Page 29 - 1899-05

REDACŢIUNEA, „gazeta* iese în flecare i}i.
ifiministraţlunea ţi Tipgralla.
Abonamente pentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancaie nn N-rii de Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte
nu se retrimet. Pentru România si străinătate:
Pe un an 40 franol, pe şâae
INSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
8INISTRAŢIUNE In Braşov şi la
armătdrele Birouri de anunolurl: N-rii de Duminecă 8 franol.
In Viena: M. Dukes Nnchf. Se prenumeră la tdte ofi-
Sar. Auaonfeld & Emerloh Lesner. oielo poştale din întru şi din
Holnrloh Sohaiek. Rudolf Bosse. afară şi la d-nii colectori.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braitt
In Budapesta: A. V. Qoldhor- Administrufiuuea. Piaţa rrert
jor, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etspit
burg.- Barolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şăst
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr,
ria garmond pe o coldmă 6 or. Cu dusul în casă: Pe tn ci
şi 30 or. timbru pentru o pu­ tjt n, 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl.—Un esomplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAHE pe .pagina a 3-a o namentele căt şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 101. Braşov, Sâmbătă 8 (20) MaiiL

„Noua cucerire a ţerii“. vidualităţii lor naţionale, contopin- el — Ungurii vor fi scutiţi de balmajul, în cuvânt aşa: „Din punct de vedere prac­
du-le pas de pas în rassa maghiară. că din 18 miliâne de locuitori ai ţării, nu­ tic, o ast-fel de desarmare este imposibilă.
Intr’un moment unic în istoria Ideia nouei „cuceriri e sinonimă mai 6 milione sunt arătaţi^ ca Maghiari. Au­ Omenimea n’a aflat încă în vocabular o
44
lumii, când representanţii mai a tu­ cu negarea ori cărui drept de esis- torul articulului propune o mulţime de definiţiune acomodată, prin care s’ar deter­
turor statelor de pe globul nostru tenţă, ba mai mult, cu negarea orî căi şi mijloee cu al căror ajutor s’ar putâ mina înarmarea sâu desarmarea. Institu-
sunt întruniţi la masa verde din cărui drept de comproprietate la pă­ ajunge la acest scop. tare ale singuraticelor state difer fârte mult
Haga, spre a-se sfătui împreună mântul ţării al poporelor, cari lo- Vor face şi minunea asta. Ce nu sunt şi dâcă am reduce armata la un anumit
asupra mijlocelor, prin care s’ar pute cuesc într’ensa împreună cu Ma­ în stare „patrioţii să facă, când e vorba număr, abia se pâte crede, că acele state
14
delătura, ori cel puţin slabi efectele ghiarii şi dintre cari Românii şi de a-şl îmulţi viţa şi porodiţa? care ar primi desarmarea, s’ar răzima în
stricaciose ale certelor şi inimiciţiilor Slovacii au stăpânit acest păment ofensivă şi defensivă numai pe acest număr
dintre popore pentru încunjurarea cu mult înainte de ce au năvălit redus. Să lăsăm dâr amicilor păcii între
resboielor şi mai marea asigurare a aici hordele asiatice ale lui Arpad. Conferenţa de pace. planul desarmării .
44
păcii — resună dela ţennul Dunării
de mijloc, din capitala Ungariei., un Dâr ceea-ce susţine d-1 Szell Din Haga se anunţă, că toţi delega­
44
strigăt răguşit medieval, care în despre elementul „susţiitor de stat ţii statelor pentru conferenţa de pace au Din Ducovina.
faţa marilor achisiţiunî ale culturei mai denotă şi tendinţa şi direcţia de sosit acolo, numărul lor fiind de 96—98. (O espulsare.)
