Page 26 - 1899-05

Pagina 2. CxAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 100.—1899.

44
să se sfătufiseă ce atitudine să observe în de pe „Câmpul Libertăţii . In colori vii naintea unui juriu militar de onfire. Juriul alaltă-erl la Elysâe a hotărît programul
comun faţă de anumite cestiunl. Conferenţa ni-a descris tabloul trecutului, împrejurările, însă l’a îndrumat să-şi câştige satisfacţia, serbărilor, ce se vor da în onfirea misiunei
acesta prealabilă face impresiunea, că cele timpurile grele de-atunol şi decursul mă­ şi ast-fel Haiterer — defire-ce Lueger nu majorului Marchand. Misiunea va fi pri­
trei puteri din tripla alianţă nu se portă reţei aduuărl. Ne-a cetit apoi bărbătâsca vrâ să se bată cu el în duel — a provo­ mită în mod oficial la Toulon. In Paris ea
1
cu încredere faţă de a te puteri mari ri­ resoluţiă, ce s'a luat din partea Românilor cat pe mareşalul suprem Gudenus, pe mo­ va fi primită de representanţii miniştrilor
vale lor. în mărăţa adunare, arătându-se, că aceeaşi tiv, că a suferit vătămările fără de-a chiăma de răsboiă, de marină şi al coloniilor şi
S’a stabilit, că în conferenţă fiă-care este şi în cjiua de acjl temelia programului la ordine pe vătămător. Provocarea s’a fă­ de membrii consiliului de administraţia al
stat are numai un vot. Vor fi deci 25 de nostru naţional. Frumosul discurs al d-lui cut alaltă-erl şi drept primă urmare a avut, cercului militar.
state ou drept de vot decisiv, defire-ce Scurtu a produs mare insufleţire şi îuto- că în şedinţa de ieri a dietei mareşalul a
Bulgariei încă nu i-s’a dat drept de vot in- nându-se ârăşl imnul nostru naţional, ser­ chiămat la ordine pe Lueger. Cutremure de păinent. Alaltă-erl
dependat, âr representantul Rusiei pretinde barea s’a sfîrşit. s’au produs în câte-va localităţi din jurul
Din Budapesta primim soirea, c ă d i
două voturi, căci el representă şi pe Mun- După amiadî la orele 4 am avut o Zarei cutremure ffirte tari de pământ. Cu­
loan Pricu, student în filosofiă. originar din
tenegru. frumosă convenire în grădina Herţegovina. Braşov, a depus cu succes esamenul fun­ tremurele au ţ'nut cinci secunde şi au cau-
Prima şedinţă este a formalităţilor. De faţă a fost un public distins, inteli­ sat pagube mari. Mai multe persfine au
damental.
Beaufort va ţină vorbirea de bineventare şi genţă şi tineri universitari cu totul ca la fost rănite. După amiacjî s’au simţit la
Wlassics si scolele sfirbescî. Mi- Trilji 30 de cutremure, pricinuind o mare
va recomanda de preşedinte pe br. Staal re- 150 de persfine. 1 1
nistrul unguresc de culte a adresat comi­ panică printre locuitori.
prentantul Rusiei. Acesta va pronunţa dis­ Multă însufleţire a produs faptul, oă
tetului Congresului sârbesc un rescript, în
cursul de deschidere a conferenţei, după la acâstă frumosă serbare a nostră au luat
care-1 provfică să-i arate câte şcfile se îm- Din România. Marţi s’au făcut în
care se va face propunrea, ca Ţarul să fiă parte şi trei colegi universitari, slovaci şi
părtăşec cu ajutfire din fondul-Sava. Comi­ tfită ţâra alegerile pentru colegiul al doi­
salutat printr'o telegramă de mulţămită. unul sas. lea judeţean, fn BucurescI alegerea s’a efec-
Ordinea de afaceri a conferenţei se va sta­ Şirul toastelor l’a introdus d 1 Scurtu, tetul Congresului a hotărît, să nu satisfacă
cercrei ministrului, motivând cu aceea, că tuit în 10 secţiuni. Etă resultatul : In sec­
bili numai în şedinţa a doua. Se dă o salutând inteligenţa. A toastat apoi d-l adv.
nu pote sci înainte câte şcfile confesionale ţiunea I au votat 250 alegători din 699 în­
mare importanţă secţiunei, care va desbate Dr. Isac, desfăşurându-ne în frumfise cu­
vor afla lipsă de ajutor. scrişi ; secţia II 254 din 708; secţia III
asupra conveţiuuei dela G-eneva. Conferenţa vinte idealurile şi aspiraţiile, ce trebue să
309 din 807, secţia IV 247 din 548, seoţia
va avă trei secţiuni principale: militară, le aibă un popor consciu de drepturile Francisque Sarcey. Francisque Sar-
V 265 din 706, secţia VI 228 din 474,
marină de răsboiti şi dreptul internaţional sale, cari ideale trebue să le avem şi noi c-ey, a cărui mfirte subită am vestit’o erl,
secţia VII 348 din 871, secţia VIII 516
Aceste secţiuni vor împărţi între ele ma­ şi pentru realisare cărora trebue să lup­ critic şi romancier frances, s’a năsout la din 930, secţia IX 341 din 777 şi în secţia
terialul. tăm. Cuvintele d-lui Isac at.ât acum, cât şi Suttiâres în 1827. Avea dâr acum 72 ani.
