Page 25 - 1899-05
P. 25
REDACŢII!iVEA, „gazeta iese k flecare fii,
44
AUDiDistntinnea şi Tipografia. Akonaiiiente pentru Austro-Ungaria:
SSAŞQV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
Scrisori ne francate nu 6 fI., po trei luni 3 fi.
se primesc. Manuscripte N-rii do Duminecă 2 fi. po an.
Pentrn România şi străinătate:
nu. se retrimet. Pe un an 40 franoî, po şâse
IKSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe Irei luni 10 fp.
SiHISTRAŢIUNE în Braşov şi U
armutdrele Birouri de snunolurl: N-rii de Duminecă 8 franoî.
In Viena: M. Dukes Naohf. Se prenumeră la tdto ofi-
âsx. Anqonfeld &. Emorluh Losnar eiele poştale din întru şi din
Hsinrloh Sohalek. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii eoloctorl.
A. Oppeliks Nuchf. Anton Oppollk. Abonamentul pentrn Braţiv
Tn Budapesta: A. V. Soldbsr- Administrufiunca. Piaţa nsit
gnr, Ekstsln Bornat. In.Hum- Tergul Inului Nr. 80,' etifit
bnrg.- Harolyl & Llobmann. I.: Pe un an 10 fi., po ş^se
PREŢUL IHSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ri» garmond po o colâiiă 6 op. /S, n, ani “aşm Cu dusul în casă: Pe rn si
/Cu*.
şi 30 or. timbra pentru o pu vmn a«Jasxj -koJ repetai v ammta r~i—i 12 fl., po 6 lur.i 6 fl., pn tui
blicam. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo
RECLAME po pagina a 3-a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 cr. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Braşov, Vineri 7 (19) Maiii.
Disolvarea „secţiei naţionalităţilor". bine cjis însâmnă numai, că stăm a face cuceriri pentru cultura maghiară, c’apoi afacerilor de naţioualit.ate în presidenţia
tot acolo unde am stat mai înainte. vor ocupa pentru a doua oră patria. D 1 ministeriului, şi spre scopul acesta a orga-
De mult contrarii lui Banffy din Puţin importă pentru cei asupriţi, Szell însă a uitat să aducă mulţămite acelei
ni3at, o secţiune deosebită, a V-a. Ceroul
oposiţiunea maghiară au cobit „sec- dăcă maltratările lor se urzesc la păture suprapuse jid&no-maghiare, care pe
de afaceri al acestei secţiuni era: 1. Con-
44
ţiunei naţionalităţilor,“ ce a înfiin- presidiu, la culte, la interne seu la terenul „culturei maghiare s’a distins mai taotul cu singuraticii miniştri de resort şi
ţat’o acesta în resortul presidiului justiţiă, orî pretutindeni. ales şi a făout „cuceriri însemnate, aşa în cu ministeriul afacerilor comune esterne, cu
44
ministerial, că va fi desfiinţată. Pănă-ce nu va dispăre direcţia cât adi mâne Ungurii se vor pomeni, că scop de informaţiunl în afaceri poliţienesoî
Acesta secţiune se cjice, ca a politicei actuale faţă cu noi, pănă-ce Jidovii le vor disputa meritul cucerirei de de stat; 2. Esercitarea controlului poliţienesc
fost contemplată încă pe timpul mi- nu se va pune stavilă espansiunei a doua. de stat faţă cu pressa dinăuntru şi dina
nisteriului Wekerle de cătră minis încercărilor de desnaţionalisare prin De altfel luăm act, că ministrul-pre- fară şi 3. Controlarea mişcărilor de naţio
trul de interne de pe atunci Hiero- mijlocele ilegale şi despotice ale pu şedinţe Szell se laudă a fi cel mai mare nalitate şi a mişcărilor socialiste internaţio
44
nymi. Orî cum a fost înse fapt este, terii brutale, pană atunci puţin ne „kulturegyletist . nale şi auarchiste.
