Page 18 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 98.—1899.

procedem pentru sanarea acestui rău? Pre- sabile peste 3000 fl.; consistorul să modi­ şite. Cu mulţumire şi recunoscinţă şl au orele 1 d. m. şi în decurs de 15 minute a
sidiul răspunde imediat, că în cele mai fice sistema technică dela acest senat, res­ adus aminte cu acâstă ocasiune cei ce au fost întregul oraş în flăcări. Arcjând oficiul
multe caşuri înşi-ne suntem c-ausa, dâcă pective să introducă comptabilitate duplă; fost luat parte la convenirea din anul tre­
organele politice administrative iau faţă de să se stărueseă a se înoassa pertensiunile postai şi telegrafic, era cu neputinţă a de­
cut, în ajunul aniversării a 50-a a memo­ peşa îu vecini după ajutor. Astfel au sosit
noi ţinută duşmănosă; de multe-orî acele fondului pentru despărţirea ierarchică dela
organe basate pe şovinism cred, că-şl fao comunele respective, după cum li-s’au an­ rabilei (jile de redeşteptare naţională, de primele scirl din Păltinosa. Din Câmpu-
merite înaintea superiorilor, dâcă nu ne dau ticipat; realităţile fondului preoţesc să se modul, cum s’a dus în împlinire dorinţa luug, Suceava, Uisesol a sosit încă sâra
nouă mână de ajutor. Este de părere şi reguleze, respective asigureze. ori prefacă esprimată atunci, ca printr’un fapt de bine­ ajutor, dâr focul cuprinse deja totul şi era
sinodul încuviinţâză, să se facă la minis- în bani; împrumuturile să se dea cu totă
facere pentru cultura poporului, Românii pericol să prindă foc şi pădurea. Paguba
teriu o recercare în acâstă privinţă, ca de precauţiunea. — Petiţiunile comunelor Mi-
braşoveni să eterniseze memoria acelei ani­ se evaluâză aprope la un milion. Ministerul
acolo să fiă îndrumate organele politice niad, Dr&uez, Araneag Mely-Nadoş, Chel-
administrative a respecta legea. mac, Lalesinţ şi Prăjesc! se transpun con­ versări. Cei ce au fost luat asupră-şî a de interne a avisat telegrafic 10,000 fl. D-1
La ordinea cjilei urmâzâ comisiunea sistoriului aradan spre resolvire competeută. stărui pentru realisarea nobilei dorinţe, cons. guv. W. Pompe a dus 4000 fl., er d 1
organisătore prin refer, său Ign. Papp. Epi- Se încuviinţâză propunerea consistoriului graţiă iniţiativei şi zelului, ce l’au desfă­ mareşal al ţării I. Lupul pentru primul
tropia gimnasiului din Brad a cerut dela aradan pentru ştergerea unor interese res­ şurat, au reuşit a întruni la un loc pe toţi ajutor 500 fl. In tote părţile s’au pornit
sinod un ajutor anual permanent de 6—8 tante ale comunei bis. Checea. Românii braşoveni cu ocasiuuea teatrului
sute fl. Comisiunea regretă, că nu pote Tot comisiunea epitropâscă raportâză colecte de victualii şi bani pentru sărmanii
propune de astă-dată acel ajutor, din causă acum prin referentul George Popoviciu, român de diletanţi, ce s’a dat astă-tomnă nenorociţi.
că înşi-ne avem de acoperit o mulţime de asupra raportului comisiunii sinodali de şi al cărui frumos venit curat, de 200 fl.,
trebuinţe, şi mai ales dm motivul, că co­ scontrare, er sinodul ia în general spre scire fu destinat, precum soim, pentru cultura Jubileu. Mâne, în 17 MaiQ n., in­
misia scontrătore sinodală n’a putut echi­ raportul. In special apoi sinodul încuviin­ naţională a poporului nostru prin înfiinţa­ spectorul r. de şcole din loc, d-1 Oarol
libra încă fondurile şi budgetul. Deputatul ţâză, ca la ambele eonsistâre să se intro­ Kalcujdy, îşi va serba jubileul de 40 de ani
rea de biblioteci poporale. Tote acestea
Ceontea arată necesitatea urgentă a acelui ducă reforme în socoteli. Edificiile diece­ dela intrarea sa în serviciul învăţământului.
