Page 30 - 1899-05

)
Pagina 2. (xAZETA transilvaniei. Nr. 101.—1899.

logie la facultatea teologică de aicT, unde călugărul eşit din Sâldăbagiul Briuşului, puşi să însceneze scandaluri şi să teroriseze pote achita în sfera activităţii sale de da-
şi-a făcut tote studiile. pe Vasilia Mangra, alias Cilibidache. sinodul electoral, etc. etc. torinţele, pe cari le are faţă de naţiixne.
Expulsarea i-s’a comuuicat d lui De-
Aoest călugăr rătăcitor, care cu tem­ Tote aceste ne dau să pricepem, că Eu mi-am propus să contribuesc pe
seauu oral, aşa încât nici nu cunoscea mo­
tivarea acestui act, cel puţin jneobiclnuit peramentul său nervos tote le-a început pănă aici şi mai departe nu ! cât îmi vor ajuta puterile la delăturarea
-
faţă de tinerii universitari, cari n’au altă şi nimic n’a sfirşit, care x ând pe rând a Mangra şi-a ajuns culmea metechne- răului, care se causâză majorităţii sărace a
vină la actul lor, decât că au făcut—ceea- întrat in conflict- c-u toţi fruntaşii noştri lor sale. De aici încolo i-s’a înfundat lu­ poporaţiunei nostre din împrejurarea, că
ce face tinerimea în tote statele culte. —
de valore, dela scisiunea, ce a provooat’o crarea ascunsă de sobol. Apucăturile şi Românii săraci, având lipsă de sfaturi în
au strigat împinşi de'sentiment „pereat unei
44
în sînul comitetului român polirio din amăgirile lui xxu vor mai prinde. Câtăva cestiunl de drept şi neavând exxtezanţă de
persone odiose.
Arad îu 1884, pănă în (filele triste ale vreme îi va mai succede pote a seduce o a căuta pe un afvocat, ajung în ghiarele
Contra sentinţei de condamnare şi
contra espulsârii, d. Dcseauu a anunţat intrigelor, zizaniilor şi vrajbelor, al că­ părticică a descendenţilor lui Mariot ş vampirilor, cari le sug nu numai sângele
recurs. ror propsgator fervent o fost înainte şi Clauriiu, sumutaţl de el şi în ueseiinţă încă din vine, dâr-şi măduva din âse.
după procesul Memorandului, şi oare s’a cu oin9 au de a face. Dâr şi acestora, adl, Vă rog deci, Stimate D nule Redactor,
Cucerire prin cultură — maghiară. ilustrat pentru prima oră în faţa întregei mâne li-se vor deschide ochii şi se vor a aduce prin publicarea acestei corespon­
obşte române prin faimosul lui debut în înspăimânta de atâta defăimare, batjocură denţe la ounoscinţa publicului, că în fiă-
Am arătat eri pe scurt răspunsul, ce afacerea detronării fostului Metropolit-Pri- şi corupţiâ, câtă a cumulat acest fiiu, ne- care Sâmbătă d. a. dela 2 pănă la 6 ore
l’a dat ministrul preşedinte Szell la depu­ mat al României, când el, preot dela noi, vredxxic de prescura, ce a mâncat’o la ta­ se pot folosi gratuit de sfaturi şi îndru­
tăţia „Kulturegylet“-ului de dincolo de Du­ şl-a oferit până ca instrument pentru a lua tăl său, în detrimentul bunei înţelegeri, şi a mări în cestiunl de drept în cancelaria mea
năre, ca să i comunice alegerea lui, ca mem­ în apărare „caterisirea monachului Ghe- pacîuicei conlucrări între fraţi. toţi aceia, cari printr’un atestat de pau­
44
bru onorar pe viâţâ al acestei instituţiunî nadie , acest călugăr, dic, aiunsese îu tim­ Un descendent al lui Mariot. pertate se vor putâ legitima, că nu sunt
de maghiarisare. Răspunsul ministrului Szell pul din urmă, dimpreună cu companiştii în stare a honora munca spirituală a unui
a căcjut bine la inima şoviniştilor, cari se săi, în cea ma încordată situaţiune faţă ou advotat.
