Page 2 - 1899-05

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 95.—1899.

Sinodul archidiecesan din Sibiiu. alimentarea fondului numit şi ajutorarea Raportul delegaţiunii pentru despăr­ regulament despre împărţirea venitului dela
protopresbiterilor. S’a propus drept aceea ţirea ierarchicâ se transpune comisiunii fondul cel pare-rni se de 37 mii adunat din
Sibiiu, 11 MaiO n. 1899. organisătâre.
stabilirea sidoxiei în o oifră mai mică, în- colecte pentru ajutorarea comunelor bis. la
Şedinţa a V-a. cassabilă şi apoi încassarea neamânată. Emanuil Ungurian ca referent al co­ acoperirea cuincuenalielor, din care regu­
misiunii bisericescl declară, că dupăce în lament să se scie, ce cuotă primesce din
S’au verificat protocolele şedinţelor Unii au propus 20 cr., alţii 15, alţii 10 cr., discusiunea asupra propunerii ultime a ace acel venit consist, aradan şi cel oradan, âr
3 şi 4. âr de inteligenţi o coronă. Modalităţile de lei comisiunl sinodul s’a estins prea de acele cvote să se pună apoi la disposiţia
înainte de ordinea cjilei, deputatul încassare asemenea varii, pe cale de repar­ parte în şedinţa ultimă, comisiuDea biseri- singuraticelor consistore, ca să dispună de
loan Popea a adresat presidiului o inter­ tiţie, ca pauşal comunal, prin organele pro­ cescă abstă dela acea propunere, âr sino- ele independent. Regulamentul are să fiă
nodul drept aceea trece preste densa la
pelare mai lung motivată., întrebând, dâoă prii ori prin ale statului. ordinea dilei. presentat la sinod în proxima sesiune si­
are înaltul presidiu soire despre aceea, S’a iscat discuţiă mare, care nu s’a Tot acest deputat ca referent al comi­ nodală.
Cererea lui P. Boerescu din Igriş,
1
că în Braşov în timpul din urmă s’au ivit putut termina pănă la ora l2 / . In vede­ siunii juridice ’raportâză asupra petiţiunii ca să i se permită a mai funcţiona ca în­
2
nisce neînţelegeri durerâse între fiii bise- rea şedinţei de după prâncj, s’a terminat comunei bis. Sân Mihaiul-Român. er sino văţător 8Colo încă l'/ an, pentru-ca să
2
ricei nostre; are, ori nu scire, că s’au în­ aci, fără hotărîre. mdul — după discusiune obositore — de­ aibă astfel 40 ani de servicii!, se trans­
cide: petiţiunea se avisâză la competinţa V-
tins, ca o pecingene, chiar şi în biserică; pune Consistoriului aradan spre resolvire
Şedinţa VI. Consist., ca să aplaneze causa, decă va pută,
că chiar şi corpurile administrative cum competentă.
(Tot în 11 MaiU n. după prând.) pe cale paclnică; la din contră şi pănă la apla­
este Eforia şoolelor, sufere de acest rău, narea definitivă consistoriul se îndrumă a Ignatie Papp, ca referent al comi­
După o resumare a desbaterii de îna­ siunii organisătore, a cetit raportul Consis-
şi că ca o urmare a lui au fost delăturaţl pune la disposiţia comitetului paroobial
inte de prâncj şi o clasificare a propuneri­ torului plenar dela Arad, din oare mo­
din sînul acestor corporaţiunl bărbaţi bine­ suma respectivă, ce îi compete comunei
lor (4), ce se făcuseră, s’a primit una mij­ bisericescl ca spese cuTuralî după pământu­ mentele principale sunt: mortea împără-
meritaţi ca d-1 protopop Baiulescu după
locie, a d-lui Dr. II. Puşcariu, că: sidoxia rile, ce le are fondul preoţesc pe teritoriul tesei-regine, aniversarea a 25-a a morţii lui
un servicii! credincios şi desinteresat de Şaguna, mârtea metropolitului M. Romanul,
se stabilesee cu 15 cr. de familiă; se repar­ acelei comune bisericescl.
