Page 27 - 1899-05

Nr. 100.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

In timpul scurt, de când sunt ju- rarea esistenţii nostre naţionale, a limbei, decis, ca indiferentismul comunelor celor­ câte 8. Germania şi Austro-Ungaria
Tist practio, am făcut esperienţă, că nu a culturei şi a legii nostre, multe s’au fă­ lalte să fie suplinit prin venitul, ce ar in- au câte 6. Bulgaria figureză deose­
numai o parte a inteligenţii, der şi o mare cut la noi în diferite direcţiuni, dâr de curge dela diferite petreceri arangiate de bit, independent de Turcia. Pe Mun-
parte a ţărănimii nostre române, de câte- ameliorarea stării materiale a poporului subcomitet în favorul fondului Reuniunei. tenegru îl representă Rusia. Dintre
orl are lipsă de sfaturi în cestiunl de drept nostru — să punem mâna pe inimă — A şi apelat subcomitetul la inteligenţa ro­ ţările de peste ocean sunt represen-
■se adreseză la streini. Dâoă aceia, în al că­ ne-am îngrijit forte puţin, şi am uitat, că mână din Săcele şi a şi primit angajamen­ tate Statele-Unite, Mexico, Persia,
ror interes scriu eu aceste şire, s’ar adresa cu o armată care, fiind cât de vitâză, nu tul mai multor deletanţl, dâr unii domni Siam, China şi Japonia. Despre Va­
la advocaţi streini, aşi mai tăcea, deşi nu are ce mânca, nu poţi raporta victorii. au oreejut, că e suficient numai a promite tican nota nu face nici o amintire.
aflu cu cale, ca Românimea să susţină pe Admit, că ar fi sublim, dâcă am fi în şi nu a şi esecuta. Astfel din vre-o 6 domni Bruxella, 17 Maiu. După t6te
unii omeni, cari ne impută nouă dilnic, oă stare a cresce şi disciplina poporul nostru diletanţi numai d-nii Muntean şi Ivan, pre­ probabilităţile delegaţii francesî vor
pânea ce o mâncăm, făcută din grăunţele astfel, încât atunci, când e vorba de oes- cum şi amabilele d-şore Muntean, Iarca, face în conferenţa de pace o decla­
crescute pe pământul nostru îngrăşat de tiunl naţionale, să-şi uite de f6me; dedre-ce Dogar şi Stingbe au rămas constante, că­ raţia în termini moderaţi, în care
sudorea şi sângele nostru, este pâne un- însă o astfel de disciplină este imposibilă rora subcomitetul le aduce simţite mul- se va da espresiune punctului de ve­
guresoă. corpul slăbit de fome nu este capabil de ţămite. dere al Franci ei fată de Elsaţia-
Nu aprob, dâr trebue să sous, că în luptă, trebue, dâcă voim să ne închegăm Ca totuşi reuniunea să-şi realiseze şi Lotaringia. Din partea rusâscă se
cesliunl de bani şi de avere fie-care om, rândurile, să căutăm a îmbunătăţi starea în acest an scopul, şi ca să nu-şl înebipue
fac încercări a zădărnici acâsta de-
caro are lipsă de un sfat şi sprijin, îşi alege materială a poporului nostru pe tote că­ unii domni, că fără dânşii nu se pote ceva, claraţiă.
de apărător al drepturilor şi intereselor rările. s’a apelat la studenţii octavanî, cărora pen-
sale pe acela, în oare are seu crede a avâ (Va urrca.) Dr. Eugen de Lemeni. tm binevoitorul concurs, precum şi pentru
încredere. De aceea nu îi pot lua în nume strălucitul succes al concertului, li-s’a votat S l I V l i MS l i .
de rău unui Român, dâcă încurcându-se cu '/ din venitul curat al petrecerei. 82o de lei pentru un tuns. Acâsta
2
Dela comună. Ieri Miercuri după.
sâu fără vina lui în vre-un proces, cere Petrecerea a fost bine cercetată, dâr sumă a fost plătită de baronul olandes
amiacjl, după câte-va interpelaţii, s’a încins
sfat şi ajutor dela streinul, în care, cu seu mai cu sâmă de SatulungenI şi Turcbeşenî, Ruyter, unul dintre omenii cei mai origi­
o disousiune ce a durat aprdpe 2 ore asu­
motiv real, se încrede mai mult ca în sfet­ din Cernat am distins numai 2 domni, nali de pe suprafaţa pământului. Baronul
pra unei propuneri de urgenţă a d-lui ad­
nicii eşiţî din neamul său. Se află însă în diu Baclfalu nici unul. Braşovul încă a fost de Ruyter, călătorind anul trecut prin An­
vocat Mayer şi soţi, ca să se primâscă pe
neamul nostru mulţime de omeni, la cari representat prin nisce binevoitori domni, glia, a fost atât de mulţumit de modul, în
lângă limba germană şi română şi limba
de avere şi bunăstare nici pomană nu pote cari de câte-orl le permit împrejurările, ne oare un bărbat din Londra i-a tuns părul
maghiară, ca limbă protocolară a represen-
să fie, omeni, cari având nevastă şi copii, sprijineso şi încuragiâză. Comitetul central şi barba, încât s’a decis să nu se mai tundă
tanţei comunale a Braşovului. Membrul Dr.
