Page 19 - 1899-05

Nr. 98.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

gal. Elevii au făcut apoi înaintea Regelui care să facă posibilă mai grabnica reali- tecei. Membrii: D-l Quintesou N., Secre­ totul place candidatului, el oxpedâză staros­
instrucţ'.ă cu turlurile şi cu armele. Re­ sare a proiectelor necesare pentru canali- tar al Secţiunii Litarare, d-l Maniu V., Se­ telui său o mănuşe purtată pe mâna stângă,
gele, continuând inspecţiunea, a trecut în sarea subterană, pentru pavarea oraşului, cretar al secţiunii Istorice., d-l Ştefănescu precum şi o procură, cum că consimte la
sala de scrimă, unde elevii şoâlei au făcut pentru cimiterul central şi a unei nouă clă­ Gr., S' cretar al secţiunii Sciinţifice. căsătoriă şi acesta le dă fetei. Acâsta cum
, mai multe eserciţii. Trecând apoi în sălile diri a primăriei etc. A fost vorba mai în­ II. Membru conservator al Colecţiunii primesce lucrurile astea, plâcă cu primul
de mâncare, a bine-voit a gusta din hrana tâii! să se introducă un accis la intrarea numismatice: d-l Sturdza D. A. — steamer la fidanţatul ei, ducând ou sine şi
elevilor. La orele 12 şi un sfert M. S. a în oraş, ca la Sibiiu, dâr primăria a aban­ III. Comisiunea peutru cercetarea mănuşa pe care o păstrâză ca pe un ade­
plecat înapoi la palat. donat acâstă ideiă şi s’a decis pentru sta­ cărţdor tipărite întrate la concurs pen­ vărat talisman.
— Ministerul domeniilor a distribuit bilirea unui tarif, pentru urcarea taxelor tru: Premiul Năsturel-Herăscu din Seria Familia cea mai numerâsă den
anul acesta însemnata cantitate de 20 ki- pentru vânzarea în piaţă, care este ast-fel B. de 4.000 Lei, destinat celei mai bune lume. După o interesantă revistă ameri­
lomgrame sămânţă de vermi de mătase, alcătuit, încât nu îndatorâză pe cousumenţl, cărţi în limba română ou conţinut de orî-ce cană, familia cea mai numerosă din lumea
care, cultivată în condiţiuni bune, ar pro­ oi pe producenţl de-a plăti micile taxe a- natură, printre cele publicate dela No- întrâgă este de sigur aceea a unui Webb,
duce, după extimaţia omenilor de soiinţă, mintite, cari ating mai mult pe cei ce vin emvre 1898 pănă la 31 Octomvre 1889.
care singur populâză actulminte totă în­
gogoşi în valore de peste 200.000 lei. dinafară, ca aici să-şî vândă obiectele cu Premiul Statului Lazăr, de 5.000 Lei, des­ tinsa strîmtâre Cumberland din Kentucky
preţuri mai bune. tinat celei mai bune cărţi în limba ro­
— In Ziua de 11 Maift se va întruni — şi să vecjî cum : Cel mai mai mare din
Aceste taxe sunt introduse aprope în mână, cu conţinut sciinţifc, dintre cele -pu­
In Capitală al treilea congres al Asocia- acâs ă familiă, Jason Webb, astăzi în vâr­
ţiunei medicilor din ţâră. Acest congres tote oraşele din ţâră, numai în Braşov vân­ blicate dela 1 Noemvre 1897 pănă la 31 sta de opt-Zecî de ani, n’a avut mai puţin
zătorii de ordinar nu plăteau pănă acuma Octomvrie 1899, sâu celei mai importaute
promite a fi interesant atât prin însemnă­ de nouă-spre-Zece copii, o sută şâpte Z °î
e
decât 2 cr. pentru locul de vânclare. Prin­ invenţiunl sciuţifice, făcute dela 1 Noem­
tatea cestiilor, cari se vor supune delibe- şi cinci nepoţi şi o sută strănepoţi, ceea-ce
raţiunilor sale, cât şi prin marele număr cipiul fundamental de care s’a condus pri­ vre 1897 până la 31 Octomvre 1899. Pre­ face în total pentru moment patru sute
măria este, ca pe victualiile, ce se consumă miul Adnmachi, de 5.000 Lei, destinat ce­
de membri, cari au anunţat, că vor asista. patru-ZeoI şi patru descendenţi direcţi.