că secţiunea de sub conducerea fai importă cum îşi renduesc treburile Insă pe timpul baronului Banffy acest
mosului Jeszenszky s’a presentat ca cei dela ministeriu. Pdte să fiă ade Pactul. „Fremdenblaţt polemisând cu cerc de afaceri a suferit o esenţială schim
44
o creaţiune specifică a lui Banffy, vărat ceea-ce se afirmă clin partea „P. Lloyd în cestiunea pactului, dice: bare, întru-cât fostul ministru preşedinte a
44
care nu numai, că i-a dat timbrul maghiară, că ministrul-preşedinte „Nu seim, dâcă cvota a format obiect de încredinţat acestei secţiuni întrâgă condu
personalităţii sale, der a fost în ade Szell şi din punctul de vedere eco discusiune între cele două guverne, seim cerea politicei de partid aşa, că încurând
văr singur şi esclusiv conducător in nomic consideră ca superfluă esis- însă că în Austria esistă referitor la acestă secţia acâsta nu era numită altfel, decât
telectual şi sufletul ei. Se putea tenţa mai departe a „secţiunei na afacere o singură părere: perfecţionarea secţia poliţialâ a politicei de partid. Secţia
numi prin urmare mai corect „sec- ţionalităţilor , p6te-că cl-1 ministru- unor amintite părţi ale pactului austro-un- acâsta a ooudus sub Banffy tote alegerile,
44
ţiunea lui Banffy*. preşedinte actual nici nu are plăce gar este imposibilă fără de urcarea cvotei ea administra cassa partidei, ea se îngrijia
Era dăr aşa cjicend o urmare rea, seu nu se simte chiămat a-se maghiare.“ — Va se cj’ &! Maghiarii ori de a face baroni şi grofi, c’un cuvânt: din
c
logică, ca după-ce a căcjut sistemul ocupa cu agendele poliţienesc! ale vrâu, ori ba, trebue să urce cvota, dâcă ţin biroul d-lui Jeszenszky se fâoea politica
44
14
Banffy, „secţiunea naţionalităţilor , „statului naţional unitar maghiar , să aibă pact. Ungariei.
care era numai espresiunea politicei cum îi plăcea aşa de mult lui Banffy, Foile unguroscl din Pesta s’au simţit Pe timpul lui Banffy nici nu era om
personale a fostului ministru-preşe- acestui suflet de poliţaiu, să o facă, atinse de constatarea organului oficios aus mai grozav, afară de el, decât Dr. Je
dinte, să fia delăturată de urmaşul ci lasă aceste treburi pe mâna al triac şi aousă de „perfidiâ guvernul Thun szenszky. Fişpanii antişambrau dinaintea ca
44
său. Sunt însă mulţi între Maghiari, tora. pentru-că din nou ridică cestiunea juctimului, merei lui, dela el primeau îndrumări cine
cari susţin, că disolvarea „secţiunei Pentru noi este de importanţă pe când sciut este — (fie ele — că în sensul trebue ales şi cine trebue trântit cu orl-ce
naţionalităţilor — care, se asigură, numai împrejurarea, că spiritul şi învoelii încheiate în August anul trecut preţ...