aprope 30 de ani ca catechet, şi fiiu' aces­ mortea deputaţilor sinodali şi îndeplinirea
tiza din centru în sume pauşale pe comune; Paul Rotariu, ca referent al comisiu­ locurilor devenite vacante, îndeplinirea pro­
tuia, Dr. Baiulescu, aplicat în interesul hi- nii şcolare, cetesoe raportul general al se­
comuna şi-o repartiza pe familii şi o încassiză topopiatelor Ienopele şi Butenî, înfiinţarea
gienei la aceste institute, — şi dâeă are natului şcolar dela consistoriul aradan. Si­
prin organele sale, după obiceiul local; ir gu­ alumneului din Beiuş, ridicarea în oimite-
scire, ce măsuri are de gând să ia pentru nodul s’a convins, că V. Mangra, alesul re­ rul din Lugoşiî! a unui monument pentru
vernul va fi rugat si dee asistenţa şi sprijinul ferent din sesiunea ultimă sinodală, n’a
restabilirea păcii şi dreptăţii ? fericitul T. Papp, aotivitatea protopopiate­
necesar la acistă încassare. voit si şi ocupe acel post; drept ce afacerile
I. P. S. Sa Metropolituî Mcţianu răs­ lor, dotaţiunea clerului din partea statului
Conclusul e mulţumitor. . De-ar da senatului au fost efejtuite în decursul anului şi asigurările consistorului contra focului,
punde imediat, că I. P. S. Sa în scurtul timp, după cum s’a putut. Ou tote aceste sino­
Dumnetjeu să-l primâscă cu bine, în pro­ etc. — După aceea tot acel referent a cetit
de când se află în fruntea afacerilor aici în dul p luat cu bucuria act de afacerile nos­
priul interes superior, însu-şî poporul nostru. raportul Consistorului plenar oradan, care
archidiecesă, n’a avut ocasiune a-’şl procura tre şcolare, cari progreseză în mod vădit, atinge aprope aceleaşi momente, ca şi cel
scire oficiâsă despre aceste lucruri, căci acte otea-ce avem să mulţămim cu deosebire aradan. Sinodul a luat la cunoscinţă am­
zelului corpului învăţătoresc. Frecventaţiu-
de acâstă natură nu i-au venit înainte; scie S’a lăsat mai departe libertate con- bele raporte atât în general, cât şi în spe­
nea şcolară a fost estimată în 62'5°/ , cu
0
însă despre lucru atâta, cât vor fi sciind sistoriului a studia şi alte locuri pentru zi­ tote că în faptă slăm mult mai bine. cial, der cu adausul, ca vacanţa celor două
toţi din cele scrise prin cjiare. E hotărît direa catedralei, nu numai cel din strada Relele ce mai stau în calea învăţământului locuri dela senatul şcolar aradan să se în-
să intervină şi să facă pace, mai ales, că morii, ce-1 cam fixase sinodul din anul provin din destrăbălarea, seu mai bine din deplinâscă prin alegere încă în aoâstă se­
siune sinodală.
e invitat în partea locului la o sfinţire de trecut. tractarea meşteră, de cire a suferit şi su­ S’a luat apoi la cunoscinţă raportul
biserică, la care numai din lipsa de timp * fere senatul şcolar; ore până oând tot aşa? Consistorului aradan despre alegerea nou­
Raportul senatului şcolar s’a luat la
nu s’a dus încă; la cas de lipsă va inter­ Grădina metropolitană din faţa reşe­ lui metropolit şi devenirea în vacanţă a
cuncscinţă, der sinodul a avisat pe consis-
veni prin autoritatea sa şi consistoriul dinţei de vară a archiepiscopului, mult nu­ toriu să întreprindă toţi paşii necesari pen­ scaunului episcopesc aradan etc.
44
nostru. mită şi „grădina seminariului , întru cât tru încassarea mai regulată a speselor cul- Sinodul a transpus Consistorului încă
Răspunsul I. P. S. Sale a făcut cea acolo se închipuia, că are să se zidâscă tualî bala propunerea harnicului protopresbi- în sesiunea trecută o propunere, ca să se
:
mai bună impresiă, şi şi interpelantele s’a noul seminar, — s’a decis si fiă vândută, ter Dr. I. Trailescu s’a avisat cons storiul adune într’o colecţiune tote circularele şi
să esopereze, ca spesele cultului să se in- disposiţiunile principali dela începutul si-
declarat mulţumit cu el. dicâ se pot căpiţa pe ea 80—100,000 fi.,
casseze ârăşl prin organele administrative, nodalităţii nostre şi să se tipărâscă. Co­
Mai departe apoi timp de 3 âre şi căci lipsele fondurilor pentru trebuinţele ca mai înainte. misiunea organisătore este de părere, că
jumătate, sinodul s’a ocupat numai de Ges­ urgente curente ale administraţiei bisericei Şedinţa VI după ce acele circulare... sunt tipărite
tiunea grea şi gingaşă a Sidoxiei. sunt forte mari şi interesele acestei sume parte ca adnexe la protocolele sinodali,
ar suplini forte multe lipse, dâr grădina A avut loc în 10 Maitt n la o ore parte prin reviste şi jurnale, propunerea
Se scie, că înainte cu 4 ani s’a ho­ d. am. sub presidiul ordinariu, funcţio­ apare superfluă, deci sinodul trece peste
abia aduce a cil 130 fi. arendă. E speranţă
tărît urcarea sidoxiei dela 10 cr. la 50 de nând ca notarii! Dr. N. Opreau. dânsa la ordinea cjilei.
