Page 21 - 1899-05

REOAOŢIUSEA,
w 6azeta u iese în flecare }i.
idffliiiisiriitiMea şi Tipografia. ADonamente pentru Austro-Dngaria:
BEA.Ş0V, piaţa maro Nr. 30. Po un un 12 TI., po şâse luni
6 fl., po trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Po uh an 40 franol, po şâse
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
81H1STRAŢIUKE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franoî.
următdrele Birouri do snunoiuri:
Se prenumeră la tdte ofi-
In Viena: K. Dukeî Naclif. ciele poştale din întru şi din
Bar. Aujonfold A Emorlch leaner, afară şi la d-rtii colectori.
Heinrloli Sohalek. Rudolf Bosse.
A. Oppollk» Naehl. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braţa
InBudapesta: A. V. Qoldbor- Admtnistraţiunea, Piaţa n ari
par, Ekstoln Bornat. In Ham- Târgul Inului Nr. 80, etppii
burg.- Marolyl & Uobmann. I.: Pe un an 10 fl., pe ?^s<
rofeawfii s»9BBBti KSfeatoaz.
PREŢUL ASERŢIUNILOR : o se­ luni S fl., pe trei luni 2 fl. 50 or,
ria garmond po o colbnă 6 or. wţ^aas» «tf3KO0C3 wrsa arama Cu dusul în casă: Po rn si
şi 30 or. timbru pontru o pu­ BjaaSj 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. —Un esemplar 5 or.
după tarifa şi învoială. v. a. s6u 15 bani. — Atât abo­
RECLAME pe pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seriă 10 or. sâu 30 bani. sunt a se plăti înainte.

Conferenţa de pace. lian Francesco Crispi în „Nuova acelui progres cetăţenesc, ce va duce nu se mai încred decât în aceea, că şi
Antologia" despre şansele conferen- la fericire omenirea, care pănă acum Szell va căde, deore-ce est9 imposibil ca
Nu va fi decât numai spre ono- ţei de pace din Haga. â fost înveninată de poftele barbare Ungaria să fiă alt-fel guvernată decum
rea secolului, ce se pregatesce a se In anul 1891, c}ice Crispi, con­ şi desfrânate ale cuceririi. au guvernat’o Coloman Tisza şi Desideriu
prăvăli în noianul infinit al timpuri­ gresul de pace din Roma a primit Cuvintele acestea caracteriseză Banffy".
lor, că mâne representanţii a doue- unanim următorele propuneri: situaţiunea conferenţei de pace faţă
cfecî şi doue de state din totă lu­ „Raporturile între naţiuni vor cu marea problemă la a căreia re- Alegerea vicarului Goldiş de
mea se întrunesc în conferenţă fi regulate prin aceleaşi norme mo­ solvare chiămată este să păşescă. episcop o vedem apreiţată şi în „Alkot-
la Haga, capitala Olandei, spre a-se rale şi juridice, ca raporturile între De-i va succede ori nu a justi­ măny“ dela 16 1. c. După-oe arată cum s’au
sfătui împreună, cum se se pună sta­ indi vieţi “. fica speranţele ce se pun în ea, vom împărţit voturile între cei doi candidaţi,
vilă înarmărilor militare nesfîrşite şi „Deore-ce nici un stat nu are vede în curend. foia ungurâscâ efi „loan Goldiş a fost
00:
cum se se potă încungiura periculele dreptul, de-a face însuşi justiţiă, nici ales der episcop c’o forte mică majoritate.