mai ales de poporaţiunea mai săracă, să se lei mai. bune cărţi în limba română, cu
— D-l G. Munteanu-Murgool, unul Miles Webb, mort 1^ şâpte Zecl-şi-opt ani,
pună în tarif o taxă cât mai minimală, aşa cuprins moral de orî-cc natură, apărută dela
dintre distinşii licenţiaţi ai facultăţii de a avut mai mult de patru sute de deseedenţî,
de pildă pentru 15 litri lapte se cere o 1 Noemvre .1898 pănă la 31 Octomvre 1899.
L sciinţe din Capitală, va întreprinde filele dintre cari o sută cinci nepoţi şi o sută
taxă de 1 cr., seu pentru 100 litri cartofi Din Secţiunea Literară : D-nii Ollănescu D.
acestea împreună ou d 1 Penok, profesor cmcI-ZecI strănepoţi. Sally Webb, astăZl
o taxă de 1 cr. ş. a.; âr pe acele articule, C. , Negruzzi I. C., Quintesou N. Din Sec­
de geografia la Universitatea din Viena, o în vârstă de şâpte-decl-şi-cinci ani, a avut
cari se consumă de classa mai avută, este ţiunea istorică : D-nii Babeş V., Erbiceanu
eseursiune sciintifică prin Bosnia, Herţego-. treispreZeee copii şi o sută nouZecI şi cinci
pusă o taxă mai mare. Nutreţul penlru O., Kalinderu I. Din Secţiunea Sciinţifică:
vina, Dalmaţia şi Istria. nepoţi şi strănepoţi. Letty Webb a avut un­
animale, materialele de clădire şi de ars, D-nii Felix Dr. I., Haret Sp., Ştefănescu Gr.
sprezece copii şi vre-o. două-sute-unu descen­
productele brute, beuturile etc. sunt taxate IV. Comisiunea pentru cercetarea lu­
denţi şi în fine Harry Webb a avut o desceden-
Adunarea generală de primăvară cât mai jos, aşa că prin aceste taxe se crărilor întrate la concursul Priemiului Sta­
crede, că articolele nu se vor scumpi. tului Eliade Râdulescu, de 5.000 Lei, pentru ţă directă de o sută şese-Zecl-şi-şese membri.
a comitatului Făgăraş. Etă dâr o familiă cu adevărat estraordi-
Tn fiue mai sunt luate îu tarif şi unele 19C.0, care se va decerne celei mai buce lu­
— 16 Maia 1899. articole de consum, ce se aduc la Braşnv în crări asupra subiectului: Istorialjdomânilor în nară — şi să se noteze, că aci nu s’au so­
cotit, decât câţl-va din membri mai însem­
In diua de 3 (15) MaiQ a. c. s’a ţi­ massă spre vâDfjare, precum făină, ape mi­ timpul Domniilor Regu'ancntare d-nii lonescu
naţi ai ei, aşa că dâcă la descendenţii di­
nut în sala oaselor comitatense din Făgă­ nerale, oţet, spirt denaturat, lămâi, porto­ N., Sturdza D. A., Urechia V. A.
recţi s’ar adauge rudele şi aliaţii, totalul
raş adunarea generală ordinară. Obiectele cale etc. Mai ales aceste articule, ce se V. Comisiunea pentru cercetarea lu­
familiei Webb ar fi de două-spre-dece mii
au fost rapârtele generale despre demer­ aduc în massă, par’ a fi primite în tarif. crărilor întrate la concursul Premiului Ada-
persone. Şi acâsta numai în patru generaţi.
