia aşedămintele nostre bisericesc! jutat îu cursul acestui an şcolar 16 fete
trăm în amănuntele biografice, ce le Acjî la 9 ore s’a ţinut s. liturgiă tot şi naţionale. Acâstă enunciaţiune a făcut românce ou 3600 lei, ca să-şl termine stu­
snleveză numita f6iă. Voim numai după acel tipic,, pontificâud Ern. S. Me­ bună impresiune şi în tabăra învinsă ; drept diile secundare.
se constatăm efectul, ce l’a produs tropolitul Meţianu asistat de arohimandri- ce poftim şi noi nou alesului episcop, ca în­ Darea de sâmă a contesei de Popo­
în tabăra maghiară resultatul alege­ ţii Goldiş şi Hamsea şi de protopresb. Droc tru tdte se-i ajute Dumnecţeu după sinceritatea vicl asupra extra-ordinarei activităţi desfă­
rii de Duminecă. „Un episcop în (Miercurea) Papp Ign., Bocsin şi Şerb, âr ca cu care s’a recomandat acum diecesanilor seif şurate de comitetul societăţii dâmnelor ro­
Arad — adauge „Bud. Hrlp.” — diacon a servit părintele loan Priscu dela După tote aceste metropolitul declară mâne pe terenul cultural, a fost ascultată
11
e cu mult mai mare domn decât un Braşov. Răspunsurile liturgice le a dat în sinodul electoral încheiat. cu o adevărată religiositate.
profesor său un deputat, şi deca cji- parte corul seminarial şi cel mixt al d-lui Soenele de pe stradă la eşirea sino­ Pentru locurile vacante în comitet
cala lionores mutant mores se păte a- Lugoşan. La finea liturgici s’a făcut chiă- dalilor sigur le va descrie „Trib. Poporu­ s’au ales apoi dâmnele Stefania barona de
plica şi la episcop!, nu se pote sci marea duhului sânt, âr apoi Metropclitul lui”. Eu — scriitorul acestor şire — ţin Hormuzaki, Agripina de Onciul, Eugenia
nicî odată ce pote eşi dintr’un preot, a ţinut poporului o cuvântare plină de în­ sub demnitatea mea de a-le aminti. D-nii Olga Morariu, Sofia Zalozieţchi şi domni-
decă-1 sânţesc ca episcop. Fără pre­ văţături morale, îndemnându-1 a lucra în­ Mangra, Russu-Şirianul et Comp. guste din şâra Minadora Stefanelli.
judecată salutăm der pe Ioan Gol- tru a cresce tinerimea încă din casa părin- fructele, ce le vor aduce acele scene, demne După votarea budgetului şi după câ­
diş în posiţia sa înaltă şi cu influ- tâscă în spiritul evangeliei. numai de aşa-numitul „cs8cseldh . te-va discuţiunl de interes pur local, vice­
u
inţă. Aşteptăm, că faptele lui vor fi La 6rele IIV2 intrând în seminar, Ortod. preşedinta societăţii, d-na Sofia Stefanovicl,
vrednice de încrederea ce i-au do- aflarăm acolo mulţime mare de public, pa- a ţinut un entusiast discurs, arătând în co­
vedit’o amicii săi şi guvernul ma­ re-oă comandat de cătră aderenţii părin­ Tratările despre pact se vor con­ lori negre cum scade românismul în Bu­
ghiar. De ce şi nu, căc! e om cu­ telui Goldiş, ori, mai limpede vorbind, ar­ tinua probabil la începutul acestei săptă­ covina, copleşit fiind de străini şi de ve­
minte, care a absoivat scola politică gaţi bine dresaţi de ai şcdlei nutrite de mâni între miniştri unguri şi austriei. Tra­ netici. D na Stefanovicl încheie discursul
în Biharia şi în Budapesta“. Spune „Tribuna Poporului”. Deputaţii abia pu­ tările se vor continua în Yiena. d-sale cu următorele cuvinte:
apoi foia ungurâscă, acum guverna­ tură străbate în sala cea mare a semina­ Dâcă n’a perit Românul însă în Bu­
mentală, cum a sciut să câştige rului. Nici nu ajunserăm la deschiderea Si­ covina, este meritul femeii române şi al
Goldiş pe faimoşii „estremî“ şi că nodului, când ătâ efluxul şcdlei lai Mangra Ddmnele române din Bucovina. ţăranului, care păstrâză ou sfinţeniă limba
cu tot ajutorul acestora abia a pu­ se manifestă în totă plenitudinea: publicul apucată din părinţi. Duşmanii ne cunosc
Acum câte-va dile s’a ţinut o înălţă-
tut să învingă, şi declară, că „din de pe ambit strigă, urlă, sbiâră : $ă trăăscâ tore adunare în sala festivă a palatului ad­ puterea, âtă de ce ne subsapă din temeliâ
n
a
punctul de vedere al statului ma­ Goldiş . ministrativ al Bucovinei. Dâmnele române existenţa. Trebue stîrpit la rădăcină ver-
ghiar vede mai bucuros învingerea Metropolitul intrând în sală a fost din Bucovina s’au întrunit, ca să dea cont mele, care rode la copacul românismului.