;
Revistă externă. Ou deosebită stimă :
bucură nespus de mult, că d-1 Szell în loc publicul româu din t6te părţile.
dă a repăşi din sînul „Kulturegylet“-ului, In foia din Arad, pe care drept x’ăs- Dr. Eugen de Lemeni,
a promis din potrivă, că totă viâţa sa va plată pentru isprăvile sale, a pxxtut’o în­ Porta .şi Macedonia. Consulii din advocat.
fi cel mai frecuent spriginitor al nisuinţe- Macedonia rapox'teză, câ spiritele sunt bi­
temeia din gx'aţia patronilor săi, a bruscat nişor liniştite în acea provinciă a imperiu­
lor acestei societăţi ou caracter provocâtor din nou lumea românâscă, batjocux'ind pe
maghiarisator. I-a gâdilit mai ales forte toţi cei ce cuteză să aibă convingerile lor lui turcesc şi că numai ici colo s’au produs
plăcut constatarea ministx'ului, că „totă în timpul din urmă turburărl. Liniştea
proprii. Tot-odată însă a debutat cxx zel acâsta însă nu este nici decât resultatxxl re­ - 7 (19) Maia.
palma de loc, ce o câştigăm în ţâra acesta pentru politica de „îndulcire , preconisată
14
pentru cultură (maghiară), este egal cu o de vestitul ventriloc şi amic al său dela formelor promise, ci marelui număr de trupe, Congres estra-ordinar. „Telegraful
44
11
nouă cucerire . oe le-a concentrat Turcia prin diferitele Român e informat, că Majestatea Sa a
Măgurele, şi pentru o ţinută leală faţă de puncte mai espuse disordinelor cu caracter
Etă un progx’am naţional ! —îşi dic ma- luat la cunoscinţă convocarea unui congres
guvernul Banffy şi a sămănat sămânţa dis- revoluţionar,
ghiarisatorii. Cel din fruntea stăpânirii ne estra-ordinar al provinciei metropolitane
cordiei între fraţii de aceleaşi principii
spxxne însu-şî, că n’avem de aici înainte să Din Finlanda. Fiulandesii aştâptă gr. or. Congresul se va convoca pe cjiua
ast-fel, că trebile au ajuns pănă la cuţite.
mai mergem prin întunerec, ci pe faţă şi cu mare interes visita, ce o va face în pa­ de 16 (23) Maih şi, după cum se scie, va
Machinaţiunile călugărului voiagior au
desohis pentru a câştiga bărbătesce teren tria lor marele duce rusesc Wladimir avâ să se pronunţe în cestiunea articolului de
trebxxit să producă fix’esce cu timpul un
culturei maghiare, ca astfel să cucerim din Atexandrovicî. Deşi marele duce va merge lege XIV din 1898 privitor la întregirea
resens adânc între fraţii, pe cari umbla să-i
nou patria! în Finlanda numai cu scop de a inspecta venitelor preoţesc!.
învrăşbescă. Ixxtr’o di ei s’au întrebat: de
Ideia acâsta a sugerat’o x'ăspunsul mi­ rupele, totuşi e generală părerea, că lui
uixde nouă tote aceste? S’au recules şi au Maj. Sa monarcliul a plecat alaltă-
nistrului preşedinte Szell acelor capete seci i se va da prilej de e veni în contact cu
constatat, că un lup se află în tunna cea erl din Bud&peşta la Viena. De asemenea a
dintre Maghiari, cari cred, că e destul a diferitele clase ale poporaţiunei şi astfel
binecuvântătox'e, lupul care-’şl are bârlogul plecat şi întreg personalul curţii.
generalisa „cultura maghiarâ prin forţă şi va primi convingeri favorabile despre Fi-
u
în colţul stradei Aulich dixx Ax-ad.
viclenia, pentru ca de fapt, totul ce esistă landesî. Esperienţele câştigate pe calea Pentru masa studenţilor români
în ţâra acâsta să devină peste nopte pur De atunci din cli în di posiţiunea lui acâsta va pute apoi să le folosâsoă pentru din Braşov au mai intrat fl. 5 dela fostul
Maxigra şi soţi deveni tot mai ameninţată elev al gimnasiului român din Braşov d-1
maghiar. Şi e curios, că mai ales salahorii a influinţa cercurile din Petersburg la mo
de indignax-ea, ce a cuprins jxe toţi Ro­ Dr. Nicolae Comşa, medio. — Direcţiunea
maghiarismului violent dela pressa ma­ dex’aţiune şi toleranţiâ faţă de poporul fin-
ghiară încep acum să capete îndrăsneiă şi mânii de bixie, dixx causa netx'ebxxicelor lor landes. Marea deputaţiă ce o trimesese aces şcolelor îşi esprimă cele mai căldurose
uneltiri. mulţămite pentru ofertul mărinimos.