trăesc din mână în gură, se culcă sâra de al Reuniunei a făcut o abatere dela igno­ la nici un alt discipol al lui Figaro. De
O. Lurtz a vorbit contra propunerei aces­
multe-orl flămândl şi nu sciu, dâcă în diua rarea din anul trecut; a fost representat atunci încoce, la fiă-care două-trei luni, el
teia sprijinite „din motive de echitate da
14
următore vor putâ câştiga cel puţin atâta, prin o suprasolvire din partea respectuâsei primea la Aja visita bărbierului engles în
cătră magistratul orăşenesc, dovedind, că
ca copiii lor să se sature. Domne Virginia Vlaicu, casiera Reuniunei, cestiune, care sosea diminâţa şi se întor­
cei 41 subscrişl îu cerere nu formeză îucă
La astfel de omeni, de cari mulţu­ care şi-a motivat neparticiparea. Bun e cea a doua cji diminâţa. Fiă-care din aceste
a cincia parte diu membrii representanţei
mită oblăduirei prea cinstitei ocârmuirl, se Dumnejeu, viitorul va aduce cu sine, ca şi călătorii costau pe baron suma de 200 de
şi prin urmare după legea de naţionalitate
află în neamul nostru destui, m’am gândit noi cei de pe la sate, să fim tot mai mult lei, fără să se socotâscă mâncarea bărbieru­
nu li-se pote satisface dorinţei. După-ce
eu în sărbătorile trecute ale Pascilor. Aceşti băgaţi în sâmă. lui. Luna trecută baronul olandez se afla la
au mai vorbit din partea Românilor Dr.
omeni îşi au şi ei afacerile lor de drept, Uitasem a aminti, că petrecerea a fost Berlin, câDd băga de sâmă, că părul său
A. Mureşianu şi diu partea Maghiarilor Dr.
cari deşi în multe caşuri au un substrat arangiată de şese domnişâre drăguţe, anume reclama presenţa bărbierului engles. El te-
Zaharias şi .presbiterul Moor, s’a pus la vot
numai de câţl-va florini, pentru ei însă au de d-şorele: Săcăreanu, Munteanu, Stingbe, legrafâ acestuia, ca să vie numai decât în
propunerile şi propunerea magistratului de
importanţa, pe care o au procesele de mili- Iarca şi Chiorniţâ şi p6te acestei împreju­ capitala Prusiei. De data asta călătoria,
a-se încuviinţa cererea Maghiarilor, a fost
6ne pentru milionari. Omenii, la cari m’am rări are a i-se mulţătni şi frumosul venit dus şi întors, şi tăiatul obicei baronului au
respinsă. La acâsta disousiune, care a avut
gândit eu în săptămâna Pascilor, dâcă au brut de 106 fi. 10 cr., căci am ajuns tim­ costat opt sute două-jecl şi cinci de lei.
unele laturi interesante şi caracteristice, vom
o afacere de drept, nu se duo la advocat pul, când omenii ceea ce fac nu fac din Ce căpăţînă scumpă are baronul ăsta!
reveni mai pe larg.
— nici la Rornâu, nici la strein — pentru convingere, ci numai pentru ochii lumei.
Tot în şedinţa de erl s’a continuat Luptă între tigru şi leu. Iu rne-
că trăiesc în ideia greşită, că îndată ce în- Unul din subcomitet.
desbaterea asupra tarifului propus de ma­ nageria din Coppenbaga un îmblânzitor cu
tri în cancelaria advocatului, imediat tre­
gistrat privitor la taxele, ce vor fi parte numele List amusâzâ publicul cu produe-
bue să pună banii pe masă.
