Page 23 - 1899-05

Nr. 99.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3’

— Ministerul instrucţiunei publice a er ovămrile mărunte nici nu erau tot9 ră­ plată în 14 Maiii c. după grele suferinţe
i menţinut şi pentru anul acesta disposiţiu- sărite. Recolta se considera ca perdută în în anul al 63 al etăţii. — Fie-i ţărîna uşoră!
— 5 (1?) Maiii. nile cu privire la serbarea şcolară dela 10 o sumă de centrurl de mare plugăriă, din Alba-Iulia, 15 Maiii 1899.
Legaţi de glia. Din corespondenţele, Maiii, cu deosebire, că în BucurescI pro- causa ne mai pomenitei secete şi lipsei ume- Cristina Marciac nâsc. Serocinski.
-ce le-am publicat la diferite ocasiunl, ce­ ducţiunea musicală se va face numai la 4©lei din adânoimea pământului. Pr. Ioan Marciac advocat, Iosefiua Mar­
titorilor noştri, le este cunoscut, la câte şi­ Ateneu. Desnâdejdea era mai crudă o vedeai ciac, Antonia Marciac mărit. Branga, Maria
cane sunt espuşl bieţii ocnarl dela Uiora. — Duminecă elevii şeolelor normale pe faţa tuturor plugarilor, cari, uitând to­ Olinca măr. Herlea ca fii şi fiice; Procopiu
La minele de-aoolo sunt neîndreptăţiţi şi din BucurescI, cu musica şi cu drapelul în tul, n’aveau decât ochii îndreptaţi la norii Herlea not. corn. Ioan Branga învăţ, ca
rău trataţi, în România li-s’a oferit muncă frunte, au executat un marş la Băneasa, de pe cer, ce dispăreau într’una ; er rugă­ gineri.
rentabilă la minele dela Târgu-Ocna, dâr unde au făcut diferite mânuiri de arme. ciunile cele mai ferbinţl le îndreptau cătră
deşi s’a făcut în causa lor întrevenire te­ S’au tras 3500 focuri de manevră. Elevii Dumne4eu, ca o ploe mare să le mai des- ULTIME SCRII.
legrafică prin ministeriul de esterne, au au executat apoi t6te formaţiile din şcola ereţescă fruntea. Prin cele mai multe sate
trecut şâpte săptămâni de-atuncî fără a se de companiă, sub conducerea ofioerului in­ se scoseră iconele : procesiuni mari de oreş- Budapesta, 16 Maiii. „Magyar-
da vre-un răspuns din partea guvernului structor al acestor şcole, fiind faţă d-nii tinî le urmară şi câmpiile fură umplute de orszag“ este informat, că secţiunea
ungar. Ocnarii ar voi înşi-şl să mârgă, dâr inspectori ai învăţământului şi d-nii direc­ jalea amestecată cu nădejdea, că, în fine, naţionalităţilor e desfiinţată prin un
nu li se dau paşaporte, ba mai sunt încă tori ai şcâlelor normale. va sosi ploia mult dorită şi cel puţin po­ ordin regesc cu data de 23 Aprilie.
şi batjoouriţl. pilele trecute veniseră aici porul nu va fi înfometat. Faimosul Jeszenszky va fi transfe­
la Braşov vre o 36 de Români din Uiora, Dumne4eu voi şi la sfîrşitul lui Apri­ rat probabil în ministeriul de justiţia.
-cari plătind fiă-oare notarului de acolo câte Bula papală pentru anul 1900. lie pământul fu udat, deşi prea târdiu, în Carloveţ, 16 Maiu. Sinodul epis­
o taxă de 60 or., primiseră câte-un act, pe Papa Leo XIII a dat o bulă privitore multe părţi, pentru a-se mai pute nădăjdui copesc serbesc a ţinut acţî a doua
basa căruia notarul îi asigurase, că vor la încheiarea secuiului present şi începerea în o recoltă mulţumitore de secară, grâu şedinţa. Episcopul ZmejanovicI nu
pute primi dela vice-şpanul din Bra­ secuiului viitor. Bula privesce marele jubi­ şi orz. s’a presentat încă.