X au votat 113 din 140 alegători înscrişi.
în celelalte toaste au fost acuitate ou multă A făcut studii strălucite la liceul Charle-
Congres macedonean. In Sofia s’a Lista guvernului compusă din d nii N. D.
însufleţire şi dragoste. D 1 adv. Coroian magne, împărţind premiele cu Edmond
întrunit alaltăerl congresul macedonean es- Amira, Florea Georgescu, Iorgu G. Danii-
de-assemenea ne-a ţinut un avântat şi în- About, care mai târcliu l’a introdus în lu­
tra ordinare, care discută în secret. Iau lescu, dr. D. Nanu, Al. Orăscu şi Mihail
sufleţitor toast. D-l protopop Roşescu, în- mea literară. Amândoi intrară în 1848 la
parte representanţii a 40 de reuniuni ma­ A. Popiţeanu, a reuşit. De alt fel în tfită
tr’un frumos şi emoţionător discurs şl-a scfila normală, de unde Ed. About pleca la
cedonene. ţâra listele susţinute de guvern au reuşit;
adus aminte de scumpii martiri. D-l Po- scfila francesă din Atena, âr Sarcey fu tri­
oposiţia liberală s’a abţinut.
dfibă a toastat pentru tinerime, în special mis ca simplu profesor la Chaumont. Dâr
Cluşiu, la 16 Maia a. c. — Societăţile de bine-faoere „Lea­
pentru Scurtu, care a ostenit mult întru caracterul său independent şi opiniunile
44
— Coiesp. part. a „Gaz. Trans.“ — arangiare festivităţii cjilei. A mai vorbit sale republicane îi creară o posiţ’une difi­ gănul", „Sf. Ecaterina" şi „Obolul vor or-
ganisa în cjiua de 10 Maia o mare şi splen­
Serbarea dilel de 3 (15) Maiii. apoi d-l Scurtu şi pentru fraţii slovaci. cilă ; fu permutat, admoniat de mai multe-
didă bătae de flori în Buourescl. Bătaia de
De mult nu s’a serbat în Cluşiă cu atâta Ffirte frumos i-a răspuns în limba germană orî. Disgustat de profesorat, veni la 1859
flori va dura dela orele 5 pănă la 8 sâra.
solemnitate şi însufleţire mărăţa cji de Slovacul d-l Hodsa st. jur, arătând şi des­ la Paris cu gândul de-a pătrunde în jur­
Acâstă serbare e pusă sub patronagiul M.
3 (15) Mai ii, ca în anul acesta. făşurând însemnătatea legăturei, ce trebue nalistică. Graţiă recomandaţiunei lui About
S. Reginei şi a A. S. R. Principesei Maria.
Şi faptul, că la sărbători ca a acestei să ne unescă pe Români şi pe Slovaci în intra la „Figaro , unde scrise sub iscăli­
44
S’a luat disposiţia, ca florile să se vândă la
tjile i-am văclut adunaţi la un loc aprope contra duşmanului comun. Multă însufleţire tura S. de Suttiâres. Apoi colabora la şosea, de cătră dfimnele din comitet, cu
44
u
pe toţi Românii din Oluşiii, tineri şi bă­ a produs şi Slovacul d-l Dula, stud. medi­ „Revue europâene , „Nainjaune , „la ilus- preţuri ffirte moderate. Serbarea promite a
u
trâni, ne este de bun augur pentru viaţa cinist, cântându-ne frumfise cântece slovă- tration , unde publica mai multe articole
fi splendidă.