şi civilisaţiunei moderne, în faţa ni- a nega majorităţii locuitorilor sta­ Conferenţa a fost deschisă erl în „Hois D-1 Adrian Popovicl-Deseanu, colabo­
44
suinţelor, ce se manifestă în confe- tului, ce o compun naţionalităţile ten Bosch , delegaţii fiind salutaţi în nu­ rator al (Ţarului românesc „Patria" din
renţa de pace, la care ia parte şi nemaghiare, chiar şi îndreptăţirea mele reginei Olandei de cătră ministrul ei Cernăuţi, a fost espulsat de pe teritoriul
monarchia nbstră, apare ca o pro­ de a-se face folositori Ungariei prin de esternă Beaufort. Austriei sub învinuirea, că a luat parte la
vocare, ba chiar ca o insultare a propria lor muncă şi cultură. Le de- Alaltă-erl s’a decis, ca şi represen- huduirea Metropolitului Arcadie.
nisuinţelor pentru împăcarea state­ negă prin urmare şi putinţa de a-şî tauţii presseiin lumea întrâgă să pâtă parti­ Duminecă la orele 10, când alţi creş­
lor şi poporelor pe temeiul princi­ validita dreptul lor în stat, şi le cipa la şedinţa de deschidere, însă din pri­ tini ascultau Sf. Evanghelie în biserică, d.
piului umanităţii şi al dreptăţii. pune alternativa: că seu se vor oferi cina locului îngust pe galerii, numărul lor a Deseanu a fost citat la magistrat, unde
Pe când înaintea areopagului de bună voiă, ca material bun de trebuit să fiă forte redus. Cu totul li-s’a ’i-s’a comunicat, că este pedepsit cu 50 fl.
statelor lumei se desiăşură acjî mă­ esploatat pentru elementul „susţiitor dat voiă a intra numai la 8 cjiariştl. Invi­ amendă în bani sâu 7 dile reclusiune, pen-
44
reţele maxime, după care raportu­ de stat ., seu la din contră vor fi tat a fost între aceştia şi Stead, care este tru-că a strigat „pereat Metropolitului Ar­
44
rile între naţiuni sunt a-se regula spulberaţi şi esterminaţî, ca duşmani om de încredere al Ţarului. Stead a avut cadie, când acesta a plecat subit la Viena
pe basa moralului şi al dreptului, statului şi ai elementului domnitor, şi o convorbire ou Ţarul Nioolae, căruia şi tot-odată este somat, ca cetăţân ungar,
ca şi raporturile dintre indivicjî, cum erau declaraţi în evul mediu i-a cjis, că la totă întâmplarea „Majestatea (deci strein în Austria) să părăsâscă în res-
14
pornind dela convingerea, că drept Românii şismaticî sub regii Ludo­ Sa a dat o nouă speranţă lumii . — „Nu­ timp de 24 ore ducatul Bucovinei, din care
d° cucerire nu esistă, pe atunci pri­ vic şi Sigismund. mai speranţă? — să-i fi răspuns Ţarul. — este espulsat pentru tot-dâuna.
mul ministru unguresc respunejend A uitat însă cavalerescul îxinis- Destul a fost ameţită lumea cu speranţe;
unei deputaţiunî, ce i-s’a presentat tru-preşedinte, când a desfăşurat acele a sosit timpul, ca speranţele acestea să se D 1 Adrian P. Deseanu, absolvent al
44
din sînul naţiunei maghiare, care idei retrograde şi violente, de o sin­ împlinâscâ . facultăţii teologice, este originar din Arad
în Ungaria. D-sa este fiiul cunoscutului po­
formeză numai o fracţiune din popo- gură împrejurare. Nu mai este acjî O telegramă cu data de 17 Maiii n. litician Ioan P. Deseanu (f 1812).
