Page 33 - 1899-05
P. 33
REDACŢÎUÎTEA, „gazeta* i m floare ^
ese
AftmiiiisţraUunea şi TiDomfla. ADunameEte pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr, SO. Pe un an 12 fi., pe şăse luni
6 fI., pe troi luni 3 fi.
Scrisori nefrancate nu N-rii do Duminecă 2 fi. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, po şăse
I»SER A TE bo primesc la AO- luni 20 fr., pe rrei luni 10 fr.
BIHISTRAŢIUNE în Braşov şi ia N-rii de Duminecă 8 franol.
ui-mătdrelo Birouri ie anunolurl: Se prenumoră la tdte ofi-
In Viena: K. Dukes Nachf. ciele poştale din întru şi din
Uax. Auganfeld 4. Emarloh Losner. oiără şi la d-nii colectori.
Hulnrloh SohalGk. Rudolf Rîoaso.
A. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. Abonamentul pentru Brarr?
InBudapesta: A. V. Goldber- Admmidrafiunea, Piaţa rtcit
aer, Eksteln Bernat. in fîam- TSrgul Inului Nr. 30, etagiv
borş.- Harolyl 4. Liobmann. I.: Pe un an 10 fl.. pe şest
PREŢUL IHSERŢIUKILOR : o se lnnî 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr.
ria earmond po o eoldnă S or. Cu dusul în casă: Pe un ei
şi 30 or. timbru pentru o pu (^T’ojrn.ex cLe Dumineca 10) 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publicări mai -iese luni 3 fl. —Un esomplar 5 cr.
după tarifă şi învoială. v. a. său 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 8-a o namentele căt şi insorţiunile
seria 10 or. sdu 30 bani. sunt a so plăti înainte.
Pir. 102.—Anul «XII, Braşov, Duminecă 9 (21) Maiă. 1899.
Maghiarii braşoveni „asupriţi! meză Saşii şi Românii. La acestă Maghiarilor, după-ce aceştia se portă nou capul în era lui Szell, spuindu-ne,
înmulţire a contribuit în prima liniă atât de duşmănos faţă cu conlocui că şi aşa peste puţin Braşovul tre
Vilegul unguresc s’a dat d’a- politica guvernului, care în tot chi torii lor saşi şi români şi şi de as- bue să devină maghiar.
valma. Inzadar au înfipt porodiţele pul tinde la întărirea elementului tă-dată au venit cu pretensiunea de Noi cjicem, că nu trebue ; nu, mai
milenare ale lui Arpad statua aces maghiar prin oraşe cu scop de a-le a li-se încuviinţa cererea pe cuvânt, ales dăcă Saşii şi Românii vor sci
tui resboinic din fundul Schytiei în maghiarisa. Astfel de unde pănă mai că vacja limbei statului ar pretinde, să lupte pentru dreptul lor de limbă
vârful Tâmpei, căcî âtă, că în anal acum 25 de anî afară de servitorii ca şi limba maghiară să fiă între şi pentru interesele lor de viaţă na
Domnului o miiă opt sute noue-cjecî. şi de servitorele secuience era încă limbile protocolare. ţională cu energia, pe care pănă
şi nouă, trei anî după petrecania fbrte mic numărul familiilor mai de Ceea ce însă se vede, că i-a su acum, durere, n’am prea văiţut’o
milenară, răsună lumea şi ţâra de semă maghiare în Braşov, astăzi părat mai mult pe Maghiari este, eşind la ivâlă cum se cuvine. La
plângerea, că magbiarimea din Bra sunt aşecfate aicî deja sumedeniă de că s’a susţinut din partea Saşilor, uneltirile şi machinaţiunile de felul
şov a ajuns se fiă amar asuprită de familii, de funcţionari dela diferitele că Românilor li-ar face o astfel de celei de faţă nu se pote răspunde
Saşii şi Românii acestui oraş. oficii publice, de profesori şi învă concesiune, dâr Maghiarilor nu li-o decât prin fapte bărbătesc! de ener
Acâstă grqznică scire o lăţesc ţători dela şcolele numerose de stat pot face pănă când nu vor dovedi gică şi solidară apărare a celor în
foile ungurescî in urma celor petre înfiinţate de-atuncî, de impiegaţi dela prin fapte, că nu uneltesc în contra adevăr asupriţi.
cute în şedinţa de Miercuri a repre- drumurile de fier etc. etc. Guvernul a- limbei germane şi nu urmăresc sco
sentanţei Braşovului. Cetitorii noştri, fară de acestaaspriginitşi spriginesce puri ostile de maghiarisare şi de
cari vor fi surprinşi de sigur de o din răsputeri pe meseriaşii şi indus desnaţionalisare. Din representanţa comunei
astfel de scire neaşteptată şi sensa- triaşii maghiari şi pe cei ce se dau Punându-se la vot propunerea Braşov.
