Page 31 - 1899-05

Nr. 101.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

de 10,000 persone. S’au recitat poesii bo- nea, ca la congres să asiste toţi medicii Beaufort (fise mai departe, că păratul Henric IV a făcut pe supuşii săi
napartiste de Victor Hugo şi Dâroulede, îu din ţâră. intenţiunea nobilă a Ţarului nu mai să pună jurământ pe pace în Maienţa. Dâr
fine s’a representat o piesă teatrală alego­ — Vineri, 7 Maih v. curent, la ora 1 pote fi trasă la îndoială. Programul puţin folos a avut de aici omenimea. Un
rică cu titlul „Austerlitz", care a produs p. m., Academia română va ţinâ şedinţă corespunde planurilor lui nobile şi avânt mai puternic a dat ideii de pace
mare însufleţire. De oâte-orl apărea pe publică. Se vor face următorele comunicări: umanitare şi ar ii o nedreptate a-i Henric IV de Bourbon, care după edictul
bină figura la Napoleon, publicul isbucnia în D-l Dr. V. Pabeş: Activitatea sciinţifică a atribui cugete reservate. Fiă-care din Nantes, prin care a garantat paoea in-
strigări de: „vive l’empereur . Poliţia nu­ d-rului Asssky. D 1 Gr. G. Toci eseu: Mo­ politician este dator a esamina rea- terioră, a nisuit să unâscă tote statele creş­
u
1
mai cu greu a putut să susţină ordinea, numente epigrafice de curând descoperite lisarea proiectelor rusesc!. In fine tine din Europa într’o mare alianţă de
atât de mare fu numărul poporului, care în România. salută pe delegaţi în speranţa şi pace. Consiliul acestei alianţe ar fi fost
ţinu să asiste la festivitate. convingerea, că lucrarea lor va fi chiămat să resolveze conflictele pe cale
— Acum câte-va luni, un măcelar din
roditore, şi declară conferenţă des­ paclnică. Pe acel timp a apărut opera că­
capitală şl-a mutilat nevasta, pe care a
86 milione într’un portofel. O ast­ chisă. lugărului Sairit Pietre, întitulată Pro jet de
găsit’o în flagrant delict de adulter c’un r
fel de minune numai în America & putut a
prietin. Felul acesta de răsbunare pare a Haga, 18 Maiu. îndată după des­ paix perpătuelle , care a produs mare sen-
să se întâmple. Carnbon, ambasadorul fran-
fi găsit adepţi. Un alt măcelar din strada chiderea conferenţei delegatul Ger­ saţiă în lumea întrâgâ şi a fost tradusă
ces din America, este acel om fericit, care
Laptelui în aceeaşi situaţia a tăiat nasul maniei a propus alegerea preşedin­ aprope în tote limbile Europei. Mai târejiu
se p6te lăuda, că a avut odată la el 86 mi­
şi amândouă urechile nevestei sale. Crimi­ telui ; el fu ales cu aclamaţiune în Kant a scris cu totul independent marea
lione corone. In virtutea tratatului de pace
nalul a fost arestat imediat. persona baronului Staal, representan- sa operă, care a dat prilej la o campaniă
dintre America şi Spania, Statele-Unite tul Rusiei, âr de vice-preşedinte fu mare literară în contra ideilor emise de
■erau datore a plăti Spaniei 20 milione do­ — Principele Ferdinand şi Principesa aclamat Beaufort, representantul Olan­ Kant despre pace. In altă lucrare a sa Kant
lari în preţul răscumpărării lucrărilor pu­ Maria, însoţiţi de micul principe Carol, au dei. Mâne se vor alege comisiunile.
blice din Filippine. Şi fiind-că Spania nici inspectat MercurI trupele de pe platoul arată, că pacea eternă este cel mai nobil
acum nu stă în legături diplomatice cu Gotrocenilor. Alteţa Sa Regală a luat co­ şi mai înalt scop al dreptului internaţional.
America, er de bani avea mare lipsă, regina- manda brigadei, al cărei şef este, şi a de­ S9 1 ¥ Iii Wi 8 Si. Opera lui Kant a apărut tocmai pe timpul
regentă a autorisat pe ambasadorul franc-es filat pe dinaintea principesei Maria. Alte­ Haga. Vechiul oraş Haga, asupra revoluţiei franoese.
