Page 22 - 1899-05

Pagina 2. CtAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 99.—1899.

ce i aşteptă, că n’au de-a faoe o’un muri­ nua lucrările şi a nisui pentru termina­ râscă la protocolul sinodal c&aduex, dâr şi nile cele mai amicabile. Acum când trebue
bund slăbit şi că în măsura în care scad pu­ rea lor. separat, pentru-ca să fiă distribuit li tote să se reînoâscă pe de o parte tratatul de
terile de viâţă ale Austriei, în acea măsură Nicolau Oncu, ca referent al comisiunei comunele bisericescl. Ce privesce restanţele alianţă cu Germania şi Austro-Ungaria, de
se sgudue şi posiţia Ungariei. Acestei te­ organisatore, presentâză raport asupra sta­ primite dela societatea de asigurare franco
tutelor fondului preoţesc. Statutele, fiind ungară, acele să se încasseze cu totă ri- altă parte convenţiile comerciale cu mai
meri şi îngrijiri ’i dă espresiune un diar
împărţite deputaţilor la înteputul sesiunii, gorea şi despre resultat să se raporteze la multe state, presenţa lui Visconti-Venosta
de frunte unguresc din Pesta, despre care se privesc de cetite şi în general se iau proxima sesiune sinodală. în noul cabinet constitue o garanţă, că
se susţine, că se află în intime raporturi cu spre soire. La desbaterea specială statutele Referitor la alumneul din Beiuş, refe­ aceste tratate şi convenţiunl vor fi reînoite
d-1 Szell. s’au primit cu omiterea §§-lor 4-2 şi 48, cum rentul a documentat forte convingător ne­ fără sguduirl puternice.
Acest cjiar condamnă în termen! aspri şi a tuturor disposiţiunilor referitore la cesitatea şi importanţa acelui institut pen­
11
politica naivă a lui Banffy, care mereu & cheia de împărrire pentru caşul, când atare tru desvoltarea nostră culturală şi naţio­ Frauda şi China. După „Univers ,
teritoriu diecesan s’ar dismembra dela nală, drept ce sinodul decide : „pentru inao-
speculat la bancrutul Austriei şi prin a- împăratul Chinei a recunoscut prin decret
acâstă diecesă. tivarea alumneului din Beiuş sinodul, pe
câsta a dat puternic impuls la provocarea lângă cele 10,000 fi. v. a., mai anticipă religiunea catolică în tot imperiul chines.
unei orise generale a monarchiei. Şedinţa XI (13 Maiu n. la 9 dre a. m.) 6°00 fi., der indatorâză pe fiitorul episcop împăratul a mai recunoscut de asemenea
Tonul din articulul cjiarului maghiar să continue cu colectarea de dăruiri mari- protectoratul Prunciei cu tote privilegiile sale.
Preşedinte vicariul Goldiş, notar Dr.
pare a fi o încercare de îndulcire a celor Trailescu. nimâse, şi anumit, dela comunele bisericescl, Crispi despre conferenţa de pace.