ţională, se vor pută convinge din de Maghiari, cum sunt număroşii de a-se respinge cererea celor 41,
raportul ce-1 publicăm mai jos des Evrei, Armeni etc. acâsta. s’a primit cu mare majori Braşov, 19 Maifi.
pre adevărata stare a lucrului. .Fiind în crescere în ce privesce tate. Membrii români au votat pen Şedinţa de Miercuri a representanţei
Cum-că adevărul este ou totul numărul lor, Maghiarilor din Braşov tru acestă propunere, care se basa nostre comunale a fost de o deosebită în
schimosit în raportele toilor ungu li-a crescut cjRnic apetitul şi încet pe lege, accentuându-se din parte-le, semnătate din causă, că s’au desbătut în-
resc! şi schimosit în mod tenden încet au ajuns şi ei la punctul de a că şi faţă cu ei atunci, când s’a recu tr’ensa cestiunl privitore la legea de naţio
ţios, ca să potă lovi în locuitorii ne- deveni agresivi, voind să cucerescă noscut dreptul limbei române ca nalitate şi la raporturile dintre Maghiari şi
maghiarî ai oraşului, nu va sur more patrio şi Braşovul pentru ma limbă protocolară, nu s’a făcut nici Nemaghiari.
prinde pe nimeni, din potrivă cre ghiarism. In scopul acesta s’au sfor o concesiune, ci s’a procedat strict Acestei desbaterl au premers două
dem, că fiă-care dintre cetitorii noş ţat mult, ca să-şi îmnulţâscă şi mem după lege. interpelaţiunl: una făcută de advocatul Dr.
tri a presimţit deja, că şi aici avem brii în comună şi au reuşit, ca as- Cu atât mai mult trebue să bată Lurte, care s’a plâns, că nu s’a fost înaintat
de a face cu una din acele răută- tăcjî să aibă vr’o 26 de membri ma la ochi deci sbieretele foilor ma în terminul recerut recursul comunei Braşov
ciose mistificări, de cari sciu a-se ghiari în representanţa comunală. ghiare, în urma acestei legale hotă- adresat tribunalului administrativ în afa
folosi aşa de bine niagliiarisatorii Impacienţi însă de a merge me rîri, că viţa arpadiană de aici e asu cerea numirei căpitanului orăşenesc şi res
noştri, când vor să pescuescă în reu înainte pe drumul cuceririi, n’au prită şi prigonită de Saşi şi de Ro pins de acest tribunal din causă, că nu s’a
turbure. avut răbdarea să mai aştepte pănă mâni şi că acum trebue să-i sară în observat acest termin. Interpelautul pune
Nu care cum-va să se credă, ce vor fi mai bine representaţî, ci ajutor guvernul cu totă puterea lui totă vina pe fişcalul (procurorul) oraşului
că ne-am simţi aşa de nenorociţi, luând între ei pe toţi aceia, cari şi să-i înveţe minte pe cei ce „cu şi ceru să se facă un proiect, după care
când s’ar fi întâmplat în adevăr să merg cu stăpânirea şi formeză pre teză “ a procede astfel faţă cu Ma de aici încolo ori şi ce recursuri basate pe
fiă asupriţi odată şi Maghiarii. Din tutindeni coda elementului domnitor, ghiarii în patria maghiară. vătămările ţ'legei de naţionalitate seu oo-
contră credem, că ar fi forte folosi au înciripat vr’o 41 de subscrieri Ba unul dintre clarele maghiare munale în caşul dat să fiă înaintate ne
tor pentru ei când li-s’ar pute aplica de membri maghiari, nemţi, evrei strigă, că decă Saşii vercjî şi „Va amânat de cătră primăriă (magistrat), ca
icî colo şi lor câte-o învăţătură, ca etc., cu cari au adresat o cerere co lahii “ maghiarofagî urăsc aşa de să nu se întârdie terminul recursului. Re
să scie şi ei ce va să cjică asuprirea, munei pentru ca să fiă admisă mult pe Maghiarii barbari, atunci presentanţa oraşului p6te atunci, decă vr’un
căcî prea s’au îmbuibat. şi limba maghiară ca limbă proto de ce mai şed pe pământul maghiar recurs nu-i va conveni, să-l retragă încă
Der să vedem ce-i face să sbiere colară a representanţei comunale. şi mănâncă pâne maghiară? Mergă la vreme.
şi să ţipe, că în Braşov sunt aşa de Numărul de 41 însă după lege în propria lor patriă, că aicî nimeni Primarul Hiemesch răspunse, că deja
asupriţi. ne era îndestulitor pentru a justifica nu va simţi lipsa lor. se află în ordinea (filei un asemenea punct,
De vre o trei-cjecî de aniîncoce acestă cerere. In faţa acestei împre Nu seim efeu, ce ar fi de Ma er fişcalul Reich a arătat, că nu el este de
numărul Maghiarilor în Braşov s’a jurări, Saşii vercjî au propus a-se pro- ghiarii îmbuibaţi în caşul acesta. Ar vină, că s’a trăgănat afacerea.