Carnbon să ridice suma amintită. Asta s’a ţele Lor au rămas forte mulţumite şi în căruia sunt aţintite acum privirile lumei A urmat, ca susţinătore a păcii gene­
şi întâmplat, şi încă fără de nici o cere­ special de ţinuta companiei bacalaureaţilor rale, alianţa celor trei împăraţi, care însă
întregi, are o situaţiă încântătore şi de is­
monia. Carnbon se presentâ (filele trecute la de sub comanda d-lui căp. Boboc. toria lui sunt legate multe reminiscenţe era basată pe înjugarea popârelor mici şi
ministeriul de esterne din Washington şi mari. Oraşul e situat în depărtare de ma­ asuprite. Alianţa acâsta a svânturat’o re­
după ce arăta plenipotenţa, ministrul de Dare de semâşi rnulţamitâ publică- rea nordică numai de 5 chilometri; împre­ deşteptarea celor oprimaţi. Adl avem aşa
11
•esterne american Haxj i-a predat patru bu­ jurimea lui e presărată cu păduri, livecjl numitul „concert ^european , care vrâ să
căţi de cheque fiă-care representând suma Satulung, 90 Aprilie v. şi lacuri. Stradele sunt împodobite cu ar­ susţină pacea, dâr în dosul acestui „con­
11
de 5 milione dolari. După ce Carnbon chita Cu ocasiunea petrecerei arangiate de bori seculari, din care causă oraşul portă cert european se ridică ca o puternică
primirea, a împăturab frumos hârtiile şi subcomitetul Reuniunei femeilor române disarmoniă formidabilele piramide de ba­
şi numirea de Haga verde“. ionete.
r
le-a pus în portofel, pent.ru-ca să le schimbe din Sitele a 19 Aprilie a. c. în favorul Locul, pe care e zidit oraşul, era odi-
cu aur la vistieria din Ntw-York, la adresa văduvelor sărace, al cărei venit brut a fost nioră teritoriu de vânătore al vechilor conţi Congresul din Haga vrâ şi el pace —
căreia erau făcute. Suma acesta colosală în de 106 fi. 10 cr., er venit curat 66 fi. 24 olandesî; la 1250 nu era nici un palat în apropia-se-va el măcar de realisarea în
aur are o greutate de 380 măjl metrice. cr., au incurs suprasolvirl dela următorii el, decât casa de vânătore a regelui Wil- parte a acestui mare ideal?
binevoitori: *
helm. In vecul XVI Haga a devenit capi­
Esamen do stat musical. La esa- D-na Virginia Vlaicu 2 fi., Dr. G. Regina Angliei In Anglia se fac
menele de stat pentru profesura musicală, Moroianu 1 fi., I. Pascu preot 20 cr., I. tala ţării. Aici au încheiat la 1710 puterile
ţinute de curând în Vieua, au eşit ârăşî maritime prima convenţia din Haga, apoi mari pregătiri pentru serbarea aniversărei
cu succes patru candidaţi ai şcolelor de Mandaiu 1 fi., SaYU Luea înv. 30 cr., R în acelaşi an a doua; aici s’a sancţionat a 80-a dela nascerea reginei Angliei Vic­
musică Kaiser (din Viena). Pănă acum 45 Purecel 70 cr., C. Căciulă 20 cr., G. Ba- mai departe alianţa franco-anglo-olandesă; toria. Serbarea va fi în 24 Maiă. Regina se
candidaţi ai acestui institut au depus esa- beş 10 cr., Emil Bologa 1 fi. 20 cr., Stef. aici s’a încheiat la 1717 pacea între Spa­ află actualmente în Londra şi în săptămâna
menul de stat. Un curs de vară ca pregă­ Vineş 1 fi. 10 cr., R. Peteu 20 er., Bu- viitâre va visita vechiul palat, în care a
tire pentru terminul din Decemvre se în­ nescu 20 cr., Sulică 20 cr., Constantinescu nia, SaYoia şi Austria. Ludovic Bonaparte
cepe la începutul lunei lui Iunie a. o. Pros­ a transpus sediul guvernului în Amster­ fost născută şi în care ’i s’a comunicat ei
pecte se trimit la cerere prin cancelaria 20 cr., George .Măndaiă 10 cr., I. Bo- dam, ceea ce a avut efect stricăcios asu­ soirea, că este domnitorea Angliei. In Iu­
institutului: Viena VII/I Zieglergasse 29. deanu 20 cr., Dr. Mitelmann 40 cr., Dr. pra desvoltării oraşului, însă la 1813 a fost nie 1837, murind regele Wilhelm IV, des
Steigenberger 40 cr., Emil Sglimbea 10 cr., de dimineţă se preseutâ la palatul Ken-
Din România. M. S. Regina a invi­ P. Coinşea 10 cr., X. 10 cr, I. Magadir din nou rehabilitat. sington metropolitul de Canterbury şi lordul
tat MercurI la Palat pe d uii Ollănescu- 40 cr., 1. Moldovean 30 cr., L. Pop 1 er.., Haga este unul din cele mai regu­ Conygliam. Principesa Victora :se afla încă
Ascanio, N. Petraşcu şi G.- Coşbuc şi le-a I. R. P. 20 cr., Ab. 20 cr, Prin poştă s’a late oraşe ale Europei. Are strade largi, în aşternut. Ea a fost deşteptată din somn
cetit o lucrare inedită, în care se poves- unele străbătute de canale, peste cari sunt
mai primit dela on. d-nl: Dr. Lemeni cu vestea, că doi trimişi ai parlamentului
tesce, sub formă de nuvelă, un episod forte advocat 1 fi., şi Ioau Broju paroch 1 fi., construite poduri frumâse. Casele sunt forte voeso să-i comunice o soire importantă. Prin-
mişcător din istoria răsboiului independen­ cari adăugându-se la suma de 65 fi. 24 simple, zidite în stil vechift, fără nici o cesa numai decât s’a sculat, a îmbrăcat o
ţei. Lectura a fost urmată de câte-va bu­ podobă esterioră, însă arangiate cu gust.