de peste Laita în vederea oposiţiunei se- După autenticarea protocolelor despre cari au preliminar anual de 500 fi. se ia 2 fi , u
dela cele cu preliminar de 10C0 fi. câte 5 fi , In revista „Nuova Antologia fostul minis­
riose, ce guvernul contelui Thun este de­ şedinţa VIII şi X, presidiul aviseză sino­ er dela cele cu prelinar mai mare câte 10 tru preşedinte italian publică un articul de
cis a face formulei actualului ministru-pre- dul, că la finea şedinţei vom merge în cor- fi. v. a.; dăruirile să încurgă însă la adresa
pore să felicităm pe metropolitul de bună interes privitor la conferenţa, ce se va
şedinte unguresc în cestiunea pactului. respectivului consistoriu. Consistârele să
veDire. deschidă mâne îu Haga. Crispi află de co­
Apucătura acâsta însă pare, că e pri­ elaboreze şi un regulament pentru admi­
La ordinea dilei ajunge raportul se­ rect, că Papa n’a fost invitat la conferenţă,
cepută de Austriac!. Şi etă de ce : „Linzer nistrat uuea internă a alumneului şi despre
natului epitropesc dela consistoriul oradan. tote să facă raport la sinodul proxim . căci o invitare a Papei ar fi însemnat re-
11
VoUcsblatt" publică în numărul său dela 15 Referentul Dr. Duma cetesce raportul, care
Tot comisia organisătore continuă prin cunoscerea puterii :’lui lumene. Principele
1. c. un articul datorit de unii deputatului din partea sinodului se ia spre soire atât referentul său N. Zigrc. Bismarck, dice mai departe Crispi, era
u
din „Reichsrath Ebenhoch, în care vor- în general, cât şi în special. Comisia arată, că V. Mangra fiind ales convins, că desarmarea în praxă nu e po­
bindu-se despre starea de faţă a cestiunilor Sinodul aprobă apoi socota Consisto­ de referent şcolar şi invitat la depunerea
riului oradan de pe anul 1898, precum şi sibilă, asta o crede şi el, speră însă, oă ar­
pactului, se dice între altele: jurământului şi la ocuparea oficiului, n’a
socotelile fundaţiunii Mihoc, G. Lazar şi so­ mările grozave vor putâ fi totuşi reduse.
„Dâcă Szell va ceda, va fi succesul ţia Hermina şi Oancea. voit se facă acdsta, ddr salarul şi Va primit Bărbatul de stat italian aprobă necondiţio­
guvernului nostru, care-şî va întări posiţia regulat. Sinodul pentru ultima dată decide:
Dep. Dr. G. Popescu, ca referent al „Consistorul se însărcinâză a termina în nat, că cestiunile de naţionalitate nu sunt
în tote direcţiunile. Dâcă Ungaria nu va comisiunii petiţionare, raportâză şi propune,
merit acestă afacere şi la proximul sinod admise la conferenţă. Desbaterea acestor
ceda şi Thun va cădâ din pricina formulei er sinodul avisâză la consistoriele concer- a raporta definitiv'- . fel de cestiunl ar ave de urmare necesita­
1
Szell, căderea acâsta va fi atât de cinstitS, nente spre resolvire competentă următorele Prof. I. Pctran cere să i-se corn pute
petiţiunl: 1) A lui Tr. Al. Popescu pentru tea de a-se revisui harta politică a Europei.
cum alt cabinet nu s’a mai împărtăşit de la fondul de pensiune şi anii de serviciu,
un ajutoriu anual de 812 fi , 2) A lui I. Conferenţa din Haga însă vrâ să ocolâscă
aşa ceva. In căderea lui, Thun va câştiga ca profesor la Braşov şi ca preot în Şiria.
^eorean pentru remun. de 100 fi. ca cate- pricinele diferenţelor fără de a-le suprima, ea
şi simpatiile acelora, cari păuă acum i-au chet la Salonta. 3) A văd. Magd. Sabău Sinodul însărcinâză consistorul să adjlis­
teze petiţiunea cu cele necesare şi să o înlătură germenii răsboielor şi revoluţiilor,
fost adversari; ar fi cel mai popular mi- pentru ştergerea unei restanţe de 131 fi. presenteze la sinodul proxim cu propunere fără de a-le nimici. Apoi dice: Răsbâiele
nistru-preşedinte, căci căderea lui ar fi dela fondul preoţesc. 4) A văd. Persida motivată.