că, fiind în partea aceea forte scump lo­
familiă. Dâr patru ani consistoriul, parte Dep. 0. Lazar anunţă protest din Cererea gimnasiului din Brad pentru
cul, se pot scote 100,000 fi. ori şi mai bine.
sub impresia soirilor dinafară, că nici nu partea unor locuitori din Secaş-Crivobara un ajutor anual permanent de 600 —800 fi.
contra protestului, ce s’a înaintat la sinod
se pote încerca scoterea unei atarl contri __________ Cp. v. a. comisiunea organisătore de astă-dată
în causa alegerii din Lipcva. De aseme­ nu o pote recomanda, din causă, că nu-i
buţii pentru archiereu şi statul preoţesc nea dep. Dr. G. Popescu anunţă petiţiunea
(căci scopul era, ea din acâstă sidoxie să Sinodul eparchial aradan. 10 alegători din Lipova contra protestului de unde. Deputatul T. Ceontea, arătând ce
valore are pentru noi gimnasiul din Bi’ad,
se plătâscă archiereul şi d-nii protopopi din Lipova întrat la Sinod în aceeaşi ale­ cjice, că nu numai acel ajutor ar trebui vo­
Şedinţa a V-a
după perderea, ce au avut’o prin introduce­ gere, şi provădut şi cu subscrierile lor. tat, oi datorinţa Aradului şi a Sibiiului ar
S’a ţinut în 10 Maih n. la 10 bre a. Ambele acte se transpun la comisiunea
rea legilor politice-bisericescl, âr de va fi fi, ca să se lucreze din tote puterile pen­
m. sub presidiul ordinar funcţionând ca no­ verificătâre. tru ridicarea acelui gimnasiu la gimnasiu
posibil, să se ajutore şi preoţii), — parte
tarii! Dr. T. Popescu. După autenticarea protocolului şed. complet. Este în contra propunerii comi­
din alte motive, n’a încercat nici-odată
După autenticarea protoc. şed. a IY-a III se cotinuă referada comisiunii şcolare. siunii susţinând să se dea ajutorul cerut,
scoterea acestei sidoxii. presidiul a insinuat petiţiunea lui T. An- Dep. S. Antonescu cere, âr sinodul aprobă, căci dâcă voim, este de unde.
In timpul acesta, anticipând archie- ghelina din Bereteih contra preotului I. ca Ven. Oonsistor să pună mai mare pond Fiind timpul avansat, discusiunea se
PopovicI pentru instreinarea banilor adu­ pe disposiţiunile Statutului organic în ceea-
piscopului plata, a fost atacat fondul ge­ amână pentru şed. proximă, oe va avâ loc
naţi prin colectă; după aceea petiţiunile ce privesce visitarea şcolelor din partea se­ Joi, în 11 Maiă la 10 6re a. m.
neral administrativ în capitalisarea sa şi
comunelor bisericesc! DrăgănescI şi Oâcă- natului şcolar, âr despre resultat să se facă
în capital chiar, încât de s’ar lăsa asta tot rău pentru ajutore, cari se avisâză tote la amintire în raportul general.
aşa, un pericol serios ar ameninţa acest competinţa comis, petiţionare. Tot d-1 Paul Rotariu, ca referent al Apucături mârşave. Sciam forte
fond absolut necesar administraţiunii bi­ Deputatul Constantin Lazar presentă comisiunii şcolare, oetesce raportul senatu­ bine, că informaţiunile, ce le-a publicat or­
sericesc!. cererea unor locuitori din Secaş şi Crivo- lui şcolar dela Consistorul oradan, din care ganul nostru despre purtarea celor dela
bara contra protestului intrat la sinod în s’a vădut, că frecventaţiunea face numai
Yoind a pune capăt acestei situaţii foia română din Arad faţă cu alegerea de
afacerea alegerii de deputat sinodal în cer­ 42°/ - Raportul s’a primit atât în general,
0
rele, Sinodul caută o cale mijlociă, care cul Lipovei; care cerere se predă comisiu- cât şi în special, pe lângă ordinul, ca am Episcop, nu vor fi nicidecum pe placul lor.