şov certificat de trecere. Actele notarului leu universal şi pelegrinagiul la Roma, Porumbul, deşi mult întâr4iat în ve­ Viena, 16 Maifi. Bărbaţii de în­
însă nu aveau nici o valore, el a primit obicinuit a se face la încheiarea fiă cărui getaţia, nu e încă primejduit. Tot ast-fel credere ai partidelor germane au
taxele şi pe bieţii omeni i-a făcut să vină secul. şi ovăsul. Pae şi fân, de sigur, vor fi pu­ avut a4î o conferenţă cu scop de a
de gâba pe la Braşov, perdend timpul şi Evitând politica, bula vorbesce des­ ţine; d’aceea, meiurl, pârângurl şi alte se­ stabili un program comun de ac­
făcendu-şl spese zadarnice. Aşa ne descrie pre chiămarea apostolică a Papei, de-a mănături de nutreţ, multe se vor face la ţiune. Tractările vor dura doue cjile.
faptul unul dintre martorii oculari. E ne conduce omenimea la mântuire şi a-o abate începutul lunei Maiă prin câmpiele ţârei. Haga, 16 Maifi. Representanţii tri­
mai pomenit, ca oetăţenii unui stat civili­ dela stricăciunea, pe care au causat’o doc­ Prin regiunele mai accidentate şi mai plei alianţe vor ave o conferenţă
zat să fiă legaţi de gliă, cum sunt Ro­ trinele false şi marea inmoralitate a secu­ ales prin cela cu păduri, situaţia semănă­ prealabilă înainte de deschiderea
mânii la noi, cărora în ţâra lor li-se face iului present prin aceea, că omenii şi sta­ turilor e mai bună. Suut judeţe, unde ce­ Congresului de pace. Afară de re­
imposibilă subsistenfa, er ca să mârgă în tele, uitându-şl r!e Dumnedeu, se gândesc realele n’au suferit de fel de secetă; dâr presentanţii Angliei şi Americei,
alte ţări pentru a-şl agonisi pânea nu numai la bunurile pământesc!. De aceea sunt, ca Brăila, Covurlui, parte din Tecu- toţi ceilalţi au sosit. Conferenţă va
li-se permite ! este anul sânt, ca prin mai multe rugă­ ciu, parte din Buzău, parte din Prahova, dura cel puţin o lună de (^ile.
ciuni şi cu mai multă devoţiune omeni­ parte din Ilfov, parte din Ialomiţa, parte Paris, 16 Maifi. Renumitul cri­
Asentările pentru cercul Săcelelor
mea să îmblândâscă mânia lui Dumnedeu din R.-Sărat, parte din Dâmboviţa, parte tic şi estetic, Francisc Sarcey a mu­
e’au făcut în 12, 13 şi 15 Maiii st. n. Din din Teleorman, parte din Vlaşca etc., unde rit a4î în versta de 71 ani.
classa primă-a etăţii au fost asentaţl 64, şi să dobândescă darurile sale cerescl : gra­
ţia şi iertarea păcatelor. secara, grâul şi orzul sunt ast-fel de uscate,
din cl. II 23, din el. III 19. Numărul ce­
Secuiul acesta, elice bula papală, a rari şi proste, că s’a perdut orl-ce nădejde,
lor ce nu s’au presentat însă la asentare ii a w îs n § 15.
încă a fost mărişor. dat nascere multor nemulţumitorl, cari bu­ încât unele se pasc de vite seu se întorc
nătăţile lui Dumne4eu le-au răsplătit cu cu porumb şi nutreţuri. Un escroc ingenios. Următorea
Mandatul din Ceica. „Budapesti dispreţ, binefacerile lui ou vătămări, au „Gazeta Săteanului spune mai de­ descoperire interesantă s'a făcut în cursul
11
Hirlap este informat, că în urma alegerei negat dumuecleirea lui şi în viâţă au vătă­ parte, că rapiţă cultivată va fi forte puţină săptămânei trecute la Paris: Agenţia sigu­
u
sale, I. Goldiş va depune mandatul de de­ mat în mod imoral legile lui. De aceea est an. Viile au eşit bine din iernă, der în ranţei oraşului primi un denunţ prin care
putat, şi că cercul devenit astfel vacant catolicii să mărturisâscă pe faţă adevărul urma brumelor grâse speranţele într’o re­ se spunea, că un individ, anume George-
şi-a aflat deja stăpân. Acesta este Sz. Szn- şi credinţa, să implore dela Dumnedeu ier­ coltă îmbelşugată de vin au dispărut în Paul-Morelle, ar fi făcând o mulţime de es­
nyogh, care aparţine gardei lui Tisza. Foia tarea păcatelor şi să practice cu mai mult cele mai multe podgorii. Apoi continuă: crocherii. Punendu-se pe cercetat, însu-şl in-
ungurâscă susţine, că a fost în combinaţia zel virtuţile. Anul cel sânt va da destulă Şi plantaţiile de sfecle, cartofi, legume spectoral siguranţei dădu de urma indivi­
