Page 3 - 1899-05
P. 3

Nr. 95.—1899                                                         GAZETA TRANSILVANIEI.                                                                          Pagina 3.


          omeni.  Ei,  de  când  fac  gazetăria  Ia  noi,  timp  de  puţină  însemnătate;  din  potrivă  a  cele  mai  oăldurose  mulţămite  şi  pe  calea   a  vorbi  cu  mai  mulţi  elevi.  înainte  de  ple­
         nici  o  singură  dată  măcar  n’aa  fost  capa­  fost  vorba  despre  afaceri  de  estra-ordinară  aoâsta pentru darul mărinimos.       care,  Majestatea  Sa,  mulţumit  de  progre­
          bili  să  stea  de  vorbă  cu  argumente  obiec­  gravitate.                                                                            sele,  ce  a  constatat,  oă  s’au  făout  în  acest
                                                                                                          Ministrul de resboiu austro ungar,
          tive  şi  în  mod  cinstit  fiă  cu  noi,  fiă  cu   Foile  ungurescl  continuă  de  altfel  cu                                         institut  de  educaţiuue  şi  instruoţiune  mili­
                                                                                                     generalul  de  cavaleriă  Krieghamer,  a  fost
          alţi  confraţi  ai  noştri.  Aşa  i-am  soiut  în-  răspândirea  a  tot  felul  de  soiri  sensaţio-                                    tară,  a  arătat  d-lui  comandant  al  şcolei,
                                                                                                     distins  de  regina  regentă  &  Spaniei  cu  ma­
          totdâuna  cum  ’i  vedem  astădl  şi  cum  ou  nale.  Ele  cred  a  sci,  că  contele  Thun  ar                                         precum  şi  d-lor  profesori  şi  instructori
                                                                                                     rea  cruce  a  ordinului  pentru  merite  mi­
         noi  împreună  îi  vede,  cu  părere  de  rău  şi  fi  suferit  un  eşec  în  Budapesta  şi  că  în                                      înalta  Sa  satisfacţiune.  La  brele  12  şijum.
                                                                                                     litare.
         cu  mare  disgust,  orl-ce  Român  de  bune  urma  aoâsta  cjilele  oabinetului  său  ar  fi  nu­                                        Majestatea Sa s’a reîntors la palat.
          sentimente.                                  mărate.  Este  interesant,  că  eventualitatea     Morte  prin  trăsnet.  Din  Frătăuţul         —  D-1  G.  Ionescu-Gion  a  fost  numit
               Ou  t6te  astea  trebue  se  mărturisim,  căderii  lui  Thun  se  pune  în  legătură  cu  vechifi  (Bucovina)  se  scriu  următorele:  inspector  general  al  învăţământului  secun­
          că  am  fost  surprinşi  de  gradul  de  răutate  naufragiul,  ce  l’ar  fi  suferit  el  în  Budapesta  Luni  în  1  Maifi  pe  la  11  bre  a.  m.  a  fost  dar, în locul d-lui P. Răşoan, demisionat.
         şi  cinism,  ce-1  desfăşură  ei  în  numărul  cel  „faţă  ou  punctul  de  vedere  solid  şi  just  lovită  de  trăsnet  tînăra  Ecaterina  Boiou   —  D-1  profesor  Dr.  Obrcja  a  luat  în
                                                               14
         mai  nou  cu  data  de  Vineri  al  „Tribunei  maghiar  în cestiunea pactului.              originară  din  Bilca  şi  în  servioifi  la  Simion  primire  postul  de  director  general  al  ser­
                   4
         Poporului* .  In  paroxismul  frigurilor,  ce  i-au   Vom vede.                             Iurescu,  tocmai  pe  când  mâna  vitele  stă­  viciului  sanitar  superior,  îu  care  a  fost
                                                                                                                                                  numit.
         ouprins  în  toiul  agitaţiunei  pentru  noul  lor                                          pânului  său  pe  prund.  Fata  a  rămas  la
         patron  Goldiş,  ei  merg  aşa  departe  să  ne                                             moment  mbrtă.  O  altă  fetiţă,  care  din  în­   —    Procesul  instigatorilor  sooialiştl
         insinue  înaintea  cetitorilor  lor  cea  mai           Revistă externă.                    tâmplare  se  afla  în  apropierea  celei  lovite   Bangherean  Ficşinescu  şi  ţăranilor  ames­
                                                                                                                                                  tecaţi  în  ultimele  mişcări  rurale,  s’a  ter­
         detestabilă  procedere  susţiind,  că  publicăm     Conferenţa      pentru     desarmare.   de  trăsnet,  a  asurzit  la  audul  acestuia.  ■   minat  asâră  în  faţa  tribunalului  Caracal.
         rapbrte  mincinose  şi  mistificări  de  ale  „nea­                                         Trăsnetul  a  lăsat  în  urma  sa  în  pământ  o  Toţi inculpaţii au fost aohitaţl.