raţiunea poliglotă a statului — pro­ putinţă omenescă, nu pote esista so­ din Haga rjice, între membrii conferenţei
44
clamă nisuinţa de cucerire, ca cea fistică aşa de subţire, care să gă- se află forte mulţi, cari sunt în contra ţi­ Etă cum povestesoe „Patria motivele
mai capitală problemă a elementu­ sescă o formulă, prin care s’ar pute nerii secretului asupra desbaterilor. O ast- expulsării:
lui maghiar. justifica barbaria nisuinţelor cutro- frl de procedere ar nasce neîncredere în Trecând în 17 Aorilie a. c., după
masă, pe la reşedinţa metropolitană, a aflat
Precum seim, ministrul-preşe- pitore de maghiarisare şi numai un lumea civilisată. Se crede, că din timp în din întâmplare, că Metropolitul Arcadie
dinte Szell — care pănă acum a singur moment înaintea vocei de timp presidiul va da totuşi comunicate ofi- plâcă subit la Viena, căci dela numirea
fost preşedintele „Kulturegylet“ ului aramă a timpului, care pretinde li­ ciose asupra mersului desbaterilor şi a de- lui Ieremijczuk nu mai are stare, nici ali­
transdunărean, fu salutat de-o depu- bertate, egalitate şi dreptate pentru cisiunilor. Modul de desbatere se va stabili nare în Bucovina.
taţiune a acestei reuniuni, care i-a tote poporele. numai după deschidere; e sigur însă, că Fidel datoriei sale de raportor, a gră­
adus vestea, că „Kulturegylet“-ul Nu ideile de „nouă cuceriie comisiunile şi secţiunile se vor alege cât bit d. A. P. Deseanu la gară, ca să ser-
44
l’a ales preşedinte de onore al ale ministrului-preşedinte unguresc mai curând. Se vor constitui 3—4 comi- vâscă publicul nostru cititor cu amănuntele
acestei plecări sensaţionale. Sosit la gară, a
seu. In discursul seu, prin care i-a siunl şi câte-va secţii mai mici, în care vor
vor fi în stare să împiedece în mer­ avut un incident cu fiica Metropolitului,
mulţumit, Szell cjise între altele: sul său cucerirea irresistibilă a ideii fi representate numai puterile mari. d-na A. OosovicI, care vedea cu ochi pre-
„Fiâ-care pălmac de păment ce-1 de umanitate şi de progres. * puelniel presenţa nostră la gară, când Me­
vomcâştiga pentru cultură, este o nouă Aflăm de interese a reproduoe aici tropolitul avea să plece în mare secret.
'ucerire a ţârii; fia-care om, care în următorea parte din articulul ce l’a publi­ Indignat de aoâstâ scenă şi impresio­
nat prin demonstraţia spontană, a depăşit
acesta ţeră va câştiga prin noi în Falsificarea viitorei statistice. cat fostul ministru-preşedinte italian Grispi d. A. Deseanu marginile rolului de raportor
cultură, este câştigat pentru viitorea Seim, că 8Bul viitor sa va face nou recen­ în „Nuova Antologia despre conferenţa de strigând şi d-sa „pereat Metropolitul Ar­
44
44
misiunea Ungariei... Elementul sus- sământ a poporaţiunei ţării. Mai ales dela pace, şi anume partea în care se vorbesce cadie, care frânt sufletesce şi trupesce a
ţiitor de stat al Ungariei este cul­ .1867 încoce organele stăpânirii ungurescl despre declaraţiile ce i-le-a făcut Gambetta căutat scăpare în vagonul ce avea să-l d u r ă
tura sa, şi fiind-că sunt pătruns de au urmărit cu ocasia numărării poporaţiunii şi Bismarck asupra păcii lumii: departe de archidiecesa sa în preajma săp-
acesta, mă bucur sincer, că voiţi să scopuri esclusiviste de rassă, luând tot felul In 30 August 1877, scrie Orispi, am tămânei patimilor.