şi V. Mangra, dâr „se elice, că acesta nu ocasiune, ca poporul creştin să se inspire sunt în întâr4iere şi nu dau nădejdi de dului denunţat şi îl aresta, pe când se afla
doresce a păşi“. de speranţă şi curaj. recolte mulţumitore. pe terasa unei cafenele din apropierea gărei
Papa anunţă un jubileu universal mare, Se înţelege, că pe unde ploile par­ de Nord. Intâih fu dus la poliţii ă şi la pri­
Sinodul episcopesc din Carloveţ
care se va începe în Roma în sâra de Cră­ ţiale n’au lipsit, speranţele sunt alt-fel. la- mul interogator el spuse, că într’adevăr se
a ţinut la 15 1. c. şedinţa în care, după
ciun a anului 1899 şi va dura pănă în sera maşurile naturale din câmp şi a4î sunt a- numesce George-Paul-Morelle şi că locuesce
cum se asigură, s’a discutat plângerea epis­ prope gole de ierbă şi cei ce au fost siliţi în bulevardul Magenta Nr. 131. Escroche­
copului ZmejanovicI dată în contra alege­ de Crăciun a anului 1900. Toţi creştinii, d’a scote vitele la câmp, le privesc cu în­ riile făcute de el s’a dovedit, că constau în
rei de episcop în Baclca. Al doilea obiect bărbaţi şi femei, sunt invitaţi, ca în acest tristare tot aşa de slabe şi fără puteri, cum aceea, că făgăduia tuturor locatarilor şi ve­
de desbatere şi decisiune va fi propunerea an jubilar să mârgă la Roma pentru a se
spovedi şi cumineca în bisericile S lui Pe au eşit din iarna acesta ciudată, când s’au cinilor de pe unde şedea, şi cu cari ime­
comisiunei permanente a Congresului în diat căuta să între în legături de prietiniă
urma căruia episcopul ZmejanovicI este de­ tru şi Paul, S-lui Ioan şi S-tei Maria. Eser- hrănit aşa de rău. câte-o avantagiosă afacere, decă vor pune
Prin lunci, prin iamaşe şi fânaţe se­
clarat de neacomodat pentru guvernarea ciţiile pi© ale streinilor au să dureze cel mănate de au şi mai vechi, hrana e îndes- fie-eare suma de 5 lei, pentru a cumpăra
difiessei sale. puţin Jece 49e, er serbările bisericescl a’e
roraauo-catolieilor din Roma cel puţin 2Q tulătfire, un bilet de loterie asupra unei case, ce
Mare adunare catolică în Lem- 4ile. Aci se vor ruga pentru preamărirea bi- Lucernâriele şi mai aleâ trifoiscele ârâ scosă ia iot spre â 6 vinde, dâr câte
lierg’. Pilele trecute s’a ţinut în Lemberg sunt mărUUt9 cu tdtă căldura ce am avut. casă nici nu aparţinea măcar vre-unui cu-
sericei, pentru concordia potentaţilor creş­
o imposantă adunare catolică, la care au E că obicinuita utne4<Mă, ce-o găseau pătrun- nosout de al său, cum spunea el, dâr nici
tini şi pentru iertarea păcatelor lor.
participat cam 10,000 persdne. 4ât6rele lor rădăcini in adâncimea pămân­ nu esista, S’a constatat în Paris, că juue’e
Roma chiamă la sînul său iubitor pe
Jidovii în Palestina. Dintr’un ra­ toţi fiii săi. Nu pentru a-şî petrece să vină tului, n’au mai avut’o în acest an, când escroc avea 30 de locuinţe, pe cari le ţine*
port consular asupra Palestinei reese, că la Roma, ci pentru a se ruga. Roma este pământul e uscat şi la suprafaţă şi în adân­ cu chirie în diferite strâ4'I, şi că în fie care
din 200,000 locuitori; 40,000 sunt evrei, oraşul sânt al lui Dumnejeu şi al lui Isus cime, din causa lipsei de ploi înbelşugă- din ele avea câte o amantă, pe care o re­
cari locuesc acolo de peste 20 ani. In Ieru­ Christos, unde residâză pentru veciă loc­ tore, lipsă ce ţine de astă-vară şi absenţei comanda ca soţia sa şi care din munca ei
salim sunt 22.000 evrei, dintre cari pe ju­ ţiitorul său, unde învăţăturile sale cerescl zăpe4ei. plătea chiria. Junele escroc stă acum iâ rfi-
mătate imigraţi din Europa şi America. se sanctifică şi se păstrâzâ nevătămate şi Luţerna şi mai vârtos Trifoiul nu câre şi face planuri, în gând, pentru un
Vre-o 960 famiiii israelite numărând vre-o de aci se resfiră asupra tuturor ţerilor, aşa rabdă la secetă ca Sparceta, Bromul şi alte viitor chip de a trăi bine şi fără muncă.