                                                       Din  Viena  se  anunţă,  că  în  cercurile  di­
                 14
          murilor   şi  afirmând  drept  esplicare,  că  „în­  plomatice  de  acolo  este  răspândită  soirea,   gropă în forma unei căldări.           —  ErI  s’a  început  în  capitală  recen­
          tre  soootelile  Oonsistoriului  date  comisiu-   că  puterile,  cari  partioipă  la  conferenţa                                        sământul  copiilor  în  vârstă  de  şoolă.  Re­
         nilor  respective  ale  Sinodului,  se  găseso   din  Haga,  au  dat  deja  representanţilor  lor   Mac  Kinley  bolnav.  Din  Washing­  censământul  se  face  de  cătră  un  delegat
         însemnări  de  acum  2  şi  3  ani,  despre  nisce   îndrumările  referitore  la  tote  amănuntele   ton  se  vestesce,  că  preşedintele  Uniunei   al  ministerului  de  instrucţiune  publică  şi
         sutişore date „Gazetei  şi „Dreptăţii ... 14  programului.  In  sensul  acestor  îndrumări,   nord-americaue  e  greu  bolnav.  In  timpul  un  delegat  al  primăriei,  de  fiă-care  colore
                              14
                                           14
                                                                                                                                                  din Capitală.
               Se  vede,  că  cei  dela  fbia  din  Arad—   în  eonferenţă  nu  este  permis  a-se  trata   din  urmă,  se  cjice,  preşedintele  Mac  Kin­
          cari  se  laudă  a  fi  tari  şi  mari  în  Sinodul   cestiunî,  cari  stau  în  legătură  cu  schim­  ley  prea  s’a  opintit  şi  prea  s’a  adâncit  în   —   Joi,  diminâţa,  după  un  obioeifi
                                                                                                     lucru,  aşa  că  ac}I  a  ajuns  să  fiă  atât  de  vechifi  religios,  moştele  S-tului  Dimitrie  au
          de  acolo  —  sciu  mai  multe,  decât  noi,  des­  barea  statului  quo  al  raporturilor  terito­                                     fost  transportate  cu  mare  pompă  dela  Me-
         pre  însemnările,  ce  pretind,  că  s’ar  afla  în­  riale şi cu afacerile de naţionalitate.  eşofat  încât  într’o  di  plimbându-se  pe  stra­  tropoliă  la  rondul  al  doilea  dela  şosea,  unde
                                                                                                     dele  oraşului  a  căcjut  grămadă  şi  era  pe-aci
         tre  socotelile  Oonsistorului.  Am  crede  însă,                                                                                        s’a oficiat un servicifi religios, pentru ploie.
          că  atunci,  când  cineva  face  o  astfel  de  afir­  Ameninţare   cu   revoluţia.   Parti­  să-l  calce  nisce  trăsuri.  El  fu  soăpat  însă   —   Numirea  principelui  Bibescu  ca
         mare  şi  o  face  în  astfel  de  chip,  încât   dele  unite  oposiţionale  din  oamera  belgiană   de  adjutantul  seu,  care  s’a  pus  înaintea   comisar  al  guvernului  român  la  esposiţia
                                                                                                     cailor,  ce  erau  pe  aci  să  dea  năvală  peste
          printr’asta  aruncă  cea  mai  gravă  suspiţiune   au  ţinut  prin  representanţii  lor  o  confe-                                      dela 1900 se va faoe pe diua de 1 Maifi.