s
s’au reamintit, cum am 4‘ > de câtră cei
ajutor şi importanţa, ce o are gimnastul sane din gremiQ să fiă ţinute în stare bună, Din incidentul acesta, „corpul învăţătoresc
din Brad pentru despărţământul pedagogic âr spesele să le suporte fondul instruct; de faţă cu cea mai viuă bucuriă şi recu­
al seminariului nostru diecesan. Dâcă voim cât pentru edificiile dela Gâifi, acelea să noscinţă. Vesela petrecere a decurs în cea din comitatul Braşovului“ va ţine mâne la
11 ore a. m. o adunare festivă în sala de
să ajutăm, dice, putem ajuta, că se vor se repareze, şi încât pentru viitor, fiitorul mai perfectă armoniă şi a durat pănă la
afla aţâţa b&nî în fondurile diecesane; face episcop să le conserve în stare bună din în- mecjul nopţii. gimnastică a şcolelor poporale de stat din
deci contra-propunere, ca să se voteze acel se-şî venitele domeniului. loc, cu care ocasiune se vor primi felici­
ajutor, fiă şi numai pentru anul acests, er 3 (15) Maill în Viena. Colonia şi ti­ tările şi se va presentă jubilarului un al­
pentru viitor să vedem ce paşi ar fi de în­ nerimea română din Viena au serbat amin­
treprins. Aid se nasce o disensiune înde­ Revistă externă. bum. După adunare va urma banchet.
lungată, îusă de tot materialistică, la care tirea dilei de 3 (15) MaiQ în frăţâscă ar­ Desvelirea statuei Albrecht. In 21
vorbesc deputaţii Ungurian, Babeş, Rotariu, Conferinţa yăcei. Numele oficial moniă. Despre acâstă serbare primirăm la
Antonescu, Oncu şi presidiul, toţi recunos­ adoptat pentru întrunirea dela Haga este adresa diarului nostru următorea căldurâsă MaiQ n. se va desvăli statua decedatului
când importanţa Bradului pentru diecesâ, „Conferinţa păcei . Limba oficială a Con­ telegramă : archiduce Albrecht în Viena. Se vor face
u
dâr nici unul nu sprijinesce direct petiţiu- din incidentul acesta mari serbări militare.
nea, resp. propunerea lui Ceontea. In fine gresului va fi cea francesă. Intre alte pro­ „Serbând diua de 3 (15) MaiQ, închi­
sinodul primesce propunerea dep. Ungurian, puneri făcute Congresului este şi cea a năm salutul nostru cinstitului cjiar naţio­ Din Budapesta ni-se scrie, că d-1
că recunoscând sinodul necesitatea comple­ Elveţiei, pentru completarea Convenţiunei nal. — Colonia şi tinerimea română.“ Iacob Steflea, candidat de profesor, a depus
tării gimn. din Brad la gimn. superior, a- dela Geneva: 1) Răniţii vor fi declaraţi Mulţămim fraţilor din depărtare pen­ esamenul fundamental cu deplin succes.
jutoriul cerut nu se pote acum acorda, neutri. 2) Se va discuta, decă răniţii făcuţi tru câldurosa aducere aminte şi, resalutân-
trimite însă causa la consistoriu nu însăr­ du-i, îi îmbrăţişăm cu iubire! Esundarea Dunărei. Dunărea a în­
;
cinarea, ca acesta se se pună în înţelegere cu prisonierl vor fi, după vindecare, trataţi ca ceput din nou să esundeze. La Budapesta
cons. arcliidiecesan şi se constate împreună cu prisonierl de răsboiQ, seu trimişi la vetrele Pentru masa studenţilor români
acesta necesitatea sabvenţiunii, apoi sâ rapor­ lor. 3) Convenţiunea să se aplice şi răs- din Braşov au mai intrat următorele a crescut alaltăerl în mod însemnat, dâr
teze despre resultat la proximul sinod. bdielor maritime. 4) Identitatea prisonieri- contribuţiunl: Dl director al şcdlei comer­ mai ales la Mohaoiu apa ei se află îu con­
Tot d-1 Ign. Papp, ca ref. al comisiu- lor de răsboiQ, a morţilor şi a răniţilor va tinuă crescere.