mă îndatoraţi şi în viitor de-a servi de măsuri, numai ca să p6tă scote cât mai vorbit în Paris cu Gambetta şi am discu­ Poliţia a deschis o anchetă severă în
acestei cause. Puteţi să contaţi la mare numărul Maghiarilor. Pe lângă tote tat cu el despre cestiunl politice însem­ cestiunea demonstraţiunei, bănuind că acâsta
a fost pusă cu plan la cale contra Metrc-
mine şi să fiţi asiguraţi, că şi în atrasurile şi necorectităţile însă, la ultima nate, intre altele despre situaţia Pranciei, politului. Bănuiala poliţiei se basa pe fap­
viitor voiu fi gata a aduce acest ser­ numărare n’au putut scote mai mult de 6 care pe atunci era estra-ordinar de seriosă. tul, că în timpul ultim Arcadie a piimit
viciu “. milione de Unguri, socotind în acest număr, In fruntea afacerilor republicei se afla Mac- multe scrisori anonime ameninţâtore şi de
Primul ministru, care a fost firesce, pe toţi Jidanii şi pe toţi aceia din Mahon şi mulţi liberali erau îngrijaţl şi se altă parfe pe nisce telegrame anonime, pe
cari le-au expediat anonimi din Cernăuţi
cu ftenesiă aclamat de „kulturegyle- alte nâmurl nemaghiare, cari s’au dat, că temeau de-o lovitură de stat. L’am făcut la Viena, informând tinerimea universitară
44
tiştii săi nu se mărginesce aşa-der sciu vorbi şi scrie limba maghiară. Ei bine, atent pe Gambetta la periculele ce ame­ de acolo despre cele petrecute aici.
de a monopolisa cultura pentru acest număr mic faţă cu totalitatea popo- ninţă guvernarea poporului. Gambetta mi a Pob’ţia încheind ancheta a condamnat
rassa maghiară, pentru aşa cjisul râţiunei, îi supără pe Maghiari, dâr mai răspuns, că în ast-fel de împrejurări, sin­ pe d-1 stud. jur. Slujanschi la 100 fl. amendă
„element susţiitor de stat“, ci o ales cei dela gazetăria lor tendenţiâsă şi gurul mijloc de sanare ar fi desarmarea ge­ seu 14 dile reclusiune, âr pe d-nii stud.
spune verde, că aici se tracteză de şovinistă sunt, care ar voi, ca de rândul nerală. Şi fiind-că tocmai voiam să plec jur. Em. ArtonovicI, E. Voronca şi abs.
ceva mai mult, decât de cultură, se acesta numărul Ungurilor să-l scotă la cel pentru-ca câte-va dile în urmă să mă în­ teol. A. P. Deseanu la câte 50 fl. amendă
11
trateză de o „nouă cucerire a ţării puţin 10 milione. tâlnesc cu Bistnarck, m’a rugat Gambetta seu 7 dile reclusiune. Asupra celorlalţi in­
culpaţi nu s’a pronunţat încă sentinţa.
14
pentru care „cultura are să fiă nu­ De acâsta dorinţa utopică fiind con­ să fac în Germania primul pas în acâsta Tot-de-odată s'au predat actele an­
mai un mijloc pe lângă multe al­ dus „Hazânk publică un articul din până cestiune delicată. chetei la tribunalul ţării i. r., unde con­
44
tele, de cari se folosesce cu atâta unui încarnat şovinist., în care ministrul In 17 Septemvre a aceluiaşi an am duce instrucţiunea d. jude investigător
’W’ania.
îmbelşugare şi cutezanţă elementul unguresc de eomerciu este somat a lua de fost în Gastein, unde m’am întâlnit cu ma­
domnitor. pe acum tote măsurile necesare, ca din rele cancelar şi împlinindu mî promisiunea Fiind d. A. P. Deseanu cetăţân un-
gar, a fost tot-odată şi espulsat din întrâga
Este prin urmare cruda nisuinţă prilejul viitorei numărări a poporaţiunei, dată lui Gambetta, am început să vorbesc
Bucovină, prin ce fostul nostru colaborator
medievală de a subjuga tote popo- toţi cei-ce sciu unguresce să fiă'trecuţi în lui Bismarck despre desarmare. La asta
pierde forte mult, căci prin espulsare ’i se
rele nemaghiare prin nimicirea indi­ statistică ca Maghiari.; numai aşa — cjice Bismarck mi-a răspuns apropo din cuvânt ia posibilitatea de a face doctoratul în teo-