         asupra  altuia,  trebue  să-o  şi  argumenteze   renţă  în  Bruxella  şi  au  hotărît  să  pornescă   corpul lui Mac Kinley.                   —  D-1  Take  Ionescu,  ministrul  in-
         şi s’o dovedâseă.                             mişcare  revoluţionară,  dâcă  guvernul  nu  re­   Predici.  Poimâne,  (Duminecă  în  2    strucţiunei  publice,  a  hotărît  să  numescă  pe
                                                       trage  proiectul  de  lege  electoral,  oare  ga-                                          d-1  Dr.  MinovicI  —  actualul  suplinitor  la
               Noi  nu  ne  pricepem  la  ţigănia  celor                                             Maifi  v.)  va  predica  în  biserica  Sf.  Nicolae   catedra  de  medicină  legală  dela  faoultatea
                                                       rantâză  pe  decenii  întregi  domnia  clerica­
                                  11
         dela  „Tribuna  Poporului ,  de  aceea  le  ce­                                             din Scheifi părintele Dr. Vasilie Saftu.     de  medicină,  —  agregat  la  acea  catedră.
                                                       lilor în stat.
         rem  simplu  şi  categoric  să  ne  lămurâsoă                                                                                            Tot  agregat  va  fi  numit  şi  d-1  Dr.  Mari-
                                                                                                          Deschiderea grădinei otelului ,Po­
         cum,  din  ce  inoident  şi  sub  ce  modalitate    Anglia  şi  Rusia.  Marele  diar  ru­   mul  verde .  Din  anunţul,  ce  l’am  publicat   nescu.
                                                                                                                14
         ni-s’a  administrat  nouă  din  partea  Oonsis­  sesc  „Novoie  Wremia   ocupându-se  cu  în­  pe  pagina  din  urmă  a  ch&rului  nostru,  ceti­  —  Guvernul  bulgar  a  trimis  în  Ro­
                                                                            u
         toriului  din  Arad  acele  „sutişore",  despre  voiala  ruso-englesă  elice,  că  Rusia  n’a  în­                                       mânia  pe  d-l  Cristian  Culeeff,  inspector
                                                                                                     torii  vor  fi  aflat,  că  frumbsa  grădină  a   general  domenial,  din  Sofia,  pentru  a  stu­
         cari  susţin,  că  ni-au  fost  date  de  acum  2  cheiat  cu  Anglia  decât  o  convenţia  sepa­                14
                                                                                                     otelului  „Pomul  verde   este  deschisă.  Poi­  dia  măsurile,  oe  s’au  luat  în  ţâră,  relativ
         şi  3  ani,  pentru-ca  să  publioăm  astăcjî  „ra­  rată  asupra  unor  anumite  cestiunî.  Rusia   mâne,  Duminecă,  se  va  da  din  partea  la  pescuit  şi  a  pune  basele  unei  convenţii
                          11
          pbrte  mincinose   şi  „mistificări  de  ale  n’are  lipsă  de-o  îuvoialâ  generală  nici  în                                          între  România  şi  Bulgaria  în  cestiunea  es-
                                                                                                     musicei  orăşenesc!  primul  cod  cert  în  acâstă
                     14
          „neamurilor .                                Asia,  nici  alt  unde-va.  Una  dintre  proble­  grădină,  âr  pentru  viitor  aceeaşi  musică   portului de pesce.
               Atâta  suntem  în  drept,  oredem,  a  mele  principale  ale  politicei  internaţionale
                                                                                                     va  conoerta  acolo  în  fiă-care  Joi  şi  Du­  2  Pentru  orăşeni,  funcţionari,  etc.  cart  au
          pretinde  şi  dela  nisoe  gazetari,  ca  cei  dela  rusescl  este  aceea,  că  ea  îşi  reservă  de­
                                                                                                     minecă.  Când  timpul  ar  fi  nefavorabil,  ocupaţiunî   sedentare   sunt   prafurile   Seidlitz
                             14
          „Tribuna  Poporului ,  pe  cari  acum  înşi-şl  plina  libertate  de  acţiune  şi  prin  amintita                                       ale  lui  Moli  cel  mai  bun  remediu  prin  efec­
                                                                                                     ooncertele  se  vor  da  în  salonul  de  sticlă.
         fundatorii  acestui  diar  îi  declară  de  „laşi  şi  învoială  nu  s’a  întâmplat  nici  un  fel  de                                   tul  lor  la  regularea  mistuirei.  O  cutie  1  fl.