resboiului. un stat nu pote declara răsboiu La început, când în favorul lui au început
De astă vară încă — de când unui alt stat". Mişcarea în sinul clerului ro­ acţiune 6menii lui Tisza, Bedthy-ii şi Szu-
mân unit vedem cuhucuriă, că continuă
ideia de desarmare generală a tîne- „Orî-ce conflict între popore tre- nyogh-ii în Biharia, n’am crecjut, că tocmai
a lua tot mai mari dimensiuni. Ou deose­
rului Imperat al Rusiei a causat o bue să fiă resolvat pe calea drep­ faţă cu Hamsea va fi ales Goldiş. Insă
surprindere atât de mare tuturor,— tului". bire în Archidiecesa de Alba-Iulia şi Fă-‘ 1
găraş, preoţimea se distinge printr’o atitu­ garda „Tribunei Toporului' a făcut o sur­
era aprope sigur, că conferenţa de „Drept de cucerire nu esistă".
dine cât se pote de demnă şi bărbătăseă în prindere, deorece s’a grupat în jurul can­
pace se va întruni, îndată ce Rusia Nimic nu pare mai drept — în faţa marelor atacuri, pe cari adversarii le didatului guvernului, dâr chiar şi aşa au
a luat iniţiativa. Indoios în gradul cţice Crispi — ca aceste maxime, şi
prepară contra bisericei şi independenţei sale putut să înşghebeze numai o mică majori­
cel mai mare era numai dâcă ţinta, ele pot fi primite de tote guvernele
proprii. Alaltăerl, Luni, s’au distins în pri­ tate. Goldiş de altfel ar fi vrednic de po-
ce avea se-o urmărescă acesta con­ civile. Deâre-ce însă suntem încă siţia de episcop, decă din causa liberalis­
vinţa acesta preoţii din tractul protopopeso
ferenţă, era realisabilă. forte departe de un ast-fel de pro­ mului nu s’ar fi pus în contradioere pe faţă
Tote statele au primit cu sini- gres legislatoric, ar fi bine, decă al Ibaşfalăului, cari întruniţi în sinod, au cu dogmele religiei sale. Două-cleol de ani
patiă propunerea Ţarului Nicolae II. conferenţa din Haga ar stabili, că adus liotărîrea unanimă, că resping cu indig­
nării ajutorul dela stat, cari li-se ofere în a fost în Arad profesor de gimnasiu şi
Acâsta însă nu le-a împiedecat să fiă-care cestiune pote fi supusă unui singura lui parte bună este, că e amic Ma­
condiţiunl atât de dejosităre nu numai
continue cu înarmările, desfăşurând tribunal de arbitrii. In modul acesta ghiarilor. La alegerea lui nu seim cine are
în parte o activitate şi mai febrilă s’ar pută încunjura răsboiul, seu s’ar pentru ei, preoţii, ci şi pentru autoritatea mai mare merit: Sturdza, ori Tiszaiştii ?
ca înainte. Toţi laudă nobila iniţia­ pute cel puţin micşora numărul răs­ bisericrscă. S’a hotărît tot-odată a se ruga
Metropolitul şi Consistoriul, ca să între­ Indatăee a sosit aici soirea despre alege­
tivă a Ţarului, avend în vedere mai boielor.
prindă paşi pentru luarea unei decisiuuî rea lui, liberalii i-au trimis o telegramă de
cu sâmă, că el este cel mai puter­ E bine a spera, adauge el, şi ne felicitare. Primul iscălitor e preşedintele
nic potentat autocrat între puternicii măgulim cu speranţa, că viitorea generale, căreia i-se va supune întrâgă camerei Desider Percsel. Der nu e rău aşa!
domnitori ai statelor militare. Ni­ conferenţă va ave un succes fericit, preoţimea. Alţii dintre preoţi, precum seim,
au repins şi resping ajutorai chiar înainte Perczel Dezso şi Mangra V. într’o ta­
meni nu mai crede însă în posibili- primind în întregul [său programul
de-a se fi luat vre-un conclus sinodal în bără! Insă estremele se unesc, şi de mul-
ratea desannării generale şi şi mai rusesc dela 24 Ianuarie. Causa uma­
privinţa acăsta. Ast-fel a făcut elfi ! aces­ te-orl la guvernare e suficientă şi înţelep-
0 0
puţin în posibilitatea de a-se înte­ nităţii însă şî ar câştiga numai de oiune puţină".