5000 persâne S9 află pe 22 colonii fundate că cine se abate de cătră credinţa romană, graminse, er decă în cele-lalte primăveri, Din secretele mărei Vaporul City
de societăţi europene. Sultanul e dispus se abate de cătră Christos. Sânţenia locu­ când pămâutul e uscat d’o şchiopă ele ve- of Para, oare la 22 Aprilie sosise în San-
să acorde concesiuni de drumuri de fier, lui o împodobesc amintirile străbune ale getâzâ bine, e. că, precum spuneam, ploile Francisco, aduse soirea, că lângă Oarnito,
porturi etc. credinţei, majestatea bisericilor, mormintele şi zăpe4iie din iarnă au înmagazinat ume- în America de mijloc, valurile mării arun­
principilor apostolici şi catacumbele mar­ 4elă în acele adâncimi — lucru, ce nu e
Pe promenada de sub Tempa sunt caseră pe mal o barcă, ce se sbătea fără
tirilor eroi, şi cine le înţelege acestea, se în acest au.
•interrjise preumblările pănă Duminecă, de- ţintă în largul mărei; în ea nu s’au găsit,
crede, că este acasă şi cu ajutorul lui Dum-
ore-oe se lucreză la facerea unui drum nou decât 9 schelete de 6menl. Descoperirea
ne4eu se va reîutorce corectat în patria ÎL i 1 e r a i sa r ă.
şi trebuind a se sparge cu dinamită mai acestei privelisce era cu atât mai înspăimân-
sa etc. La Caransebeş a apărut partea 1. a
multe stânci, e periculos a umbla în acele tăt6re, ou oât osemintele mânilor şi picio-
Acest cuprins al bulei papale se va valorosului op „Din Istoria Bănatului
părţi. relor au fost sucite afară din încheeturile lor.
anunţa în totă lumea în text autentic. Severin “, scris de d 1 P. Drăgălina. Opul ceea-ce arată, că nenorociţii, marinari au
Tergul de ţeră din Năseud, obici­
s’a publicat ca o continuare a „Bibliotecii murit de fome şi de sete. Din scrisele aflate
nuit a se ţine în 27 Maiii, se va ţină anul Nostre , conţinând nni 23 — 26 şi costă un
u
acesta în 31 MaiCi, er în 29 şi 30 Maiă va Cronica agricolă în România. pe barcă reese, că pieriţii au fost funcţio­
esemplar 56 cr. (pentru România lei 1.40) nari şi marinari din Trionte. Ei încă din
fi tergul de vite.
Situaţiunea agricolă în România e rea, învăţătorii însă pot. să-l capete numai cu Decemvrie trecut eşiseră spre întâmpinarea
Din România. Sâmbătă s’a ţinut la ou escepţiunî în Obenia şi prin unele re­ 45 cr. Partea I conţine 144 pagine. Ceti­ vaporului de postă, care la o depărtare de
Ateneul din BucurescI o serbare sub pa- giuni din Moldova, unde au fost. nisoe torii noştri vor pute se-şl facă o ideiă clară mal se înţepenise cu ancora; pe drum însă
tronagiul d-nei Take lonescu, în beneficiul ploi parţiale şi în Aprilie, scrie „Gazeta despre valor^a acestui op şi numai din in­ îi cuprinse furtuna, care aruncase baroa în
cantinelor şcolare din Capitală; a avut un Săteanului . troducerea, pe care am reprodus’o în nu­ largul mărei. Atunci se credea, că barca
u
succes admirabil atât din punctul de ve­ Cătră finele lui Aprilie acâstă situaţiă mărul da Dumineca trecută. se oufundase, dâr descoperirea de acum
dere moral, cât şi din cel material. Corul era chiar desnădăjduitore în unele judeţe. arată, că cei 9 inşi au pierit de morte mult
de 400 al elevilor şeolelor primare a stors Grâul de tomnă începuse ase usca; secă­ NECROLOG. Subscrişii cu inima sfâ­ mai straşnică.
admiraţiunea şi aplausele numărosului au­ rile, mărunte şi gata a-le da spicul, rămase şiată de durere facem cunoscută trecerea
ditorii!. Beneficiul net al acestei serbări rari şi mici, se uscau; orzele se ofileau; la eternitate a neuitatului nostru soţ, tată şi Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
trece de 3000 lei. cele mai multe porumburl stau nerăsărite, socru Mateiă Marciac, proprietar, întâm­ Redactor responsabil: Gregoriu Maior.