nii organisătore, raportezâ, că asupra cere- fi stabilită cu mai multă îngrijire. 5) Sol­ ciale Arseniu Vlaicu, renunţând dela serba­
rei comitetului Asociaţiunei de-a contribui rea cjilei sale onomastice, a oferit fl. 20 ; Şî-au ajuns scopul. Oraşul Biehiş-
şi diecesa nostră cu 1000 fi. la înfiinţarea daţii vor trebui să cunoseă Convenţiunea d-1 Vasile Orghidan, oomerciant din Bucu- Ciaba era cunoscut ca unul din cele mai
casei naţională din Sibiiu, cousistoriul arată dela Geneva. 6) O gendarmeriă specială de rescl, a oferit fl. 10, er d-1 colonel P. I. periculose cuiburi ale socialiştilor agrari.
imposibilitatea, deci sinodul încă se alătură campaniă va fi creată pentru căutarea şi Gigurtu din Craiova ni a trimis fi. 4.75 Tote persecuţiile şi tote încercările de-a
la opinia consistoriului. protecţiunea răniţilor pe câmpul de luptă. (10 lei) pentru masa studenţilor. — Di­ îmblândi pe socialişti n’au putut garanta
La prop. aceluiaşi referent sinodul trans­ 7) Ambulanţele vor fi stabilite la o distanţă recţiunea şcolară îşi exprimă cele mai vii restabilirea ordinei. Acum, după cum aflăm
pune consistoriului ooncernent cererea lui suficientă de câmpul de răsboiii, pentru a
Dim. Nica, fost preot în Darvaş, de a i-se mulţămite pentru aceste frumâse daruri. din diarele de-acolo, autorităţile oraşului
vota un ajutmiu de 250 fl. titulo pensie, evita contagiunea. 8) Societăţile Crucei- au hotărît sâ încerce a îmblânzi pe altă
spre resolvire competentă. roşii vor fi recunoscute în mod oficial; Nouă defraudare în comitatul Fă­ cale pe socialişti. Au cumpărat o moşiă în
personalul şi stabilimentele lor vor fi de­ găraş. Nu de mult s’a întâmplat defrau- comitatul Bichiş, în preţ de trei milione
Şedinţa Vili, (11 MaiQ n. la 4 ore d. am). clarate inviolabile. darea de peste 10,000 fl. în comitatul Fă­ florini. Moşia va fi împărţită între locuitorii
Preş. vicariul Goldiş, notar Dr. I. Delegaţii Statelor-Unite au primit găraşului, şi acum aflăm, că din nou s’a pornit mai săraci în mici parţele, pe cari parte
Tradescu şi Dr. N. Opreau. mandat să facă să se adopte următârele cercetare la pretura din Şdrcaia, unde pănă le vor despăgubi cu bani gata, parte le
După autenticarea protocolului şedin­ trei mari principii: 1) Instituirea unor tri­ acum s’a descoperit o defraudare de vre-o vor plăti prin amortisare în rate, parte
ţei VIII, presidiul anunţă planul alumneu- bunale de arbitragiu. 2) Estensiunea decla­ 1000 fl. bani oficiali, defraudaţl prin ves­ li-se vor da în arândă cu preţ eftin. încer­
lui din Beiuş şi protocolul de lioitaţiă, ce
se predau comisiei organisătâre; er câte-va raţiei dela Paris 1856, aşa ca să nu se per­ titul paiaţ de odinidră Dr. Artur Benedek, carea, de-a suprima mişcările socialiste pe
petiţiunl intrate se avisâză la comisia pe­ mită confiscarea corăbiilor, cari nu duc fisolgăbirăul Wone3ch, solgăbirăul şi cance- acâstă cale, e urmărită cu multă atenţiune.