sul afacerilor comitatense, comunale, şco­ In fine primăria reclamă dreptul ora­ machi, de 5,000 Lei, pentru 1900, care se
lare, economice, comerciale-industriale-agro­ şului de a lua taxe mai mari pentru închi­ va decerne crlei mai bune lucrări asupra Setea Londrei. Organul ofioial al so­
nomice etc. pe an. 1898. narea de locuri în piaţă, ce sunt ocupate subiectului: Studii asupra pelagrei. D nii cietăţilor de temper&nţâ din Londra pu­
La desbaterea generală, ce a durat tot de străini, cari fac ooncurenţă neguţă­ Babeş Dr. V., Felix Dr. I., Istrati Dr. C. I. blică o statistică, din care reese, că popo­
dela 10 ore a. m. pănâ la 2'/ ore p. m. torilor şi industriaşilor de aici. VI. Comisiunea pentru cercetarea lu­ raţiunea Londrei cheltuesce pe an două sute
2
au luat parte dintre Români Dr. Şenchia, Membrii represeutauţei vor avâ să crărilor întrate la concursul Premiului Alec- de miliâne florini pentru beuturl spirtuose.
Dr. Mănoiu şi preotul Monea. discute îu detail şi să modifice, dâcă vor sandru Ioan Cma, pentru 1900, de 10.000 Se vin de fiâ-care locuitor 44 fi. 50 cr.
Dr. Mănoiu şi Dr. Şenchia au adus afla de lipsă, tariful propus, care va şi avâ Lei, dimpreună cu procentele acestei sume Suma cheltuită cu beuturile spirtuose este
■ înainte causa limbei române în comitat, lipsă de ore-carl modificări, unde taxele dela 1891 pănă la acordarea premiului, aprope de şâse-orl mai mare, decât budge­
respectarea drepturilor, ce le dă art. de propuse cu tot sistemul adoptat par’ a fi care se va decerne celei mai bune lucrări tul erogaţiunilor oraşului Londra. Membrii
lege 44 din 1868; au combătut cu argu­ prea mari. asupra subiectului: Istoria Românilor dela societăţilor de temperanţă, îngroziţi de
mente tari ilegalităţile, ce le sufer Româ­ Aurelian pănă la fundarea Principatelor. D-nii aceste cheltuell, se silesc cu cel mai mare
nii din partea amploiaţilor unguresoî şi au Dela Academia Română. Erbiceanu C., Tocilescu Gr. G., Xenopol zel să abată poporaţiunea dela consumarea
combătut administraţia cea decăcjntă a co­ A. D. beuturilor spirtuose, cari sunt un flagel nu
mitatului. (Anul 1899- 1900). VII. Comisiunea financiară: D-nii numai moral, ci şi material.
Dr. Mănoiu în vorbirea sa despre A. Personalul delegaţiunii. Haret Sp., Saligny A., Ştefănescu Gr. Despre diare. In lumea întrâgă apar
limba română în comitat, despre respecta­ VIII. Comi-iunea fundaţiunii Adama-
Preşedinte al Academiei Române, d-l îutr’un an aproximativ 12 miliarde esemplâre
rea drepturilor ce oompet Românilor în chi: C'-nii Haret Sp , Poni P., Sturdza
Poni P. Asesori (Vioe preşedinţi) din Sec­ de Ziar®) cu cari s’ar putâ acoperi un teri­
ţâra acâsta, despre instrucţia publică şi ces- D. A.