nostră naţională şi socială. Căci păn’ mai cescl. A mai toastat apoi d-l adv. Dr. 0. de liuguistioă, şi la alte cjLre. La 1860 în­
ieri Românii din Cluşiil numai strîns uniţi Maniu pentru Slovaci, er şirul toastelor l’a cepu a scrie foiletonul teatral pentru „Opi­ — Marţi dimineţa a sosit în capitală
44
şi în bună înţelegere nu ni se păreau. incheiat d-l adv. Dr. Ilea, îndemnându-ne nia şi-l continua pănâ la 1897, când intră soirea, că 50 de soldaţi din garda peniten­
prin căldurose cuvinte la unire şi adevă­ la „Le Temps“ unde a scris foiletonul tea­ ciarului de Dobrovăţ, însoţiţi de câte va
„ A xnirvfii’Aa o’loviÂoă a rliloi rla .3 fi R\ ţ
Maiti inse a Fost iu stare a aduna aprope rata activitate comuna. tral pănă la mfirtea lui. About îl luă la grade, au deşertat cu arme şi muniţii. Ge­
toţi la o serbare naţională, arâtându-se că Aşa ne-am petreout între frumose 1868 ca colaborator la „Gaulois , pe care-1 neralul Iarca, încunosciinţat, a dat ordin,
11
pfite esista unire şi bună inţelegere, numai oântece la accentele dulci ale musicei, cari fundase atunci. După căderea imperiului ca 2 companii de vânători şi un escadrou
voinţă să fiă. Dăe Dumnedeu, ca unirea ne-a cântat numai arii românescl pănâ părăsi acest jurnal şi colabora un timp la de călăraşi să plece la faţa locului. Vână­
acăsta să fiă constantă şi să-i vedem pe târd u sera. „XlX-siecle . In afară de criticile şi arti­ torii, conduşi de maiorul Tarnoschi, căpitan
44
44
Românii din Cluşiîi mergând mână în mână Din grădina „Heiţagovina ne-am colele sale de cj' re, Sarcey a publicat: Balmez, locotenent Beloiu şi sub-loc. Las-
a
la tfite acţiunile românesc! intreprinse pe dus aprope cu toţii în Hotel Central, unde „Le Noul domn al satului", o satiră poli­ carache au şi plecat alaltă-erl la ora4jum.
ori şi ce teren. v la o masă lungă s’a continuat petrecerea tică la adresa primarilor de sub imperiu; Se crede, că desertorii sunt ascunşi prin pă­
Festivitatea cailei a decurs în modul păn’ cătră firele 12. Aşa s’a serbat în Cluşiîi „Cuvântul şi obiectul recreaţiunl filolo­ durile Dobrovăţului, oeea-ce va face ffirte
14
următor: amintirea cjilei de 3 (15) Maifi, care a fost gice; „Asediul Parisului , „Pianul Ianei , anevoifisă prinderea lor.
u
14
Diminăţa la orele 8 s’a celebrat sf. un moment de adevărată însufleţire naţio­ „Miseriile unui funcţionar ehines , „Artişti
u
liturgiă în biserica gr. cat. prin Rev. domn nală atât pentru tineri, cât şi pentru bă­ şi artiste , „Amintiri din tinereţe , etc. In S’a perdut Mercur! d. a. o jachetă
14
14
protopop Laslo, la care a luat parte ti­ trâni. Putem dice, că de multă vreme 1889 era să-şi pue candidatura la Acade­ de copii cafenia pe Promenada de sus
(Strada Castelului). Aflătorul e rugat a-o
nerimea universitară in corpore. acâstă mărâţă di n’a fost sărbătorită cu mia, der renunţă după ceva cugetare. In- preda la administraţia băilor de abur.
La biserioa română gr. or. s’a cele­ atâta însufleţire, ca şi în anul acesta. tr’o scrisfire publică şi a arătat motivele
brat sf. liturgiă la orele 9 prin M. On. A. Sivu. acestei hotărîrl: „Voi ca pe mormântul meu Musica orăşenescă va concerta Du­
domn Tuliu Roşcscu. să se pue drept epitaf numai aceste cuvinte, minecă sera in grădina dela „Pomul verde ,
14
Tinerimea română a asistat dimpreună cari vor resuma viaţa mea întregă: Sarcey, eventual în salonul de sticlă. începutul la
14
cu corul ei la serviciul divin solemnei în SCIRILE D I L ) E L profesor şi cjiarist . 8 fire. Intrarea 30 cr.
ambele biserici. — 6 (18) Maiii. Cununia. D-l Constantin Sasso, ingi­
La orele 11 s’a ţinut festivitatea pro­ Aparate de fotografie pentru diletanţi. Firmi
Atentat în contra principelui bul­ ner în România, şi d-ra Clotilda Altstădter A. MOLL, liferantul curţii c. şi r. din Viena
pria, la care a luat parte pe lângă tineri­ din loc, vor celebra cununia lor Duminecă, Tuchlauben Nr. 9 î-I recomandă amatorilor de
gar. piarul „Rusia* din Petersburg, care
mea universitară, aprope întăga inteligenţă fotografa’e, articolele sale necesare pentrua fo
stă în relaţii bune cu cercurile diplomatice, în 9 (21) Maiii c., înainte de amiadî, în
din Cluşiu. tografa. La cerere trimite liste ilustrate conţi­
a primit din Oonstantinopol soirea, că unul biserica grecescă şi în cea evangelică să-
Festivitatea 3’a început cu „Deşteptă- nând preţurile. Deposite în Braşov la F. Jekelius,
dintre conducătorii ligei macedonene ar fi sâscă. F. Kelemen, Victor Rotii farmacişti. Teutsch şi
te Române“, cântat de corul tinerimei uni-
încercat un atentat la viaţa principelui bul­ Tinerii sodalî români din Cluşiu Tartler, D. Eremias nepoţi
versitere. D-l adv. Dr. Aurel Isac a ţinut o
gar Ferdinand. Acest membru al ligei ma­ invită la produeţiunea teatrală, ce o vor
admirabilă conferenţă, desfăşurând clar şi
cedonene a cerut audienţă la prinoipele, da în 21 Maiii n. c. în restaurantul de pe Braşov, 1 (13) Maid 1899.