mai mare şi să propage urbi et orbi dogma tia la Ţarul în Petersburg, dâr care pe
Mangra, viclean dixi fire, a observat
cea mai nouă politică inventată şi scutită cum seim fu respinsă, se va presenta Caşuri de morte. Petru Peppa, co­
sub devisa erei „legii, dreptului şi drep prăpastia în care o să ajungă. De aceea înaintea marelui duce si-i va preda un me­
şi-a căutat refugiu şi a şi aflat un paiă lonel în pensiune din prima Aprilie a. c.,
K
tăţii , că în Ungaria numai un fel de pa­ moriu asupra situaţiunei Filandesxlor, în ou domiciliul îu Seghedin, a încetat din
triotism p6te să esiste: patriotismul, care veşted în apostatul vicar dela Oradea-mare. care vor expune tot-odată dreptele lor plân­
îşi află espresiunea în iubirea şi alipirea de Acest bărbat, cu aşa max’e protecţia la cei geri şi dorinţe. viâţă în 26 Aprilie în urma unei maladii
dela putere, îxxcă mai pixtea conta la ore- scurte şi repede. Căpitanul în pensiune cu
<cultura maghiară. OrI-ce patriotism, de ar fi el locuinţa în Viukovce, în Slavonia, Artemiu
cât de sincer şi de luminat, care însă nu-şl carl şanse. Mangra s’a px-ins cxx amândouă Vaticanul este forte indi gnat, că Pa­
mânile de el şi încercarea lui desperată i-a pei nu i-s’a făcut onorea de a fi invitat la Kircu, născut în comitatul Bistriţa-Năsăud,
află espresiunea în acâsta cultură, e decla­
succes, căci vicarul fu ales episcop. conferenţa din Haga. Secretarul de stat a răposat în 6 a lunei curente în etate de
rat de nesincer, de primejdios esistenţei Rampolla a dat îndrumări nunciuhxi papal 85 ani. A avut o înmormântare frumosă
44
„statului naţional unitar maghiar , ba una Vasilie Mangra a obţinut deci un
dintre foile din Peşta are cutezanţa de a triumf al activităţii sale de sobol, cum rar Tarnassi dixx Haga, ca pe întregă durata petrecându-1 un număros public pănă la
plesni în faţă bună-oră nouă Româmlor se ivesce. Cinstia sa (?) a făcut şi mai conferenţei se lipsescă dela postul său. Tar­ mormânt. — Amândoi aceşti oficerl fuse-
ua
infamia, că patriotismul nostru purcecjând mult! A chiâmat din apropiere şi depăx-- nassi a şi plecat în ch în care a primit sei’ă fiii de grăniţeri români. — B.
din consideraţiunl de rassă, el este direct tare să vină la Arad „bătx'ânî, bărbaţi, juni, ordinul. După o scire telegrafică din Roma Autonomia oraşului Fiume. „Pesti
J
14
-
îndreptat în contra patriei şi e afin cu „tră­ tineri , ca să-l px eamărescă, dâcă în părin­ uunciul nu se va mai reîntorce în Hi ga, Hirlap , (Ţ guvernamental, este informat,
ar
44
44
darea . tele Goldiş va afla destulă res’stenţă, pen­ căci nunciatura papală de acolo se va stră­ că guvernul ar voi să restabilâscă autonomia
Urmâză dâr, că cei din fruntea şovi­ tru ca să 1 mântuescă şi pe densul de pe- muta la Bruxella, capitala Belgiei. oraşului Fiume, adecă să scotă din vigore
nismului maghiarisator violent nu găsesc rire, sâu eventual să zădărniceseă alegerea măsurile nedrerte, ce s’au introdus pe tim­
pentru acum altă cale mai potrivită spre de episcop a rivalului A. Hamsea. Şi să BBfl’aşov, 1 (13) Maiă 1899. pul lui Banffy. Se cjice, că guvernorul
i’esolvarea gravei cestiunl a naţionalităţi­ fi văcjut cum Vasilie Mangra cu mărire s’a Sz&pary, nefiind mulţămit cu concesiunile,
lor, decât în receta oe le-a prescris’o în- preamărit! Un cârd de ămenl ameţiţi de — F i n e . — ce se fac autonomiştilor, va dimisiona.
su-şl ministrul preşedinte Szell, adecă în duhul spirtului au ridicat în slavă pe acest Nu îmi vine în mixxte a desfăşura aici
cucerirea prin cultura maghiax’ă pe tote te- Maddhi a! lor. Seminarul şi strada Jiina "un plan mare şi detailat de economiă na­ Logodna. D l Teodor Simon, profes.