ţiunea literară d 1 Ollănescu D. O., din Sec­ toriu de 2000 chilometri pătraţi. Greutatea
tiunea maghiarisărei cu forţa, ridicând acuse IX. Comisiunea fundaţiunii Otteteleşanu:
ţiunea istorică d-l Urechiâ V. A., din Sec­ hârtiei folosite e de 781,250 tone. Ca ci-
grele la adresa fişpanului Bausznern şi stă­ D-nii Kalinderu I., Negruzzi I. C., Sturdza
ţiunea soiinţifică d l Babeş Dr. V. Secretar ne-va să cetescă Ziarele tote, câte apar în-
pânii săi, s’a născut o discuţia vehementă D. A.
general (pe 7 ani, 1898—1905) d-l Sturdza tr’un an, ar trebui să trăiască 100,000
între D-sa, fişpanul Bausznern, fostul vice- X. Comisiunea fondurilor Ioan Fătu
D. A. de ani.
comite Kapocsauyi şi judele Nagy Lazar. şi Ioan Scorţianu: D-nii Aurelian P. S.,
B. Personalul Secţiunilor. Trandafirul Măriei Stuart. Re­
Dr. Mănoiu însă dimpreună cu d-l Şenchia 5 Sturdza D. A.. Ştefănescu Gr.
au eşit învingători. I. Secţiunea literară. Preşedinte d-l To- XI. Comisiunea fundaţiunii Ioan Aga- numitul trandafir scoţian, pe care în semn
După desbaterea raportului în gene­ cilescn Gr. G. (BucurescI). Vice-preşedinte ricl: Aurelian P. S., lonescu N., Tocilescu de stimă l’a trimis odinioră nenorocita Ma-
ral, şedinţa s’a suspendat pe după amâcjl d 1 Vulcan los. (Oradea-Mare). Secretar (pe Gr. G. ria Stuart reginei Elisabeta, se află astăZl
1
şi s’a continuat pănă la orele 7 / sâra. 7 ani 1897—1904) d 1 Quinlescu N. (Bucu- XII. Comisiunea Dicţ’onarului: D-nii în Museul Britic din Londra. El a fost dă­
2
rescl). Membrii d-l Caragiani Ioan (Iaşi), d-l ruit museului de o familiă englesă, care l’a
Multe obiecte de interes s’au discutat Kalinderu I., Maiorescu T., Quintesou N.,
Haşdeu B. P. (BucurescI). d-l Mai or eseu T. păstrat sute de ani. Trandafirul este ornat cu
în acâstă adunare, despre al cărei decurs Sturdza D. A., Tocilescu Pr. G.
(Bucureseî), d-l Naum A. (Iaşi), d-l Negruzzi diamante. Privit de. de-asupra se pote ceti
în special voiă raporta cu altă ocasiune.
I. O. (BucurescI), d-l Olăuescu D. O. numele celor două regine. Trandafirul va-
Românii în comitatul Făgăraşului dau
(BucurescI), d-l Sbiera Ioan (Cernăuţi), lorâză cel puţin 10,000 funţl sterlingl.
semne de viâţă, este da regretat însă, că ULTIME SOIRI.
(— Loc vacant;, (— Loc vacant).
nu toţi se interesâză de afacerile comita­ Budapesta, 15 Maiu. „Pester
II. Secţiunea istorică. Preşedinte d-l
tense. Este de notat, că chiar Dr. Şerban Llo}rd de acjî anunţă următorele: L i t e r a t u r ă .