meia „o pace perpetuă" între state aici. Der ore fire-ar permis a se pe­ tea şi preotul Petru Suciu din Săbadnl de Pesti Naplă revenind în numărul
u
şi popore. riclita pentru acest singur resultat Câmpiă, care într’o scrisore adresată „Tri­ n
bunei" spune, că şi densului i-a oferit fisol- său de adî la „noul episcop" cjice, că „Gol­
Cu tote acestea ideia şi planul pacea asigurată a hunei? diş a fost tot-deuna un membru forte po­
găbireul un ajutor de 50 fl., deşi declarase
Ţarului, precum s’a dovedit mai târ- Tratatul din Berlin dela 1878
dinainte, că nu cere ajutor dela stat. D l pular şi simpatic şi care s’a bucurat de
c]iu, după ce s’a făcut programul — constată Crispi — a creat în
preot Suciu însă a respins cu indignare mare stimă şi cinste în parlament, ăr de­
dela 24 Ianuarie a. c. al guvernului cestiunea naţionalităţilor un mic ar­ putaţii de-o parte se bucură, că acest
rusesc relativ la lucrările proiectate mistiţiu. Der deşi aceste cestiunî darul daDaic oferit de fisolgăbirău. preot român cu sentimente patriotice a
în conferenţa de pace, şî-au avut nu s’au adus pentru moment la tăcere, ajuns în scaun episcopesc, de altă parte
numai farmecul lor ideal, ci şi o ele totuşi n’au dispărut, căci intere- Secţia naţionalităţilor, despre care regretă, că în urma acâsta se desparte de
importanţă reală şi practică. sezâ pe cele mai mari puteri ale vechiu­ s’a vorbit atât de mult în timpul din urmă, camera deputaţilor". Mai spune numita foiă,
După programul amintit al con­ lui continent. învoirea de-a discuta se pare că totu-şî va fi desfiinţată. Despre oe corespondentul său aradan a fost primit
telui Muraview vor fi propuse con- aceste cestiunî, ar fi sinonimă cu re- desfiinţarea ei a fost vorba de repeţite-orl, de Goldiş şi acesta i-a deolarat, că Con­
ferenţei internaţionale dela Haga visuirea chartei geografice a Euro­ ba „Telegr. Rom." vestise chiar, că secţia gresul extraordinar din Sibiiu va decide
unele probleme, ce se pot uşor re- pei. Noi Italienii n’am avă să ne te­ a este deja desfiinţată. Etă ce cetim în primirea întregirei venitelor preoţesc! dela
solva. Ne aducem aminte, că una mem de-o astfel de revisuire, căci u
r: Alliotmdny dela 16 MaiQ n. despre acâsta stat, căci e în interesul bisericei de a-se
din aceste probleme este de a îngreu­ am ave dreptul să reclamăm terito­ saoţiune: ajuta miseriei preoţimei din Ardeal, Arad
na cât numai posibil este isbucnirea riile nostre câte mai sunt supuse străi­ . . . .„Audim, că Szell vre într’adevăr şi Biharia.
resboielor, delăturând chiar căuşele nilor. De aici se pote esplica nota să se scape de omenii lui Barffy, ca să
lor după putinţă; ăr alta ţîntesce ministrului olandez, care escliide potă fi stăpân în casa proprie. Insă pe cum
de a se stabili măsurile şi disposi- discusiunea tuturor Gestiunilor, ce nu se pote libera de Salavszky, tot aşa nu P a c t u l .