                                                                                                     Bucătăria,  fiind  de  asemenea  în  grădină,
                    11
         falsificatori ,  fără  ca  să  fiă  în  stare  de  a  se  apropiere.                                                                     se  pote  căpăta  dilnic  prin  poşte  de  cătră  far­
                                                                                                     ospeţii  vor  pute  fi  serviţi  cu  atât  mai  re­  macistul  A.  Moli  liferantul  curţii  din  Viena
         apăra.-»  După  o  astfel  de  purtare  faţă  cu
                                                             Rin  Turcia.  In  suburbiul  Malcrilcoi   pede şi mai bine.                          Tuchlauben  9.  In  farmaciile  din  provincia  sS  să
         proprii  lor  sprijinitori,  ne  va  înţelege  ori                                                                                       ceră  preparatul  lui  Moli  provăcjut  cu  marcă  şi
                                                       din  Oonstantinopol,  doi  ofiţeri  turci  au      Bestialitate.  O  foiă  ungurâscă  din
         şi  cine,  că  dâcă  ridicăm  pretensiunea  de                                                                                           ssubscriere.
          mai  sus,  o  facem  numai  pentru  prestigiul   sfâşiat  în  rjiua  de  St.  George  un  stindard  provinoiă  dă  amănunte  despre  o  faptă  gro­
                                                       grecesc.  Legaţiunea  greoâscă  cere  pedep­  zavă  săvârşită  în  Szegszard  de-o  calfă  cu
          pressei române seribse şi oinstite, pe care nici                                                                                                  Sj i t e r a t ai r ă.
                                                       sirea  celor  doi  ofiţeri  şi  ridicarea  din  post  numele  Ştefan  Szabo.  Bestialul  tînăr  un­
          o  împrejurare  nu  o  va  pută  duce  acolo,  ca
                                                       a şefului poliţiei departamentului.           gur  a  prins  copila  de  b /   ani  a  econo     A  apărut  în  editura  librăriei  G.  Sfetea
                                                                                                                               l
         să-şi vândă principiile şi convingerile sale.                                                                           2
                                                             Pbrta  a  adresat  representanţilor  di­  mului  F.  Hermen,  a  dus’o  la  locuinţa  lui,  din  Bucuresci  a  doua  ediţiă  din  „Resboilll
                                                       plomatici  din  Oonstantinopol  o  notă,  în  i-a  spintecat  pântecele,  apoi  a  săvârşit  asu­  nostru  pentru  neaternare,  povestit  pe
               Pactul.  Seim,  că  miniştri  austriacl,   care  cjice,  că  dreptul  de  a-se  arbora  stin­  pra  ei  un  atentat  bestial.  Nenorocita  jertfă  înţelesul  tuturor ,  de  G.  Coşbuc.  Preţul  95
                                                                                                                                                                  11
          cari  merseră  la  Budapesta  ca  să  confereze   darde  naţionale  de  cătră  supuşii  străini  a  murit.  Bestialul  om  a  fost  arestat  şi  in­  bani.  îndemnăm  pe  toţi  Românii  să-şi  pro­
          cu  miniştri  ungari  de  resort  asupra  aface-   nu  pbte  privi  decât  misiunile  diplomatice,  ternat  între  nebunii  spitalului  din  Szeg­  cure  acâstă  frumosă  descriere  a  vitejiei  ar­
          rei  pactului,  s’au  reîntors  la  Viena  iute  şi   consulatele,  precum  şi  instituţiunile  biseri-  szard.                         matei române din ultimul răsboifi.
          de  grabă  fără  a  fi  isprăvit  nimic,  căci  —   cescl  şi  umanitare,  şi  rogă,  ca  să  dea  în­  Din România. Mercur!, 28 Aprile v. la                 *
          nu  s’au  putut  înţelege  unii  ou  alţii.  „Frem-   drumări  supuşilor,  să  nu  mai  arboreze  stin­  brele  10  dimineţa,  M.  Sa  Regele,  însoţit   A  apărut  Revista  Economică,  or­
          denblatt   îşi  esprimă  părerea  de  rău,  că   darde naţionale.                          de  adjutantul  de  serviciu,  a  mers  la  şcola  gan  pentru  societăţi  financiare  şi  comer­
                 u
          conferenţele  din  Budapesta  s’au  sfîrşit  fără
                                                                                                     de  oficerl  pentru  a-o  inspecta.  La  sosire  ciale,  director:  Dr.  Corn.  Diaconovich.  Nr.