44
a urmat printr’o decisiune a monar- direcţiunea rămân aceleaşi şi că cu între cele două guverne. era eschis ..inne- ^1 I A.Ol/jnlX /Ml t oX/lnMAA L.« T> z» -- JJ — — . v
chului din 25 Aprilie — este a-se toca cievisa ae „lege, arepc şi urep- tinff-ul între pact şi cestiunea cvotei. dufc şi ac^fcă secţiuue. Ooloman SzeH con-
44
atribui numai efectului ce ha pro tate , statul poliţienesc rămâne în vingându-se, că n’are niol o lipsă de ea
dus cunoscuta broşură banffystă scrisă vigore faţă cu naţionalităţile şi este Mieluşei. Din Timişora se vestesce, că deore-ce agendele ei proprii le p6te re-
de Jancso Beoedek. Acesta din urmă departe de-a ceda locul său unui Sinodul dicesan sârbesc a hotărît să primâscă solva . şi secţia poliţienâseă din ministe
a fost demisionat deja mai demult regim de dreptate şi de libertate. ' cu recunoscinţă întregirea dela stat a veni riul de interne, a înaintat consiliului de
şi acum i-a venit rândul şi lui Je telor preoţesc! şi tot-odată să înainteze la lo miniştri propunerea, ca secţia să fiă des
szenszky şi tuturor celor ce for curile competente listele respectivilor preoţi. fiinţată. Consiliul de miniştri a primit pro
A doua cucerire maghiară. „Kul-
mau statul major personal al poli u „Vecjl, vecii, cum popii sârbesc!, apostrofaţi punerea şi Maj. Sa a aprobat prin resolu-
ticei de naţionalitate banffyste. t,uregylet -ul de dincolo de Dunăre aţinut altă dată eu bloc de prauslaviţî, se îmblăn- nea prea înaltă cu data de 23 Aprilie des
în 16 Maifi n. o adunare estra-ordinară cu fiinţarea secţiunei na ţionalitaţilor. Dechiunea
De sigur, că şi părerea acâsta singurul scop de a „eternisa meritele, ce desc şi se plâcă pentru bani chiar şi îna
14
44
îşi are ore-care basă. In fond însă, şi le-a câştigat actualul ministru-preşedinte intea patentei Plosz! esclamă o foiă ca prea înaltă referitor la acesta a sosit dău-
după părerea nostră, lucrul se pre- Szell în calitatea de fost preşedinte al lui. tolică ungurâscă. năcjl la ministrul preşedinte, şi secretarul
sentă aşa, că ministrul preşedinte Drept recunoscinţă el fu ales membru de stat Tarkovits e însărcinat cu agendele
actual nu pută lucra cu uneltele lui de onore pe viâţă şi o delegaţiă s’a dus Desfiinţarea secţiunei naţiona privitâre la desfiinţare.
44
Banffy din amintita secţiă; nu putea să-i împărtăşâscă acâsta. La vorbirea con Atâta „Magyarorszâg . Alt cjiar din
lucra, căci deşi în fond şi în trăsuri telui Pallavicini, ministrul-preşedinte Szell lităţilor. Pesta, „Alkotmâny*, luând şi el notă despre
14
generale urmaresce aceeaşi politică a răspuns forte emoţionat, promiţând, că Faimosa secţiune, care după în- desfiinţarea „seoţiunei cjice, că desfiinţa
faţă cu naţionalităţile, ca anteceso va da pururea spriginul său acestei reu sa-şl părei’ea unei foi ungurescl — numai rea aoâsta este efectul nemijlocit al faimd-
rul său, totuşi nu a primit metodul niuni de maghiarisare „Elementul susţină rău a făcut, este desfiinţată. Cât a trăit, a sei broşuri banffyste scrise de Jancso. „Noi
"ie procedere al lui Banffy, ci-şi are tor de stat, de naţiune şi de rassă — clise spionat, a denunţat, a fost centrul, din care n’o regretăm — cjice „A-ny“ — din sim
a
. * al său propriu. Nu mai avea sec d-1 Szell — este cultura Ungariei şi în se răspândeau’ în lume cele mai mari min pla causă, că nici c’un pa3 n’a dus înainte
44
14
ţiunea din cestiune nici un înţeles apropierea dintre Maghiari şi naţionalităţi .
„serviciul acestei cause puteţi conta şi de ciuni şi inFamii Ja adresa naţionalităţilor, în
după-ce totă acţiunea, ce i-o reser-
aici înainte la mine, căci tot-deuna voiţi deosebi la adresa Românilor. Un consiliu de
vase Banffy, înafară de serviciile servi acestei mari cause şi în calitatea, în miniştri a propus monarchului desfiinţarea ei
speciale, ce le aducea politicei sale care mă aflu ... Causa culturei maghiare nu şi Maj. Sa a aprobat desfiinţarea prin o Revistă externă.