urcate, parte introduse din nou pentru vân- Concurs literar. ţiunl înfiorătore. Intr’una din cjile a lăsat
Ce fac omenii mei? Se alătură pe
darea de tot felul de obiecte în piaţă, sâu într’o ooliviă un leu şi un tigru, apoi s’a dus
lângă vr’un scriitor de judecătoria sâu ese- Se publică concurs pentru un premiu
la taxele pentru locurile de vâncjare, ce se în mijlocul lor. Când a intrat observa, că
cutor alungat din postul său, seu pe lângă de 30 cordne de fiă-care c61ă de tipar (8°
plătesc îu fiă care (îi. Astăcjî Joi continu- tigrul rîujesce ameninţător cătră leu şi în-
vre-un semidoct, fără nici o cualificaţiune, mic), care se va decerne celei mai bune
ându-se desbaterea tarifului, s’a pr'mit în curând tigrul sări asupra leului începând
care are prea puţină inteligenţă pentru-ca scrieri de cuprins religios-moral, întocmită
total desbătându-se auumite puncte, faţă să 1 rnusce şi sfâşie. Imblânc].itorul de ani­
săpotă trăi din ea şi prea multă pentru ca pentru usul poporului, în estensiune de 4,
cu cari se fac obiecţiunl din partea mem­ male se afla în posiţiă forte primejdiosâ.
să potă muri de forne, să alăture pe lângă cel mult 5 cole de tipar. Nu putea eşi din coliviă, căci animalele, ce
brilor adunării.
vr’un aşa numit „ Winhel advocat“, advocat Lucrări deja tipărite în limba română se răsboiau îi închiseră drumul spre eşire.
fără de autorisare, sâu cum i-am putâ dice nu se admit la concurs ; se pot premia însă Publicul fu cuprins de desperare şi înoepu
u
în limbagiul .vulgar „advocat din tufâ . şi traduceri libere din literatura străină, să strige, însă List nu-şî pierdu presenţa,
Corespondenţa „Gaz- Transilvaniei".
Acesta firesoe se bucură mult de alipirea dâcă vor fi lucrate conform trebuinţelor ci făcu semn pentru tăcere generală. Apoi
Românului meu şi caută a smulge dela el Satulung, 30 Aprilie v. 1899. poporului român. c’un baston începu să bată pe tigru, care
cât numai pote; în caşul cel mai rău şi
Mult Onorate D-le Redactor! Un ano­ Manuscriptele se vor înainta la adresa în9ă nici nu vrea să scie nimic de lovitu­
decă nu este nimic de acaparat ajunge nim, subscris „Profil , a binevoit să ra­ Preşedintelui Asociaţiunii (Sibiiu, strada rile, ce i-se aplicau. Atunci el scose un re­
44
pentru o cfi şi o mămăligă, care fusese des­ porteze în di arul nostru „Gazeta Transil­ morii nr. 8) pănă la 31 Octomvre 1899 st. volver şi-l descărca în faţa tigrului, care
tinată pentru copiii flămândl de acasă. Decă vaniei despre petrecerea, ce subcomitetul n. şi se vor serie în caiete de format 4°, speriat se retrase. List folosi momentul
14
14
astfel de advocat „din tufă ar face cel „Reuniunei femeilor române din Săcele a pe o singură faţă a foilor. şi eşi din colivia închinând uşa după el.
11
puţin vre-o ispravă sărmanului om, care se arangiat’o în 19 A prilie v. în favorul vă­ Decernerea premiului se va face îucă Animalele speriate de puşeâtură se încăe-
adresâză cu totă ÎDcreder a la el, nu aşi duvelor sărace. Sunt mulţâmit cu acel ra­ în decursul anului curent prin comitetul rară din nou. Abia cu greu au putut fi des­
4ice nimica. Lucrul însă este cu totul alt­ port, căci în ceea-ce privesce critica este central al Asociaţiunii, după ascultarea ra­ părţite, ca se nu se sfâşie total.
fel. Intenţiunea individului descris mai sus destul de couscienţios, esoepţionez numai portului comisiunei censurătore, ce se va
nu este de a ajuta omului, ci de a-l în­ unele întrelăsărl din personele diletante, alege.
curca pe cât se p6te şi de a se folosi ast­ cari de dragul uu sciu a căror ochi, au ră­ Luorarea, ce se va premia, se va ti­ L i t e r a t u r ă .