înmulţit în mod însemnat, aşa că ei cede stiict după lege şi a nu se în deveni peritori de fonie. Der despre După aceea a interpelat protopopul
fac astăzi a treia parte din locui cuviinţa cererea, adăugând, că Saşii acesta altă-dată mai multe. Pentru B. Baiulescu în Gestiunea îngrijirei săra
torii oraşului, pe când celelalte două nu se simt nicidecum îndemnaţi a afiî ne este de ajuns a constata, că cilor oraşului cficend, că de 13 ani e vorba
părţî aprope egale la număr le for- face o concesiune înafară de lege obraznicul şovinism îşi ridică din de a-se organisa printr’uu statut acestă în-
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. biruit, a fost voia lui Dumnecjeu. dută şi se opriră după cresta unui nbpte sub cortul taberii, şi cine pe
Ni-ar fi ruşine se o spunem c’am deal, âr alte două trecură şi peste câmpia turcâscă, de vecii vecilor!
fost bătuţi, decă am fi fugit de dealul acesta şi se apropiară de re Şi erau ueji de plbie; îşi sim
Luptele dela Plevniţa şi Griviţa. luptă ori ne-am fi purtat rău cum-va. dută pănă în bătaia puşcii. ţeau mantalele grele în spate, şi
Der aşa, cum ne-am purtat, Plev Acestea aveau să între de-a- li-se umeefiseră cămăşile. Şi cum se
Din interesanta carte „Resboiul nostim pen
tru neatârnare povestit pe înţelesul tuturor , de niţa e o laudă pentru noi. dreptul în foc; era un batalion de uitau unii la alţii şi se vedeau în
11
George Cosbuc, care a apărut de curend în ediţiuno Se rînduiseră doue regimente, liniă în cap ou căpitanul Mărăci- grijiţi, şi câte o semă galbeni de
poporală în Bucuresol (Editura librăriei şcolelor ca se isbâscă Plevniţa. Unul de do neanu, celalalt de dorobanţi din nesomn şi de gânduri, li-se pierdea
C. Sfetea) reproducem capitolele privitore la lup robanţi, şi anume cei din PutDa şi Putna cu maiorul Şonţu. De acum firea tot mai mult.
tele eroice dela Plevniţa şi Griviţa ale armatei ro
mâne. Credem, că nu putem recomanda mai bine din Tecuciu, şi un regiment de liniă, numai la aceste două batalibne se Au stat aşa vreme de un câs.
decât aşa acâstă preţiosă şi instructivă scriere al opteiea. ne fie gândul îndreptat, căcî totă De-odată, par’că ar fi sosit sfîrşitul
pentru popor. în revărsatul zorilor, companiile povestea Pievniţei pe cjiua de ac|i, lumii, începură să bubue de pretu
Acum mă întorc cu povestirea au plecat din lagărele lor şi s’au e numai povestea lor. tindeni tunurile. Era tocmai la şâse
la oştirile nbstre, ca se vă epuiu cu apropiat în linişte de redută. De Era frig. Ieri fusese vreme bună, cesurî dimineţa.
de-amănuntul cum s’au luptat. prin tote cotiturile văilor se vedeau der a început se plouă mai de cătră Erau şese sute de guri de foc,
Ai noştri năvăliră în două lo răsărind flăcăii noştri, alunecând în seră şi a plouat tbtă ndptea. Er cari sguduiau văzduhul. Ca şi când
curi, la Plevniţa şi la Griviţa. Am tăcere pe sub rîpî, adunându-se în acum cernea ploia ca prin sită şi pe de asupra văilor ar fi fost un
se iau lucrurile pe rând, şi se ve batalibne şi aşteptând câsul năvălirii. era negură pe de-asupra văilor. uriaş acoperemânt de tinichea şi pe
povestesc mai îutâiu cum s’a pe Se adunaseră în trei locuri. Do Flăcăii erau cu inimă strînsă. acesta ar fi căcjut o plbie repede,
trecut lupta la Plevniţa. robanţii din Brăila şi din Rîmnic şi Cei mai mulţi nu dormiseră cât a cu grindină cât pumnul, aşa era
E o poveste jalnică povestea un regiment de liniă s’au îngrămădit fost noptea; mai ales cei ce aveau sgomotul tunurilor pe de-asupra văi
Pievniţei. Am fost bătuţi de Turcii prin văile Bucovei, ca să fiă de copii şi neveste acasă n’au putut lor. Şi ie era neîntrerupt vuetul,
din ea. Der nu e ruşine s’o spunem. sprijin; două batalibne, unul de liniă să închidă ochii de grija cailei de căci fiă-care tun avea să tragă tot
Ne-am bătut vitejesce şi am mers şi unul al dorobanţilor din Tecuciu, ăcjî. Aveau să între în foc, şi Dum din 4©ce în cjece minute, şi cum
la morte ca la nuntă, şi decă n’am merseră încă mult înainte spre re necjeu scie,- cine avea să dormă la erau aşa de multe, bubuiturile lor