Magda din Eeîca pentru un ajutor. 5) A şi revoluţiunile pot să fiă amânate, ele is-
causată prin atitudinea sa faţă de Unga­ Alegerea a 2 membri în sensul şcolar
comunei Verzarî de jos 'pentru un ajutor bucneso totuşi când li-a sosit timpul. Bă­
ria. Nic! un cabinet, care i-ar urma, nu va se amână pănă la altă sesiune, având con­
la repararea şcdlei. 6) A comunei T. Secaş trâna Europă nu se va putâ libera de ura
pută să primâscă formula Szell fără contra- pentru un ajutor la repararea bisericei. 7) sistorul a-se îngriji de provisiune corectă. seculară, de veolnicile ameninţări şi de
servicii corăspunclătore, căci ori-ce cabinet, A comunei Cuieşd (prot. Pestes) pentru un In comisia de scontrare în locul di-
ajutor la edificarea bisericei (colecta se în- misionatului membru P. Botariu, se alege primejdiile prejudiţiilor, decât dâcă vor
care ar face acâsta, va fi măturat, precum
cuviinţâză de-adreptul prin sinod). 8) A preo­ V. Paguba. cădâ graniţele ridicate de geografi şi di­
ar fi isgonit cabinetul Thun de cătră ma­
ţilor Ioan Groza, refer. cons. şi a lui Andr. Obiectul ultim fiind comisia budgetară plomaţi şi în locul vechei împărţiri de
joritate, dâcă ar devia dela punctul său de
Horvat pentru ameliorarea dotaţiunii preo sinodală, sinodul votâză spese sinodal! pen­ state va fi introdus organismul Statelor
vedere corect de adî. Dâcă Szell şi-ar fo­ ţescl. 9) A lui Ioan Papp din Cărpescî pen­ tru sinodul ordinar şi cel estra-ordinar Unite Europene.
losi formula, ca să trântâscă pe Thun ş’a- tru un ajutoriu de 200 fi. şi a lui G. Mi- electoral :
poi ar împlini pretensiunile lui 'l hun faţă de cluţa din Prăvălenl pentru un ajutor din 1) Pentru deputaţii din districtul ara­ Comisarul superior din Creta,
fondul preoţesc; a lui N. PopovicI din Fo-
un guvern liberal, ar trebui să scie şi atunci dan 1504 fi. 72 cr., 2) pentru deputaţii din prinţul George, a început un schimb de ve­
nărî pentru ajutor de 200 fi., a lui Aurel districtul oradan 718 fi. 60 cr. La olaltă
ori-care guvern, oă majoritatea de acjl a deri cu cele patru puteri relativ la despă­
Fărcaş pentru ajutor de 100 fi., a lui I. 2223 fi. 32 cr. v. a.
a
„Reisehrath -ului e intactă şi ar afla şi în Tofiu şi A. Bejan tot pentru ajutore. 10) gubirile de acordat supuşilor străini, cari au
Cu autenticarea protocolelor neauten-
stânga spriginitor! în contra unui guvern A văd. D. Luţai pentru ajutor. 11) ^ oo- ticate se însărcinâză deputaţii sinodali din suferit pe urma turburărilor din Creta.
liberal. De aceea dăm espresiune credinţei munei bis. Oolesci pentru ajutorare la re­ Arad.
pararea bisericei. 12) A comunei bisericesoî Afacerea Dreyfus. Di arul „Fi-
nostre puternice, că cabinetul Thun nu ca După aceste presidiul mulţumesce si­ u
Drăgănesc! pentru ajutor la repararea bi­ garo publică o privire generală asupra
ceda Ungariei, va ţină la pretensiunile lui nodului pentru sprijinul moral şi declară
sericei. 13) A. comunei bisericesc! Căcărău ultimului stadiu al afacerei Dreyfus. Ultim
şi va respinge energic dorinţele Maghiarilor". pentru ajutor la repararea şcolei şi 14) sesiunea sinodului ordinar de înoheiată. La stadiu, în adevăr, căci cu sentinţa Curţei
Etă un prognostic pentru luptele vii- A l u i T . Anghelina contra I. PopovicI pen­ cuvintele presidialî a dat răsunet din par­ de cassaţiă, sentinţă favorabilă mai mult
t6re, ce se vor începe ârâşl între Austria tru manipularea banilor colectaţi. tea sinodului dep. S. Antonescu pentru con­
solidarea concordiei şi a bunei înţelegeri a decât probabil, cestiunea Dreyfus se va
şi Ungaria din causa pactului. Cererea dep. M. Bocşan pentru co­ tuturor.