44
renele vieţii publice, înoepând dela econo­ bubuiau de sbierăturl „să trâiâscă Mangra! .. ţională, prin care am putâ îmbunătăţi sta­ gimn. în Năsăud, s’a logodit cjdele acestea
mia şi industriă pănă sus la administraţia Mangra şi-a ajuns astfel culmea acti­ rea materială a poporului nostru; ba sunt cu d ra Maria Bîpean din Pinticul săsesc.
politică şi la guvern. Patriotismul în Un­ vităţii clandestine, când cu majoritate de de părerea, că de ocamdată din diferite Mandatul din Ceica. O foiă ungu-
garia, îşi cjic ei, nu pote să esiste şi să un vot a fericit diecesa Aradului c’un epis- consideraţiunl, pe cari nu voesc să le râscă din Oradea-mare este informată, că
înainteze, decât mână ’n mână cu cultura oop, care cu puţină vreme mai înainte fu amintesc la acest loc nici, nu ar fi bine, ca în cercul Ceica, devenit vacant în urma ale-
maghiară, şi când toţi şi tote îşi vor iubi sese espatriat printr’ânsul din republica or­ să facem în acâstă privinţă programe gerei vicarului Goldiş ca episcop, va păşi
patria cu inima şovinismului maghiar, nu todoxiei. S’a dus Banffy, s’a dus Sturdza, formale. ca candidat al partidei „liberale advocatul
44
va mai fi cestiune de naţionalitate aici. trăiască Goldiş! Calea lui Mangra este de Eu sunt de părerea, că fiă-care Ro­ Teodor Fassie dinBeiuş.
Dâcă d-1 Szell n’ar fi făcut nimic acum deschisă... mân să se nisuescă în cercul său de acti­
Procesul Kabdebo în Sibiiu. Alal-
pentnx saturarea acestui curent nenorocit Voiţi să sciţi, cu ce meşteşugirl a vitate a contribui din răsputeri la îmbună­ tăerl s’a început în Sibiiu pertractarea fi­
de maghiarisare, decât a i da impuls şi a stors Mangra majoritatea de un vot pen­ tăţirea stărei materiale a neamului; acâsta
împintena pe conaţionalii săi „kulturegyle- tru fiitorul său patron? Aflaţi atunci, ca o trebue să o facă fiă-care Român nu numai nală în procesul fraţilor Kabdebo, cari la
1893 au închis cassa lor de baucă c’un
u
tistî prin asigurările, că va fi tot-dâuna cel părticică din ele, că în otelurile din Arad din dragoste de neam, ci şi din ixxteres per­ pasiv de paste un milion, şi din causa
mai sîrguiucios promovător al cucei’irei pe timpul sinodului au instalat telefdne se­ sonal, egoistic, căci ridicându-se buna stare acâsta au ajuns înaintea tribunalului. La
prin cultura maghiară — densul a făcut crete la chiliile, în cart erau domiciliaţi de­ a naţinnei, se ridică şi vacja ei, âr ridicân­ pertractare au fost citaţi mai mult de-o
destul, ca să arunce o nouă scînteiă în putaţii sinodali; câ la curtea cpiscopâscă din du-se vacja naţiunei, se ridică şi vacja şi sută de martori şi păgubiţi. Apărătorul a
mijlocul luptei nebune, ce bântue cu atâta Arad au stat cţiua-noptea câte doi detectivi, stima, pe care o pote pretinde fiă-care cerut amânarea pertractării, însă tribunalul
furiă în direcţia maghiarisării violente. ca se poiă observa tdte mişcările sinodalilor, membru al naţiunei; âr vacla şi stima sunt a respins cererea. Procesul promite a fi de
câ pe uliţele Aradului furnicau lioidarl (ha­ lucruri forte preţuite, de cari poţi avâ forte un deosebit interes, mai ales, oă mulţi Ro­
mali) solviţi, ca se insulte pe acei deputaţi, mare lipsă şi pe cari nici cu bani xxu le
Un debut |a alegerea din Arad. cari nu aderau la Mangra- Goldiş; câ au pus poţi câştiga. mâni din jurul Sibiiului au fost păgubiţi în
urma închiderei cassei de bani amintite.
in mişcare tdtă jidovimea din Arad pentru Nu voiesc să prescriu nimănui, ce să
Din patria iui Mar iot, 4 (16) 1. o.
sprijinirea lui Goldiş; că au alarmat întreg facă şi ce nu, pentru-că îmi place a crede, Demonstraţia bonapartistă în Pa­
Piua de 2 (14) Maiu a anului mân­ aparatul administrativ-pclitic pentru reuşita că fiă-care din noi se află la înălţimea che- ris. Reuniunea bonapartistă „Petit Cha-
tuirii 1899, cji fatală în vieţa nostră bi- apostatului; că toţi flumâncţii de pe la „Tri- măx’ii sale şi prin urmare el este în prima pean a arangiat Dumineca trecută sâra o
44
44
u
sericescă şi naţională, a ridicat în slavă pe buna Poporului şi dela Victoria au fost liniă chiemat de a judeca, în ce mod se mare serată, la care au participat mai mult
n