personale, a trecut acuma prin or
este numai o afacere a ministrului de culte, resoluţiune prea înaltă cu data de 23 Conferenţa de pace. Astădî la 2
donanţa cea mai nouă a ministru cultura maghiară nu privesce numai por Aprilie. ore d. a., se deschide în Haga conferenţa
lui de justiţia, pentru esecutarea ar- tofoliul ministrului unguresc al culturei ; T6te foile din Pesta, ce le-am primit aşa cj' <1® pac® şi desarmare. Nu se pâte
s&
ticulului de lege XIV din 1898, asu nu esistă în Ungaria ram al serviciului pu acjl, confirmă acestă scire. La acest loc re nega, că conferenţa acâsta se deschide în-
pra ministeriului de culte, unde va
blic, nu esistă cestiune politică, nu esistă producem în traducere pomelnicul, ce-i face tr’un timp când certe şi neînţelegeri sunt
trebui să se înfiinţeze acel cabinet afacere de interes comun, nici cestiune de „Magyarorszâg : în tote părţile, când Englesul rvalisâză cu
44
negru, de care s’a vorbit aşa de reformă pe întreg terenul vieţii nostre, Secţiunea naţionalităţilor din presi- Rusul mai ales în China, Persia şi Turcia,
mult chiar şi în pressa maghiară care n’ar avâ şi parte culturală. Acâsta e denţia ministerialul — elice numita foiă — când Germanul privesce chiorîş la Frances
oposiţională. Mai esistă apoi şi o un caracter propriu al culturei nostre, o a fost la început împărţită la ministeriul care se sbate din tote puterile să se
secţiune poliţienescă în ministeriul trăsătură specifică: de aceea consider, ca ridice ârăşl la suprafaţa gravităţii, ce-o
de interne şi se cjice chiar, că tbte prima problemă a mea, de a conlucra în de interne. Fostul miuistru de interne Hie- avea în Europa odinioră, şi când Orientul
agendele de pană acum ale „secţiu- direcţiunea acâsta. Fiă-care palmă de pă ronymi a contemplat acâsta pe timpul câud continuă a fi în veclnieă fierbere. Statele
era ministru preşedinte Al. Wekerle. El a
nei naţionalităţilor , vor fi predate mânt, ce vom câştiga-o în ţâra aoâsta pen mari şi puternice şi-au înscris în programul
44
acestei secţiuni. tru cultura maghiară, însâmnă o nouă cu împărţit în două cercul de afaceri al şefu lor pacea, dâr după eticheta păcii înarmâză
lui de poliţiă regnioolare Jekelfalussy, care
Ni-se pare dec! fdrte pripită şi cerire' . . . Ministrul încheia repetând pro se retrăsese în pensiune, şi conducerea afa din greu. Iubitâre de pace sunt într’adevăr
1
neîntemeiată bucuria, ce resuflă prin misiunea, că va sprijini din t6te puterile cerilor strict poliţienescl a concrecjut’o fos numai statele mici, der şi acestea numai
tre soirile unora dintre foile nostre şi cu totă influenţa lui „Kulturegylet“ul. tului căpitan superior Dr. Sâlley, âr con pentru cuvântul, că se tem de cele mari.
românesc! pentru-că acum Jeszenszky Nu se pote nega, că d-1 Szell e mai ducerea afacerilor politice a încrediaţat’o Conferenţa de pace se introduse de
va pleca şi el pe urmele lui Jancso prevăzător şi mai alegător în espresiunl, locţiitorul de procuror suprem Dr. Je altfel prin o împrejurare, care nu prea e
Benedek. Am mai cjis şi repetăm, nu vorbesce cu săibătăeia lui Banffy bună- szenszky Sandor, pe care l’a adus dela de bun augur. După cât ne spune telegra
4
că nu însemnă nimic când se schimbă 6ră, însă în schimb vorbesce cu atât mai Oluşiîi la Budepesta. ful, delegaţii Germanie , Austro-Ungariei
formele esteriore şi în fond ţînta şi ccnvingător pentru conaţionalii săi îndem- După căderea cabinetului Wekerle, ş’ Italiei, adecă tripla alianţă, au ţinut erî
direcţiunea rămâne aceeaşi, său mai nându-i, ca pe tote terenele vieţii să caute br. Desid. Banf'y a transpus conducerea o conferenţă prealabilă între sine, pentru-ca