rectură la protoc. şed. IV sinodul o încu- Raportorul. termina. Ceea ce va rămâne de regulat va
11
viinţeză, adecă să se emendeze întru acolo, fi cestiunea „responsabilităţilor ... Dintr’o
Sinodul eparchial aradan. că a fost pedepsit la Pesca preotul cel ne­ notiţă echivocă a lui „Figaro“ pare a re-
vinovat. Arătarea oficiului protopopesc al Revistă externă. sulta, că seria de articole de mai sus este
Şedinţa X (12 Maiu n. la 5 dre d. am.) Aradului privitor la deşertarea unor cre­ numai o parafrasare a raportului d lui Bal-
dincioşi din Pesca, se transpune consisto­
Preş. vicarul Goldiş, notar Dr. T. Po- riului spre afacere competentă şi raportare Ploui cabinet italian se caraoteri- lot-Beauprâ, raportorul procesului dinain­
peseu şi Dr. G. Proca. la proximul sinod. Tot la competinţa con­ sâză prin faptul, că este compus din re- tea Curţei de cassaţiă, secţiile-unite. Acest
Comisiunea epitropâscă prin ref. său sistoriului se aviseză şi recursul protopo­ presentanţii tuturor grupurilor din parla­ raport pare deci a conchide la rev’suire.
M. Veliciu raportâză asupra însărcinării pului M. Bocşan în causa solvirii regulate ment. Faptul acesta pledâză de sigur în In cestiunea „responsabilităţilor avem
11
date de sinod, de a erua căuşele, ce l’au din partea consistoriului a competinţei pro- favorea ideii, că noul cabinet presintă mai
îndemnat pe cons. aradan de a dispensa topopescî de 500 fi. deja de înregistrat o seriă de simptome,
pe protopopul Aradului dela încassarea di­ mulţi sorţi de durabilitate decât preceden­ cari permit să prognosticăm viitorul. Noul
rectă a banilor oficioşi dela comune. Sino­ Aceeaşi comisiune avisâză apoi la com­ tul cabinet, care se spriginea numai pe ministru de răsboiă Krantz a ordonat re­
dul dispune, ca pentru viitor acele încas- petinţa consistoriului oradan cererea lui grupurile stângei şi al centrului stâng. deschiderea cursului de istoriă dela Poli-
sărl să se facă ârăşl pe calea sa, adecă Iovan G. şi soţii pentru iertarea a 45 fi. Intrarea lui Visconti-Venosta în noul technic şi a pus în neactivitate pe căpita­
prin protopopul. ca interese restante şi curente, cum şi a lui
Pavel Pinţe şi soţii pentru a li se da de minister şi anume la departamentul aface­ nul Cuignet, unul dintre principalii adver-
Comisiunea organisatore, prin ref. său preot clericul de c. II Iosif Pinţe.
Ign. Papp, raportâză asupra însărcinării si­ La ordinea dilei urmâză de nou co­ rilor străine, este şi ea un eveniment în­ sari ai revisuirei. D-1 Krantz a fost altă­
11
nodali din anul trecut referitore la amelio­ semnat îu împrejurările politice prin care dată adversar hotărît al „Dreyfusiştilor .
rarea salarielor profesorilor seminariall şi misiunea budgetară., Referentul S. Paicu trece Italia. Se scie, că demisia preceden­ Dâcă aoum ia măsuri aclamate de aceştia
propune şi sinodul încuviinţâză pentru con­
funcţionarilor consistoriali, în legătură cu tului cabinet Pelloux a fost provocată de din urmă, acesta dovedesce, că în opinia
petiţiunea de est timp a profesorilor semi- sistoriul aradan budget de 47,435 fi. 25 cr., publică s’a produs o mare schimbare, fapt
âr pentru cel oradan de 12,116 fi. 32 atitudinea ostilă a camerei faţă de acţiu­
nariall tot în aeâstâ cestiune. Referentul
reeunosce, că salariile nu corăspund cu cr. v. a. nea admiralului Oanevaro, ministru de es- de rău augur pentru cei compromişi în ne­
eerviţiile respectivilor potenţi; dâr îu ve­ Dep. P. Botariu, ca referent al comi­ terne, în apele chinese. Resultatul nenoro­ norocita afacere.