să facă posibilă încassarea sidoxiei spre nei verificătore. bele consistore să elaboreze împreună un Cunoscem de mulţi ani apucăturile acestor
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. un interes serios din punctul de vedere is­ cari s’au găsit la Roma în mormintele Es- râză cu barbula, după ce Senatul îi dăduse
toric, aşa, că nu trebue lăsată în lături, quilinului; âr forfecile au fost cunoscute onorurile apoteosei. Barba lungă se purta
căci în acest cas s'ar aduce dispreţ poe la 300 a. Ch., după cum resultă dintr’un pa­ în semn de doliu, designa pe şefii partide­
14
Portul coafureişi barbei la Romani. ţilor şi scriitorilor latini ca Ovidiu, Tibul, sagiu a lui Yarro „De Re Rustica . Mai lor politice învinse, pe aousaţî şi condam­
Yarro, Marţial şi alţii, cari s’au ocupat tânjiu firele de perl se smulgeau cu un naţi. Forma ei varia, după cum ne dovedeso
De forte des ou acâstă materiă. Nu mai puţin clesce numit Volcella sâu se ungeau cu sub­ uumărâsele monede şi medalii ale împăra­
loan Kalenderu. avem lucrări dela I. Becker, Y. Teufel, stanţe, oe le făceau să catjă. Ou totâ iu- ţilor romani. Dela Constantin pănă la Mau-
In şedinţa solemnă a Academiei Ro­ Visconti în Iconografia Romană, Maurice Al- venţiunea acestor instiumente şi întrebuin­ riciu (602) Suveranii nu mai portă barbă
mâne dela 9 Aprilie a. c. presidată de M. bert, E. Vothier, precum şi o carte recentă ţarea unor atarl mijloce, Romanii au con­ de Iulian, âr soldaţii se găsesc represen-
S. Regele, d-1 Ion Kalinderu, cu predilec- destul de voluminosâ asupra ooafurei fe- tinuat încă mult timp de-a purta barba şi taţl ou faţa liberă, adecă raşl, pe colona lui
ţiunea sa cunoscută pentru studiul Antichi- meescl, ce atinge în trâcât epoca romană, părul lung. Odată cu tăierea părului, Roma Traian şi pe monumentul triumfal dela
tăţei romane şi căruia se datoreso deja re­ datorită d-nei Contesa de Vilermout şi de­ împrumută dela Greci obiceiurile de sacri­ Adam Clisi (Dobrogea), âr barbarii cu părul
marcabile studii comunicate în sînul doc­ dicată Majestăţei Sale Reginei nâstre. ficii şi serbări, cari însoţeau tăiatul primu­ scurt şi cu barbă.
tului corp, a dat cetire unei alte , intere­ Amicii muselor ne arată, ce preţ lui păr al copilului şi prima barbă a ado­ Eleganţa coafurei a fost mult timp
sante lucrări, care are de obieot viâţa pri­ mare se punea la Roma antică pentru în­ lescentului. Domuul Kalinderu face pe larg antipatică Romanilor. Statuele din primele
vată sâu intimă a strămoşilor noştri. Prin grijirea părului şi ne iniţiază chiar în se­ istoricul acestor obiceiuri, citând numărose veacuri ne represintă capete împodobite
descrieri veridice, ne oglindesce în mod cretele, ce întrebuinţau femeile pentru a esemple din timpul diferiţilor împăraţi cu tot părul natural; primul rege al Ro­
firesc fasele ooafurilor şi a portului bar­ arăta, că au un păr frumos, descoperin- Romani. mei portă plete, ce-i cădeau pe gât. Dela
bei la Romani, care stau în strînsă legă­ du-ne mijlocele, la cari unele din ele re­ In regulă generală la vârsta de două- părul lung şi părul cu totul ras, ei înce­
tură cu îmbrăcămintea din acele timpuri, curgeau pentru realisarea acestui scop. Ar­ decî ani aveau loc aceste operaţiuni şi fes­ pură a-se conforma tipului de coafură, ce
oferindu-ne portrete şi caractere originale tiştii, ca şi scriitorii antici, arată, că Ro­ tivităţi. înainte şi în epoca oiceroniană, găsim la busturile şi pe monedele prin­
din tote clasele societătei antice. Numă- manii au purtat barba şi pârul lung pănă tinerii aceştia supra numiţi juvencs, îşi cipalelor personagii ale Republicei, adecă
i
râse planşe artistic executate însoţesc vasta la 454 dela înfiinţarea Romei, când nu lăsau din nou numai favorite (barbula) pănă părul de obiceiâ scurt sâu lipit pe cap,
espunere, al căreia resumat încerc a face. esistau coafori şi bărbieri. Descoperirile ar- la 40 ani, după care renunţă definitiv la creţ seu cu ondulaţiunea sa naturală. Ovi­
Acâstă artă, cjice Academioianul, pri­ cheologice însă constată esistenţa cu mult barbă. Cele mai multe efigii ale lui Cesar diu, Seneca ni-au lăsat lămuriri, cum băr­
vită ca o ramură a archeologiei, ne oferă înainte a unor mici cuţite privite ca brici, sunt fără barbă, numai pe-o medaliă figu- baţii de lume neînvoindu-se cu acâstă modă
•r