ţiunile, prin car! după isbucnirea sunt regulate în tratatele esistente. se pote despărţi de Jeszenszky. Acum este (Guvernul Thun şi formula Szell).
unui răsboiu se potă fi cât mai mult Numai printr’o astfel de mărginire viaţă comodă în secţia a treia (a naţiona­ Cercurile politice din Pesta sunt erăşl
micşorate suferinţele şi pagubele, ce s’a putut dobândi conlucrarea mai lităţilor). Pănă acum dela fişpan la fişpan viu preocupate de afaoerea pactului. Fap­
le causâză. multor state, care altfel ar fi refu- se dedea acolo clanţa uşei; veniau să se tul, că ultima conferenţă comună din Bu­
E vorba, ca conferenţa de pace sat de-a consimţi la laudabila iniţia­ informeze miniştri şi deputaţi; veniau să dapesta n’a avut nici un succes, i-a pus
•să estindă convenţiunea dela Geneva tivă a Ţarului. raporteze Selley şi Rudnay, în pupitrele pe griji pe Maghiari, mai ales că s’a vă-
şi asupra răsboielor maritime, mai Adevărat este — încheie băr­ meselor de scris dispăreau acte secrete şi 4ut odată mai mult, că guvernul din Aus­
departe e vorba să se ofere un scut batul de stat italian — că confe­ bani secreţi, numai capul — încăpâţinat al tria ţine strîns la punctul său de veiere
mai mare răniţilor, ambulanţelor şi renţa din Haga încunjura căuşele dis­ lui Banffy — sciea ce face mâna destoi­ de-a nu admite aşa numita „formulă Szell"
spitalelor, necombatanţilor şi corpu­ cordiei, fără de ale suprima, că negli- nică a lui Jeszenszky. Pentru acum însă eu privire la bancă. împrejurarea acesta
lui sanitar; să fiă mai bine şi mai giază germenele resboiului şi al revolu­ nu se lucreză nimic în acest oficiu. Minis- deştâptă temerea, că guvernului unguresc
cu cruţare tractaţi prisonierii de răs­ ţiei, fără de a-l distruge. Răsboiele şi trul-preşedinte nu vine aici să vorbesoă şi i-se va impune un nou provisoriu de pact,
boiu, asemenea şi poporaţiunea şi revoluţiunile pot fi amânate, deră nu chiamă pe consilierul ministerial (Jeszen­ cu care part’dele maghiare din parlament
proprietatea ei din ţinuturile răs- vor isbueni în acea <Ţi, care va pare szky); fişpanii şi şefii de secţiuni îl oco- n’ar pute să fiă de loc învoite, afară d6r
boite; să fiă oprită mai departe în­ poporelor coptă şi favorabilă. Ve­ leso, când merg la ministrul-preşedinte, ori de caşul, când. s’ar face declaraţia publică,
trebuinţarea de arme barbare, apoi chea Europă are numai un mijloc vin dela el; nu mai sosesc telegrame ci­ că acest eventual provisoriu va forma pun­
de materii esplosibile etc. spre a-se salva în mod durabil: în­ frate şi poşta şi-a uitat să mai umble pe tea de trecere la introducerea teritoriului
Mai. grea este problema ce are locuirea vechei separări a statelor prin acele scări, de săptămâni întregi nu s’a îm­ vamal autonom.
în vedere aplanarea conflictelor din­ uniunea statelor. In modul acesta vor părţit acestei secţii un singur act dela pre- Pănă acum Ungurii mereu se ameţiau
tre popore şi state- prin înfiinţarea fi delăturate nu numai graniţele, ce sidiu; funcţionarii fumâză şi cufundaţi în cu credinţa, că Austria, — în virtutea stă­
de tribunale de arbitrii internaţionale. le a ridicat geografia şi diplomaţia, fum vorbesc despre vechile vremi trecute rilor desolate interiore — va ceda şi că
In privinţa acesta este de un ci vor dispăre tot-odată şi vechea şi despre acel om bun, cărui asemenea mi­ Ungaria pote să-i impună. A(jl însă vede­
deosebit interes actual părerea ce-o ură, vecînica animositate, gelosiile nistru-preşedinte Ungaria n’a avut şi nu va rile unor omeni de-ai lor s’au cam schim­
emite fostul ministru-preşedinte ita­ şi prejudiţiile în opera frăţesc ă a avă. S’a sfirşit cu tote intrigile lor, şi*acum bat. Yăd şi ei, că deu e grea problema,