derea, că comisiunea scontratore nu a ter­ siunii verificâtore, propune în causa alegerii cit al politicei coloniale a Italiei în Africa Demisia lui Freyciuet, al cărei pre­
minat deplin lucrarea concredută, referitor de un dep. mirean în cercul Lipovei, âr a deşteptat în mulţi omeni politici din text a fost tumultul din cameră, s’a dove­
la singuraticele resurse materiali; conside­ sinodul anunţă, că „verificarea se ţine în acestă ţâră un curent ostil orl-cărei expan­
rând apoi, că finanţele diecesei se află în suspens, er consistoriul se aviseză a face dit acum provenită din cause mult mai se-
stare desvoltată şi că astă-dată ne aflăm cercetare şi despre resultat să raporteze la siuni coloniale şi ei au desaprobat mijlo- riose. In sinul ministerului se ivise un con­
4
într’o stare de transiţiune—referentul pro­ sesiunea sinod, proximă' . După o discuţie cele întrebuinţate de admiralul Oanevaro flict, real între ministrul de răsboifi şi cel
pune, âr sinodul însărcinâză consistoriul, ca vehementă înscenată de deputaţii Oncu, spre a ocupa baia Sanmun. Despre Vis­ de esterne. Freycinet se lăsase influinţat de
la proxima sesiune sinodală ordinară.să aş- Mangra, G. Popoviciu etc., cercetarea se conti-Venosta se scie însă, că este de-aseme- sfetnicii lui militari şi astfel ajunsese să
târnă necondiţionat un proiect detaiat re­ coucrede dep. Em. Unguriau, care va fi nea un adversar hotărît al orl-cărei ocupa-
feritor la aceste ameliorări. însoţit de un esmis al consistoriului. acopere acte atingătore pentru demnitatea
ţiunl coloniale şi de aceea intrarea sa în celorlalte departamente. Odată cu retrage­
Cu privire la anectarea comunei bise- Şedinţa X I I , 13 Maiu n. la orele 4 d. am.
ricescl Curtic! la protopopiatul Aradului, noul minister se interpreteză în sensul, că rea lui Freycinet, şi protejaţ'i lui au câcjut
ca desdaunare pentru pierderea îndurată Preşed. vicarul Goldiş, notar Dr. G. el se va mărgini să asigure Italiei în China victimă. Deja pressa antirevisionistă, pre­
prin trecerea comisiunei bisericesc! H. M. Proca. un debuşeu industrial şi o staţiune de căr­ cum şi campionii cei mai celebri ai parti­
Vasarhely la ierarchia serbâscă, după ce După autenticarea prot. şed. XI, ur- buni, renunţând de-a mai ocupa baia San­ dului antidreyfusist, cer armistiţiu. Ei de­
aceea trecere încă nu e decisă definitiv la mâzâ comisia organisatore prin referentul mun. In celelalte cestiunl ale politicei es- clară, că se vor închina înaintea sentinţei
tote forurile competente, afacerea se trans­ său N. Oncu. teriore a Italiei se cunosc destul de bine
pune consistoriului spre studiare, ca la tim­ Afacerea cu asigurările contra focului Curţii — der ar trebui, că odată cu acesta
pul său să raporteze sinodului în merit. consistoriul a regulat’o binişor. Sinodul în­ opiniunile lui Visconti-Venosta. Dânsul este să se proclame amnestia şi să se înceteze
11
Raportul delegaţiunii pentru despăr­ cuviinţâză tote disposiţiile consistoriali şi partisan convins al rămânerei Italiei în tri­ cu urmărirea „responsabilităţilor .
ţirea ierarchică se ia la cunoscinţă cu mul­ după cetirea regulamentului presentat îl pla alianţă, fără a fi duşmanul Franciei, cu
ţumită, âr delegaţiunea se avisâză a conti­ adoptă şi pe acesta, dispunând să se tipâ- care a căutat totdâuna să întreţie relaţiu-