tiţionară. — D-1 P. Rotariu se retrage din contrabandă de răsboiQ. 3) Estensiunea Con­ listul solgăbirăesc. Săracii făgărăşenl, unde Destul, că socialiştii din Giaba de-ocamdată
comisia scontrătâre; abdicerea se predă venţiei dela Geneva la răsboiele maritime. ajung cu administraţia ungurâscă şi cu şî-au ajuns scopul: au cerut şi li-s’a dat
comisiei organisătore. oficianţii uugurescl!
Se aştâptă, ca durata conferinţei să de sîlă, ca de voiă bună.
Urmâză comisia epitropâscă. Referent
e dep. S. Raicu pentru senatul epitropeso fie lungă. Desbaterile în secţii vor ţină cel Corone eterne. Din incidentul morţii Anarchiştî în Haga. La conferenţa,
Arad. Oetindu-se raportul, în general se ia puţin două luni, apoi se va numi un co­ d - lui Ioan Toma, comptabil la institutul de ce se va deschide în 18 1. c., aşa se vede,
spre soire. Trecându-se la desbaterea spe­ mitet permanent, împărţit în mai multe credit „Lipovana , On. D ni Nicolae şi că au sosit şi „ospeţI“ nechiămaţl în Haga.
u
cială, s’a ivit o discusiune bogată în vorbe comisiunî, care va fi însărcinat să prepare
asupra predării tipografiei diecesane, res­ resoluţiunile, cari se vor propune conferin­ George Vătâşan, profesor, ni-au trimis 10 fl. După o telegramă de-acolo au fost ares­
pective asupra primirei fondului său înfiin- drept coronă eternă pe mormântul deceda­ tate două persone faţă cu cari esistă
ţ t de fostul episcop, astăcjl I. P. S. me- ţei în şedinţă plenară. tului la fundaţiunea iubiţilor răposaţi, în­ indicii sigure, că sunt anarchiştî.
tropolit Meţianu. La disousiune au partici­ tru ajutorarea şcolarilor români săraci. Su­
pat, pe lângă referentul comisiunii, cu deo­ Noul minister italian. Din Roma ma acesta se chitâză în acest mod şi se Catastrofă pe calea ferată. Din
sebire [deputaţii Veliciu şi Mangra, apoi se telegrafâză, că Regele a aprobat lista America vine soirea despre o mare catas­
Ceontea, Papp Ign., Lengeru, Zigre eto., noului minister, care este astfel constituit: arată, că s’a adaus la numita fundaţiune.
— B r a ş o v , 4/16 MaiQ 1899: Comitetul trofă întâmplată pe linia de drum de fier
unii critisând, alţii apărând tipografia. In domnii: Pelloux, preşedinte al consiliului
fine sinodul enunţă ca conclus: „Întemeietoru­ şi interne; Viscoiiti-Venosta, afacerile-stră­ parochial român gr. or. din Cetatea Braşo­ Filadelfia-Reading, căreia au eădut jertfă
lui acestui fond sd i-se mulţumdscă printr’o vului. numărose persâne dintre cari 25 au murit,
adresă, dr consistoriul se avisdză a lichida ine; Ronasi, graţii, justiţia, cultele; Car­ er 50 sunu greu rănite.
pretenţiunile fondului, ca sd se scie adevărata min, finanţele; Boselli, tesaurul; Generalul Proiectul do lege despre jndica-
valore a acelui fond, care astăcţl trece peste Mirrti, resbelul; Amiralul Betollo, marina ; tlira Curiei va fi înaintat dilele viitdre Oseildit la morte. Tribunalul militar
a
56,000 fl . Baeelli instrucţia publică; Lacava, lucră­ spre sancţionare. din Eszâk a condamnat la morte prin glonţ
rile publice; Salanda, agricultura, industria pe infanteristul Rudolf Bechtel pe motiv,
Şedinţa IX a (12 Maiu n. 10 ore a. m.) Catastrofa dela Gura-Homorului.