cr. dau venit curat de 65 fi. 24 cr. manta de nopte şi cu părul nepeptănat s’a
căţi esecutate pe vioră de Marteau. Poves­ Are patru pieţe mari; în una din pieţe se
Tuturor generoşilor sprijinitori subco­ presentat în sala de primire. Aci ’i s’a
tirea Carmen Sylvei a impresionat mult pe mitetul reuniunei le aduce cele mai simţite află statua puternică a lui Spinozza. Intre comunicat din partea metropolitului de
ascultători. Ea va fi publicată în revista frumseţile împrejurimei se află la 2—3 chi­
mnlţămite, asemenea mulţâmesce şi aran- Canterbury, că regele Wilhelm IV a murit
„Literatură şi artă Română“. lometri depărtare de oraş o pădure fru-
gerilor, precum şi distinşilor diletanţi. şi că acum ea este regina Angliei. Adânc
mosă cu vechiul castel „Histen Bosch“, în
— Ministerul instrucţiunei publice a de­
M. Popea, Oct. Verzca, R. Verzea, a cărui cupolă se ţine conferenţă de pace. mişcată, regina a îngenunchiat oâud a
cis înfiinţarea unui muzeu pentru surdo­
membră. casieră. secretar. Castelul a fost edificat înainte cu 250 de aflat de asta. Tot în acest palat şi-a înde­
muţi. Spre acest scop ministerul a acordat
ani de soţia lui Wilhelm I, care ca văduvă plinit regina şi primele sale funcţiuni de
suma de 1200 lei pentru cumpărarea mai
a trăit retrasă în el dedicându se literaturei stat. Mai târdiu palatul a fost părăsit şi
multor obiecte necesare. ULTIME SCIiil. şi artei. Esteriorul palatului e forte simplu, tote decoraţiile din el au fost duse în alte
— Etă la ce se reduce după „Tim­ Deschiderea coni'erenţei de pace. interiorul cu atât mai strălucitor. In şa­ palate. Acum însă, din incidentul aniver-
1
pul * caşul de indisciplină dela penitencia­ versării a 80-a a nascerei, palatul s’a aran-
Haga, 18 Maiu. Astăcjî la ora 2 lele lui sunt adunate comori preţiose. Cea
rul Dobrovăţ: „Un număr de v r e o 50 sol­
d a. ministrul olandes de esterne mai frumâsă parte a palatului e3te aşa nu­ giat din nou cu aceleaşi mobile şi decora-
daţi din campania de gardă dela peniten­
11
Beaufort a deschis conferenţia de mita „sala Orania , unde se ţine acum con- ţiunl, cum era înainte de 1837. Odăile în
ciarul din Dobrovăţ, puşi, de sigur, la cale
pace internaţională. In primul rend ferenţa. Păreţii salei sunt plini de picturi cari regina a petrecut anii copilăriei sale
de câţî-va răsvrătitorl, se hotărîrâ să plece
el a salutat pe delegaţii întruniţi, cari representă victoriile prinţului de Ora­ sunt împodobite cu aceleaşi mobile vechi,
la regimentul lor, care îşi are sediul în
apoi a făcut amintire în cuvinte nia Frideric Henric, picturi esecutate de cari până aci au fost păstrate ca re-
oraşul Bârlad. Ceilalţi soldaţi din companiă,
căldurose despre Tarul Nicolae. Jordaens şi Meister în colorile fărmecătore liqui. Din ordinul reginei, palatul va sta
informaţi de acâstă escapadă a camarazilor ale şeolei-Rubens. Sala acesta ajunge acum deschis pentru public mai multe (Iile.