fel de el timp cât mai îndelungat. mas neamintite, deşi prestaţiunile lor au pări pe spesele Asociaţiunii în 2000 esem- „Colonel David baron Urs de Mar-
<(
Aşi pute dovedi cu esempie concrete, fost prea satisfăcătore. plare şi va forma începutul „Bibliotecii po­ gin a la Solferino şi Lissa . Interesanta
că Românii cu stare bunicică, ba şi forte Ceea ce mă face mai mult să reviu porale a Asociaţiunii*. şi eminenta conferenţă, ce a ţinut’o d-nul
bună, ajungând in mânile unui astfel de la acâstă petrecere este scopul, ce subco­ Dreptul de proprietate al eventuale­ colonel c. şi r. Francisc Pieger anul trecut
procator neautorisat, nu numai că şi-au mitetul reuniunei femeilor din Săcele îl ur- lor ediţiunî ulteriore este al autorului. în reuniunile militare dela Braşov şi Sibiiu
pierdut averea întregă şi au rămas pe dru­ măresce an de an. Este cunoscut de cei La cas, dâcă între lucrările, ce vor asupra neuitatului colonel David baron Urs
muri cu totă familia, der nici pănă în cfi mai mulţi, că „Reuniunea femeilor române înţra la concurs, se vor găsi mai multe de Margina, a apărut acum şi în limba ro­
ua
14
■de astăcjî nu s’au putut desface de vam­ din Braşov şi Săcele este fuudatâ de vred­ scrieri corăspunjătore scopului avut în ve­ mână în Tipografia A. Mureşianu, Braşov,
pirii, cari li-au supt sângele din vine. Şi nica matronă română Snsana Andrei Mure­ dere, Asociaţiunea îşi reservă dreptul a-le îutr’o broşură cu titlul de mai sus. Cetito­
decumva a<jl sâu mâne în urma vr’unei în­ şianu, soţia fericitului poet, născută în Să­ premia şi tipări în decursul anilor viitori, rilor noştri le este cunoscută obiectivitatpa,
tâmplări ore-care norocose el ar ajunge ea- cele. Acestei împrejurări se ascrie, că ve­ tot sub condiţiunile arătate. ou care d 1 colonel Rieger descrie înaltele
răşî la puţină bună stare, vine vampirul nerabila fundatore a unit femeile nostre din Diu şedinţa comitetului central al însuşiri şi meritele n^peritore, pe cari ne­
şi îl despoie din nou. Săcele în o corporaţiune culturală comună „Asociaţiunii pentru literatura română şi uitatul baron Urs şi-le-a câştigat pentru
Cestiunea acâsta, care pănă în cjiua cu cele din Braşov. Binefacerile acestei cultura poporului român ţinută în Sibiiu tron, patriă şi naţiune. Credem deci a se
14
de astădl, după cum sciu eu, încă nu a reuniuni sunt simţite în Săcelele nostre. la 4 Maiă 1899. fi făcut un bun serviciu literaturei nostre
fost sulevată, este numai o mică părticică Vre-o patru-spre-ejeue văduve sărace sunt prin traducerea şi tipărirea în broşură a
Dr. II. Puşcariu, Dr. Beu,
a rănei mari deschise naţional-economice, ajutate în fiâ-care an cu câte 6 fi. Multe vice-preşd. secr. II. acestei conferenţe. La traducere s’a folo­
de care sufere poporul nostru, o bolă, care lacreml uscă acest ajutor la aparenţă mic, sit terminologia curată militară română.
consumă cea mai mare parte a puterii de dâr în sine destul de mare pentru o femeiă ULTIME SCniI. Broşura conţine şi două portrete bine reu­
viaţă înnăscută poporului uo3tru şi astfel lipsită de mijloce. In schimb ce se face în şite ale baronului Urs, unul diu anii de
face [ imposibilă orl-ce propăşire naţional Săcele pentru Reuniune? Subcomitetul abia Haga, 17 Maiu. A apărut lista mai înainte, când încă era major, âr altul
economi.că pentru uu popor, oare se nu­ mai numără 20 membri şi dintre aceştia oficială a participanţilor la confe- din timpul mai reoeut; mai conţine şi o
mără între cele mai muueitore şi cele mai 16 din comuua Satulung, 3 din comuna renţa de pace. Ea e redactată în hartă a Lissei, cum şi ilustraţiunea mor­
cu puţine pretensiunl din t6tă monarchia Baclfalu şi 1 în Dârstele Braşovului. Tur- limba francesă, în mod alfabetic. mântului eroului nostru. Broşura se pote
14
mostră. Suntem un popor tînăr, cu putere cbeşul şi Cernatul nu mai dau nici un Sunt cu totul 96 delegaţi, represen- procura dela Tipografia „A. Mureşianu
de viaţă, suntem gata la jertfe şi le-am şi membru pentru Reuniune. Biroul, consciu tând 26 state. Cei mai mulţi dele­ ain Braşov. Preţul 40 cr. esemplarul (plus
.adus şi le aducem necontenit pentru apă de greutăţile ce le întimpină an de an, a gaţi îi au Rusia şi Turcia, adecă 3 cr. porto.)