şi comerciul; Di San Giulano, poştele şi că a deşertat în diferite rânduri şi a furat.
Preşedinte: vicarul Goldiş, notar Dr. telegrafele. Noii miniştri vor depune jură­ Joi sera întregul orăşel Gura-Homorului
N. Oprean. (Bucovina) a devenit prada flăcărilor, aju­ Din România. Vineri la orele 10 di-
mântul mâne. Parlamentul s’a convocat
Presidiul presentă petiţiunea preotu­ pentru 23 M&ifi. tate prin un vânt prielnic şi seceta, care minâţa M. S. Regele, însoţit de d l colonel
lui N. Magda din Eclca în contra preotu­ ţine. Nealterate de flăcări au rămas numai Priboianu, adjutant regal, a mers la şcola
lui de-acolo V. Magdu; asemenea petiţia biserica gr. or., casa paroohială gr. or. şi de artileriă şi geniu pentru a-o inspecta.
lui N. Diamandi prof. în Beiuş de a i-se
urca salariul dela 8 sute la 1000 fl.; .pre­ locuinţa silvicultorului fond. relig. gr. or. La sosire, Suveranul a fost primit de A.
cum şi petiţiunea lui M. Bocşan, ca con- S’a mai salvat biserica armenâscă, oare în­ S. Principele Ferdinand, de d-nii general
sistorul să fiă avisat de-a resolvi hotărî- — 4 (lf>) MaiQ. cepuse a doua di să ardă. Cu mare greu Iacob Lahovari, ministru de răsboiQ, ge­
rile sinodeior protopopescl. Tustrele peti- 3 (15) Maiu. Duminecă, în presăra s’au salvat actele fonciare ale judecătoriei neral Avion, comandantul corpului II de
ţiunile se predau comisiunilor competente. dilei de 3 (15) MaiQ, şi-a dat întâlnire o şi perceptoriei din edificiile, cari erau în armată, general Poenaru, şef al marelui
Deputatului C. Groza i-se acordă conce­
diul cerut pentru întrâgă durata sesiunii numărosă societate din sînul Românilor flăcări. Câpitănatul distr.. posta i. r. şi ce­ stat-major al armatei, gene>ral Popescu, in­
actuale. braşoveni la casa de tir de sub Tâmpa, lelalte edificii publice sunt prefăcute în ce- spector al artileri i, general Vlădescu, şe­
Se continuă referada comisiunei epi- serbând în veselă armoniă amintirea marei nuşe, precum şi mai mult de 300 edificii ful casei militare regale şi It.-colonel Aro-
tropescl asupra raportului senatului epitr. dile din istoria poporului nostru. Salonul particulare. Sub ruine s’a găsit :păn’ acum noviol, comandantul şcolei. Regele a trecut
dela consistorul aradan, tot priu acelaşi re­ restaurantului era înţesat de public de am­ numai un mort. dâr se presupune, că mai în revistă pe elevii şcolei, cari împreună
ferent. La propunerea comisiunii, sinodul bele sexe. Mult a desfătat publicul impro- multe vieţi de om au căcjut pradă flăcări­ cu profesorii şi oficerii instructori se aflau
dispune să se inventeze întregă averea mă­
năstirii H. Bodrog; se aprobă socotelile visatul cor mixt, care l’a surprins c’un şir lor. Desperaţiunea locuitorilor este indes­ aşecjaţl în liniă de bătaiă. Apoi elevii şi
fundaţiunii Jigaiane de pe anii 1894/5 şi de cântece românesci din cele mai frumâse, criptibilă. Focul s’a declarat în şopronul ofioerii au defilat pe dinaintea suveranului
1895/6; se şterg din pretensiunile neînoas- precum şi câte-va declamaţiunl bine reu­ unei case ovreescî din centrul oraşului la în sunetele musicei, care intona imnul re-