K
Urechia V. A. (BucurescI), Vice-preşedinte
deşi a fost în Făgăraş, totuşi parte la şe­ La adresa deputatului Goldiş, care „Colonel David baron Urs de Mar-
d-l Erbiceanu C. (BucurescI). Secretar (pe 7
dinţă n’a luat. a fost ales erî episcop român al Ara­ gina la Solferino şi Lsissa“. Interesanta
X. ani 1893—1900) d-l Maniu Vasile (Bucn- şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul
rescl). Membri: d l Babeş Vincenţiu (Buda­ dului, un numer mare de deputaţi colonel c. şi r. Francisc Rieger anul trecut
pesta), d-l Ionescn N. (Iaşi), d-l Kalinderu aparţinetorî partidei liberale au tri­ în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu
Taxe de piaţă şi de locurile de
I. (BucurescI), d l Marian S. FI. (Sucâva), mis acţi o depeşă de gratulaţiune. asupra neuitatului colonel David baron Urs
vendare. d-l Marienescu A. M. (Oradea-Mare), d l Cel dintâiu a subscris depeşa preşe­ de Margina, a apărut acum şi în limba ro­
> dintele camerei deputaţilor Deside- mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
Moldovan I. M. (Blaşiu), d-l Popea Episco­
Iu şedinţa ordinară de mâne a re- riu Perczel. Alegerea lui Goldiş, ca într’o broţură cu titlul de mai sus. Cetito­
pul (Caransebeş), d-l Sturdza D. A. (Bu­
presentanţei comunei Braşov va veni în episcop, va fi primită de sigur în rilor noştri le este cunoscută obiectivitatea,
curescI), d-l Xenopol A. D. (Iaşi). ou care d 1 colonel Rieger descrie înaltele
desbatere şi propunerea, ce-o face magis­
III. Secţiunea sciinţifică. Preşedinte tote cercurile patriotice cu cea mai însuşiri şi meritele neperitore, pe cari ne­
tratul (primăria), de a-se introduce nouă mare bucuriă şi satisfacţiune.
d-l Aureli an P. S. (BucurecsI). Vioe-preşe- uitatul baton Urs şi-le-a câştigat pentru
taxe peutru dreptul de-a vinde în piaţă tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se
dinte d-l Fâlcoianu St. (BucurescI). Secretar
seu în stradele oraşului. Motivele, cari au fi făcut un bun serviciu literaturei nostre
(pe 7 ani 1893—1900) d-l Ştefănescu Gr.
di.t. naseere acestei propuneri, sunt înşirate n S V M tt, 8 JK. prin traducerea şi tipărirea îu broşură a
(BucurescI). Membrii d-l Babeş Dr. V. (Bu­ acestei conferenţe. La traducere s’a folo­
îiitr’o espunere mai lungă, ce-o primirăm Un obiceiu neirlandes curios.
curescI), d-l Felix Dr. I. (Bucureseî), d l sit terminologia curată militară română.
şi noi şi din care amintim tote momen­ Când un holandez stabilit într’o ţâră, care
Haret Sp. (BucurescI), d-l Istrati Dr. C. I. Broşura conţine şi două portrete bine reu­
tele mai principale. nu face parte din continentul european, vo- şite ale baronului Urs, unul din anii de
(BucurescI), d-l Creţulescu N. (BucurescI),
Intenţiunea este, ca prn introducerea esce să se căsătorâscă, el scrie unui prie­ mai înainte, când încă era major, âr altul
d-l Peni Petre (Iaşi), d-l Porcius Florian
acestor taxe nouă să se câştige pentru oraş tin rămas în patria-mumâ ca să-i caute o din timpul mai recent: mai conţine şi o
(Rodna), d-l Saliguy Aughel (BucurescI), hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor­
un nou isvor de venit, fără de a-se mai soţiă. Acesta se pune imediat în căutare şi
d-l Teclu Nicolae (Viena). mântului eroului nostru. Broşura se pote
urca darea comunală şi fără ca prin acâsta de îndată ce-a găsit, trimite exilatului fo­ procura dela Tipografia „A. Mureşianu*
4
.să se provoce .o scumpire a victualelor, C. Personalul Comisiunilor. tografia fetei, făcându-i în acelaşi timp cu­ ain Braşov. Preţul 40 cr. esemplaiul (plus
productelor şi.beuturilor—un isvor de venit, I. Comisiunea permanentă a Biblio- noscut şi dota pe care ea o posede. Dâcă 3 cr. porto.)