          de  resultat.  Greşesc  foile  maghiare,  dice                                             Suveranul  a  fost  întâmpinat  de  A.  S.  R.  5 dela 10 Maifi are următorul sumar : Credi­
                       14
          „Fremdenblatt ,  dâcă  cred,  că  în  aceste     SOIRILE DILEL                             Principele  Moştenitor,  de  d-1  ministru  de  tul  şi  titlurile  de  credit,  de  Iuliu  Popescu.
          conferenţe s’a tractat despre periode de
                                                                                    — 30 Aprilie, v.  resbel,  d-1  comandant  al  corpului  II  de  ar­  Legislaţiune:  Darea  de  bursă.  Jurisdicţiune.
                                                                                                     mată,  [şeful  marelui  stat-major  al  armatei,  DecisiunI  curiale:  piua  Sf.  Ştefan  ca  di
                                                             Bibliotecă  poporală  în  Scheiu.
                                                                                                     şeful  casei  militare  regale,  d-1  comandant  de  plată,  Protestul  cambial  în  cas  de  fali­
                                                       Aflăm,  că  poimâne,  Duminecă,  după  eşirea
           }î  frisau  părul  cu  ferul  cald  (colamistrum)                                         al  pieţei  şi  comandantul  şoolei,  care  a  pre-  ment.  Comerciu:  Exportul  Ungar  în  Ro­
          procedeu  considerat  ca  mueratio  de  omenii   din  biserică  (cam  la  6rele  l0’/ )  se  va  preda   sintat  M.  S.  Regelui  raportul.  In  curte  se  mânia.  Comunicaţiune:  Taxele  de  naviga-
                                                                                     2
                                                       în  folosinţa  poporului  român  din  suburbiul
          serioşi.                                                                                   aflau  aşe4ate,  în  liniă  de  bătaiă,  ambele  ţiune  la  Pbrta  de  fier,  Căile  ferate  ungare
                                                       S  chei  fi  (Tocile)  biblioteca  ambulantă  Nr.  V.
               In  epoca  Imperială  acest  lux  se  în­                                             companii  de  elevi,  cu  drapel  şi  musică,  de  stat.  Agricultură:  Starea  sămănăturilor,
                                                       a  despărţământului  braşovean  al  Asocia-
          tinde  din  ce  în  ce  mai  mult  pănă  şi  la                                            având  la  flancul  drept  pe  toţi  oficerii  in­  Export  de  lapte  la  Oonstantinopol,  Expo-
                                                       ţiunei.  Inaugurarea,  care  a  trebuit  pănă
          sclavi,  pe  cari  îi  găsim  împopoţonaţl  ou  zu­                                        structori  şi  profesori.  După  ce  Regele  trecu  siţiune  de  maşini  agricole  în  Viena,  Comi-
                                                       acum  să  fiă  amânată  din  causa  serbărilor
          lufi  artificiali.  Coafura  primilor  CesarI  era                                         pe  dinaintea  frontului,  în  sunetul  imnului  siune  zootechnică  îu  România.  Industrie:
                                                       „Junilor ,  se  va  face  prin  delegaţi  trimişi
                                                               14
          lipsită  de  ori  ce  frisură.  August  este  tot-                                         regal  şi  în  aclamaţiunile  elevilor,  a  ordonat  Desvoltarea   industriei   ungare  în   1898.
                                                       din  partea  comitetului  cercual.  Se  scie,  că
          dâuna  represeutat  în  busturl  şi  statui  cu                                            să  se  execute  mânuirea  armelor,  marşurile  Afaceri  de  asigurare:  Asigurare  în  contra
                                                       înfiinţarea  acestei  biblioteci  este  a-se  da­
          părul  puţin  adus  pe  frunte;  Neron  îl  are                                            de  front  şi  în  colonă  şi  diferitele  mişcări  grindinii.  Revista  financiară:  Situaţiunea.