frumos istoricul luptei, ce au purtat’o Ro­
care l’a şi primit fără nici o bănuială. Ne­ promeradă. După representaţiune va urma
mânii pentru libertatea lor naţională şi ară- Ştim. JD-le Redactor! Permiteţi-ml să
cunoscutul a scos un pumnal cu care a voit dans. începutul la 6 fire d. a. Ofertele m&-
•tându-ne fasele redeşteptării nfistre. Con­ Vă mulţămesc din nou pentru ospitalitatea,
să străpungă pe principele. Ferdinand a rinimfise se vor chita pe cale 'jiarisrioă în
ferenţa d-lui adv. Isac cu date istorice pre- ce aţi dat’o intimpinărilor mele menite
sărit şi a strigat după ajutor, au şi întrat favorul reuniunei sodalilor români din Cluşiîi.
44
ţifise, instructivă şi înălţătore de inimi, a pentru „Tribuna Poporului , dâr refusate
în sala de primire mai multe persfine, însă Oassarul reuniunii: Andreii! Casiau. (Str.
fost ascultată cu multă atenţiune. de acâsta.
la ameninţările criminalului, principele a Hoszu ucza, 18).
Corul tinerimei a cântat două bucăţi Sciu să apreţiez situaţia Dv. delicată
voit să-l facă scăpat. Biroul telegrafic bul­ Se va representă: „Industriaşul seu
44
cu deplin succes delectând publicul, care faţă cu rugarea mea de-a publica nisce ar-
gar cjiee, că soirea ffiiei rusescl este neba- „Plugul de aur*, piesă teatrală în IV acte,
l’a răsplătit cu multe aplause. Frumos au ticull sorişi de-o persfină, cu care n’aţl
sată, căci principele n’a putut să dea au­ din viâţa industriaşilor, compusă de loan
cântat pe violină un duet d-nii Virgil Fop avut legătură şi cari nu erau destinaţi pen­
dienţă, defire-oe era bolnav şi indispus. Rodina, tipograf, sub a căruia conducere
•şi Virgil Mureşan, studenţi în drept, cari la tru organul d-vfistră, ci pentru altă ffiiă
se va araugia representaţia. Persfinele vor
insistarea publicului au mai cântat fiă-care 0 încercare de duel tragi-coiuică. de ţinută contrară vederilor D-Vfistră. Cu
fi representate prin d-nii: loan Rodina,
u
•câte o frumosă piesă. Cu mult simţământ „Narodni Listy din Praga anunţă, că Dr. atât mai mult trebue să stimez impulsul de
Vas. Pop, Eugen Nemeş, Vas. Cântă, I. R.,
şi cu succes a declamat poesia de George Haiterer, secretarul judecătoriei administra­ abnegare şi de obiectivitate, ce s’a mani­
D-şfira Sabina F. Negruţ, V. Pop, Aug. F.
Coşbuc „Noi vrem pământ d-l George tive, a provocat la duel pe br. Gudenus, festat în împlinirea rugării mele.
44
Negruţ, D-şfireie Aurelia Nemeş, Claudia
Repede st. jur. mareşalul Austriei de jos. Haiterer, care Atitudinea, ce aţi observat’o faţă de
Stanciu şi Maria Pop, C. Tămăşan şi losif
La tot caşul a contribuit mult la so­ este căpitan în reservă, a luat asupră-şl mine, înă îmbărbătâză a mă adresa la
lemnitatea serbării şi conferenţa d-lui Ioau pretinsele vătămări, ce le-a făcut în dieta David. D-V6stră din nou cu rugarea, sâ binevoiţi
Scurtu, când. de profesor. D-sa a vorbit Austriei de jos Dr. Lueger la adresa jude­ Expediţia Marchand e pe drum că­ a publica următorul articul, care însă nu
special de diua de 3 ( 1 5 ) Maifi şi adunarea cătoriei administrative şi a dus afacerea în- tră Francia. Un consiliu de miniştri ţinut mai are caracter politic, ci economic.