„Cu cjiua de acţî — clise — se
lor, au dat de veste oficerilor şi imediat
începe unul din cele mai interesante ârăşî la mare însemnătate prin faptul, că
împreună cu aceştia au plecat în căutarea
episode ale diplomaţiei. La reco­ în ea se ţiue conferenţă de pace.
fugiţilor. Nu mult după aceea au prins pe
mandarea celui mai puternic stat * [ L i t e r a t u r ă .
drum pe fugari şi fără multă dificultate
militar, care de vecurî şl-a incorpo­ Pacea Congresul din Haga desbate In Tipografia archidiecesană din Si-
i au readus la post. Lucrul s’a petrecut aşa
rat în imperiul seu toritorii în Apus, o eestiune, care preocupă omenimea din biiu a apărut: „Conferenţele înv&ţătc-
de repede, încât când au ajuns la faţa lo­
Miacjă-cji şi Resărit, cu cţiua de as- timpurile cele mai vechi. Ideia păcii eterne resci din archidiecesa ortodoxă română a
cului călăraşii şi vânătorii trimişi din Iaşi,
tăcjî s’au întrunit în capitala Olan­ o aflăm în religia vechilor Perşi faţă cu Transilvaniei, ţinute în 18 (30) şi 19 (31)
pentru a urmări pe fugari, ordinea era
dei la o conferenţă representanţii Egiptenii. Nurr ai Ahriman trebue învins, se August 1898. Publicate de Comisarii con­
deja complect restabilită.
tuturor puterilor europene, ai Uniu- dieea la Perşi, şi inimiciţiilor se va pune sistoriali . Format mare 8° de 212 pag. Pe
11
— M. S. Regele a graţiat şi redus
nei americane şi ai multor state din capăt pe pîmeut. Poporul vechei Grecie, lângă circularul Consistorului archidiecesan
osânda a 109 militari, condamnaţi de con­
Asia, ca se se sfătuescă asupra căilor deşi viaţa lui a fost o luptă continuă, în­ privitor la introducerea conferenţelor învă-
siliile de răsboiă şi de disciplină.
şi mij'ocelor de-a incunjitra meurcaturile seta după pace. Orcs, cleul răsboiului, nu ţătorescl, cuprinde conferenţele învăţători­
— Intre 12 şi 15 Maiă va avâ loc— scrie ■internaţionale şi ele ase > educe sarcinele figura la locul pr m în jocurile Olimpice şi lor din cele 12 cercuri ale archidiecesei cu
u
„Epoca — la Iaşi un mare banchet poli­ apărării patriei. Când iniţiativa pentru poporul grecesc numia baibar pe acela, procesele verbale, cu vorbirile de deschi­
tic, în care preşedintele consiliului va des­ esaminarea acestor fel de cestium care în timp de pace purta arma. Chiar şi dere şi consemnarea învăţătorilor obligaţi
făşura programul guvernului. pornesce dela domnitorul unui stat Romanii, cel mai răsboinic popor, sciau să a participa la conferenţele învăţătorescl din
— D-l Tache Ionesou, ministrul in- puternic, ea se pote aştepta la o în­ preţuescâ binefacerile păcii. Pe timpul lui singuraticele cercuri. In partea din urmă
ştrucţiunei publice, va propune în prima tâmpinare cu totul alta, decât atunci, Christos idea păcii deveni generală. Apos­ sunt adause trei tratate, anume: „Istoricul
sesiune parlamentară un proiect de lege când „apostoli de pace“ privaţi iau tolii erau propovăduitorii frăţietăţii şi iu­ treptelor formale, respective metodice sie
11
pentru reîntoroerea şcolelor profesionale la pe propria lor răspundere sarcina birii. Creştinismul desaprobă răsboiul, căci învăţământului . — „Istoria naturală în
ministerul domeniilor. de-a răspândi ideile păcii între na­ fără pace nimeni nu pote sta în faţa Dom­ şcola poporală . — „Remuneraţiunile şi
11
11
— In (filele de 11, 12 şi 13 Maih v. se ţiuni şi singur din acesta îşî iderivă nului, dice apostolul neamurilor. • pedepsele în şcolă .
va ţine în BucurescI congresul anual al dreptul de a adresa guvernelor ape­ In evul mediu, aşa numita Trcuga Bei *
medicilor. De astă-dată s’a luat disposiţiu- lul : „Jos cu armele . opria întrebuinţarea armei .şi la 1103 îm­
11