lui Goldiş, decât ar fi vecjut pe-a lui primit cu aplause frenetice. In cuvântul de de ce au făcut pentru înaintarea culturală Trebue să reînviem limba română. Etă ro­
Hamsea”. deschidere, bine adjustat cu argumente cla­ şi economică a Românilor, şi ce ar trebui lul femeii române. Propun deci pentru sus-
Altă făiă guvernamentală, „P. sice de ale ss. părinţi apostolescl, viguro­ să mai facă îu acest scop. ţiuerea limbei române în regiunile pericli­
Naplo”, ridică pe noul ales al die- sul nostru prelat a accentuat greua mis- tate înfiinţarea de asile materne, în oarl să
cesei Aradului pănă la al şeptelea siune a sinodului electoral, arătând, că aici S’au întrunit sub presidenţia d-nei fiă cresouţl copii români în etate de
ceriu, susţiind despre el, că „înainte numai consideraţiunl obiective ne pot conduce, Elena de Popovicl născută contesa Logot- 3 — 7 ani.
de tote este un credincios îşi devotat numai sfinţenia bisericii ne pote fi busola di- hetti, asistată de vice-preşedinta, d-na Sofia
patriot, care n’a slăbit din patriotis­ riguitore. Bepresentanţii poporului să aldgâ Stefanovicl.
mul său nicî în cele mai critice un bărbat, care să scie conduce cu mână tare In sală, tdte d-nele din elita româ- Sinodul eparchial aradan.
timpurî“. şi cu braţ înalt naia bisericei prin valurile neseă a Bucovinei, precum şi d-nii baron Şedinţa a Vil. (Joi, 11 Maia n.)
Ce înţeleg adversarii noştri sub turbulente ale acestei vieţi oiforose, căci ei în- Al. Hurmuzaki, P. S. Sa Episcopul Vladi-
Preşedinte: vicarul Goldiş; notar Dr.
„patriotism“, sub „bun Maghiar”, şi şi-şl iau asupra şt răspunderea în faţa lumii mir de Repta, baron Eudoxiu Hurmuzaki, Tr. Puticl.
sub „cetăţen neprihănit”, nu mai despre consecinţele acestei alegeri. Dr. Dim. Onciul, baron Nicu Mustaţa, baron
După autenticarea proceselor verbale
trebue s’o spunem, când guvernul, Declarând apoi sinodul electoral ex Constantin Hurmuzaki, S. El. Marian mem­ ale celor două şedinţe trecute, presidiul
prin ordonanţa sa ultimă în afacei’ea traordinar deschis, presidiul pune la ordi­ bru al Academiei Române etc. presentă petiţiunea lui T. Pinţe şi soţii
esecutării legii privitore la întregi­ nea (filei mai întâiii constituirea sinodului, D na Elena contesa de Popovicl des­ locuitori în Suplac pentru a li-se trimite
rea venitelor preoţesc!, pune întrâga care se primescc, după cum a fost în si­ chide adunarea făcând un călduros apel că­ de aiministrator parochial losif Pinţe,
preoţime nemaghiară din ţeră în nodul ordinar, numai cât se mai aleg pen­ tră d nele române să cultive ou cea mai oare cerere se predă comisiunei petiţionare.
Tot acolo se avisâză şi petiţiunea unui
suspiţiune, că este nepatriotică şi tru scrutinare de membri: P. Botariu şi N. mare dragoste limba românâscă. Iovan din Meziad pentru ştergerea unor
duşmană statului. Oncu. — Tumultul pe ooridor se continuă Se ţinea adunarea generală a „Socie­ taxe, cum şi a protopopului M. Bocşan
Părintele Goldiş a ajuns, ce-i cu vuet înfiorător; pare-că ne aflam la o tăţii ădmnclor Române din Bucovina' . Acâstă pentru regularea terminului de solvire a
1
drept, la „mare domnia” în mijlo­ alegere de deputat dictai! societate s’a înfiinţat acum opt ani cu sco­ ajutorului protopopeso de 500 fl. din partea
cul credincioşilor Aradului. Der a Oetindu-se lista membrilor, se con­ pul filantropic de-a ajuta pe Româncele oonsistoriului.
ajuns tot-odată şi între două pietri stată, că nu lipsesce din 60 nici unul; du­ lipsite de mijloce să-şi facă studiile. De Deputatul Oucu interpelâză presidiul,
dâcă are cunoscinţă, că din partea organe­
de moră. De o parte îi întinde za- pă ce însă Goldiş şi Hamsea se retrag din atunol însă societatea, condusă cu multă in­
lor politice administrative s’au luat dispo-
pisul stăpânirea maghiară şi cere sală, deci rămânând 68 votanţi, presidiul teligenţă şi cu mai mult sentiment naţional siţiunl de a nu mai încassa pentru confe­
plata, de alta parte vine poporul enunţă, că majoritatea absolută este 30. românesc, a evoluat, devenind din pur uma­ siuni spesele cultuall, ca pănă acum, şi
şi-i cere să-şî împlinescă datoria cea După aceea fiă-care deputat chiămat nitară şi filantropică, o frumosă pepinieră dâcă are, atunci cum crede, că avem să