                                                       tori  stăruinţei  harnicilor  noştri  tineri  me­
                                                                                                                                                                                     14
                                                                                                                                                                           14
          aşeejat  în  strate  de  zulufi,  alte-orl  cade  pe                                       din  şcola  de  batalion,  după  care  urma  de­  Băncile  nostre  :  „Auraria ,  „Aurora ,  „Casa
                                                       seriaşi,  cărora  însă  şi  comitetul  despărţă­
                                                                                                                                                                                            14
                                                                                                                                                                                 14
                                                                                                                                                                       14
          umeri.  Traian  figureză  ou  o  cuafură  regu­                                            filarea.  Regele  trecu  apoi  în  menagifi,  unde  de  păstrare  în  Sălişte ,  „Doina ,  „Furnica ,
                                                       mântului  li-st  dat  sprijinul  său  moral  şi  ma­
                                                                                                                                                                                            14
                                                                                                                                                                        11
                                                                                                                                                                                   11
          lată,  dela  vîrful  capului  spre  frunte.  La                                            vădu  o  reprisă  din  elevii  anului  al  2  lea,  „Haţegana“,  „Lipovana ,  „Mielul ,  „Nera ,
                                                       terial.  Biblioteca  constă  din  peste  o  sută  de
          jumătatea  secolului  II,  o  parte  din  perso­                                           cari  au  executat  mişcări  din  şcola  de  eohi-  „Victoria ,  „Vlădâsa .  De  închieere,  Divi-
                                                                                                                                                                      11
                                                                                                                                                          11
                                                       opuri  preţiose  şi  representă  o  valore  de
          nagiul  dela  Curtea  lui  Marcu  Aureliu  pur­                                            taţie  în  tote  alurile,  precum  şi  sărituri  de  denda  băncilor  române  din  Ungaria  pe
                                                       peste  130  fl.  Prin  asta  poporul  român  de
          tau  părul  scurt,  port  adoptat  de  Stoici  şi                                          obstacole.  Majestatea  Sa,  voind  a  constata  1898,  Băncile  române  din  Ungaria  (anul
                                                       pe  întreg  teritoriul  oraşului  nostru  va  fi
          imitat  la  Creştini  după  propovăduirile  Sf.                                            şi  progresele  făcute  de  elevi  dela  cea  din  de  eserciţiu  1898),  „Reforma  casselor  de
                                                       provăcjut  ca  lectură.  La  sate  încă  avem
                                                                                                                                                          14
          Clement  din  Alexandria,  care  îndemna  pe                                               urmă  inspecţie  la  cursurile,  ce  se  pre­  păstrare .  Cronică:  Necrolog,  Reclamă  ne-
                                                       biblioteci  pănă  acum  în  Herman  şi  Fel-
          oredinoioşl  a  purta  barba  întrâgă  pentru                                              dau,  merse  în  sălile  de  studiu  şi  puse  ele­  gustorâscă,  „Cassa  de  păstrare  poporală
                                                       dibra.  In  scurt  timp  însă  comitetul  des­
          păstrarea  majestăţii  figurei.  D.  Kalinderu                                             vilor  din  anul  1-ifi  şi  al  2-lea  mai  multe  din  Arad .  învăţământ:  Academie  veteri­
                                                                                                                                                            11
                                                       părţământului  va  fi  în  posiţiă  de-a  putâ
          descrie  mai  departe  în  colori  vii  şi  cu  pre-                                       cestiunî  asupra  artei  militare,  tacticei,  for­  nară.  Literatura  economică:  Tregerilo  la
                                                       provedâ cu biblioteci alte câte-va comune.
          cisiuue  de  amănunte  variate  coafurile  pur­                                            tificaţiei,  topografiei  şi  studiul  limbilor  sorţi.  AmortisărI,  Bursa  de  efecte  din  Viena
          tate  de  împăraţii  posteriori  împărţirei  Im­   Pentru  masa  studenţilor  români  străine;  în  urmă  visitâ  cu  deamănuntul  lo­  şi  Budapesta.  Bursa  de  efecte  din  Bueu-
          periului  sub  Valentinian  şi  Valenz,  când  din  Braşov  au  mai  intrat  fl.  20  dela  „01-  calurile  direcţiunei  şcolei,  merse  în  sala  de  rescl.  Bursa  de  mărfuri  din  Budapesta.  In-
          friserii  îşi  reluară  meseria,  ce  le  aducea  teana ,  cassă  de  economii  din  Viştea  de  mâncare,  unde  se  găseau  toţi  elevii,  gustă  serţiunl.
                                                             u
          folbse frumbse. [j               (Va urma).  jos. Direcţiunea şoolelor medii îşi esprimă   din  hrana  lor,  visitâ  tote  mesele,  binevoind
   1   2   3   4   5   6   7   8