Page 35 - 1899-05

Nr. 102.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina B.

tâiă a voit să mergă ou Saşii, der aceştia Revista politică. In afară tâte privirile sunt aţin­ şovul vechili faţă cu dirigeDtul lor, d-nul
nu l’au primit în sinul lor. Tot aceeaşi tite asupra lucrărilor conferenţei de profesor de musică Timotei Popovicî, căruia
i-s’a întâmplat cu Românii. Ce era der să Cestiunea cea gravă a întregirei pace, ce s’a întrunit Joi în Haga, este a se datori înfiinţarea acestui cor.
facă, decât să se alăture la Maghiari, cari venitelor preoţesc! din partea statu­ capitala Olandei şi la care sunt re- Duminecă, în presâra onomasticei sale, co­
l’au primit cu braţele deschise, şi să sub­ lui este încă tot la ordinea (filei. In presentate prin trimişii lor 22 de riştii, vre-o 60 tineri de ambele sexe, au
scrie cererea, deşi e Grec, mai bine dis se 16 (28) Maiu se va întruni în Sibiiu state din tâtă lumea, între cari şi surprins pe dirigentul lor făcendu-i la lo­
ţine de Greci, căci nu e tocmai Grec de Congresul naţional bisericesc pentru România. Preşedinte a fost ales re- cuinţa sa o frumosă serenadă, er în fiua
baştină. a lua hotărîre definitivă, după-ce ho- presentantul Rusiei br. de Staal. Con­ următore l’au felicitat printr’o deputaţiune
Mai vorbesc membrii Moor şi Zakarias, tărîrile Sinodelor n’au conglăsuit. gresul a salutat pe împăratul Rusiei (d-nii N. Batea şi D. Jaliu), care i-a pre-
er după ce protonotarul desfăşură încă-odată Consistoriul metropolitan va pregăti printr’o telegramă, prin care îl feli­ sentat în numele corului, „în semn de iu­
propunerea magistratului arătând între al­ (filele acestea lucrările Congresului cită de (fiua nascerii şi-i mulţămesce bire şi recunoscinţă", o adresă împreună
tele, că atunci când s’a primit limba română şi se anunţă, că mai mulţi membri, pentru generosa iniţiativă luată în c’un frumos buchet de flori şi un preţios
ca limbă protocolară cererea a fost semnată între cari d-1 Dr. Alesandru Mo°sonyi interesul păcii. Fiă, ca acestă confe- inel de aur cu diamant. D-nul Popovicî a
de 43 membri români — primarul Hie- şi archimandritul Musta şi Hamsea au renţă să aducă o uşurare popârelor, meritat recunoscinţă tinerimei cu atât mai
mesch pune la vot mai întâiă contra-pro- sosit deja la Sibiiu pentru a lua cari gem sub sarcinile nesflrşite ale vârtos, cu cât din propriul zel şi fără de
punerea lui Dr. Lurtz. Pentru acâsta pro­ parte la şedinţele Consistoriului. înarmărilor, şi să facă începutul unor nici o remuneraţia a înfiinţat şi instruâză
punere au votat 67 membri; contra ei au îjî timpuri mai bune, când certele şi acest cor.
votat numai 23. Prin urmare s’a enunţat duşmăniile între popore vor fi delă-
In sinul clerului român imit miş­ Pentru masa studenţilor români
ea conclus, că cererea celor 41, ca limba carea în afacerea ajutorului de stat turate pe cale paclnică şi cei tari din Braşov au mai întrat 5 florini dela
maghiară să fiă admisă ca limbă protoco­ înaintâză forte încet. S’a mai ţinut să nu mai asuprescă pe cei slabi! „Steaua , institut de credit şi economii din
u
lară, este respinsă.
un Sinod protopopesc la Ibaşfalâu, Petrea Română (Petrovoselo), comit. Timi­
unde cu unanimitate s’a respins aju­ Aniversarea dilei de 10 Maiu. şului. — Direcţiunea şcolară esprimă vii
Noul episcop al Aradului. torul de stat oferit preoţimei în con- mulţămite pentru darul binevoitor.
diţiunî atât de umilitbre. Nu e des­ In 10 MaiQ st. v. se vor împlini opt­
Dumineca trecută Sinodul estra- tul însă, că se pronunţă ici colo câte- sprezece ani, de când M. Sa Regele Oarol Stat poliţienesc. Nici în faimosa eră
ordinar electoral din Arad a ales un sinod, cu toţii la olaltă trebue al României a fost încoronat ca rege. Din de „lege, drept şi dreptate" a noului mi-
episcop pe vicarul şi archimandritul să ia o hotărîre bărbătescă şi in­ incidentul acesta se vor face, ca tot-dâuna, nistru-preşedinte Szell, statul ungar n’a în­
losif Goldiş cu 30 voturi din 60. Ar- teresul bisericei pretinde, ca clerul mari serbări în Bucuresei. Etă programa cetat de-a fi un stat poliţienesc, tocmai aşa
acestor serbări:
chimandritul Hamsea a primit 24 vo­ împreună cu poporul credincios să I. In râvărsatul zorilor 21 tunuri vor ca şi sub Banffy. Acesta ni-o constată şi
turi, 2 inşi (candidaţii Hamsea şi ia acăstă hotărîre. Buimăcâla, ce pare anunţa Capitalei solemnitatea filei. raporturile, ce le-am primit despre decur­
Goldiş) n’au votat, er 4 bile au fost a fi cuprins o parte a preoţimei, II. La 10% ore diminâţa se va ce­ sul adunărei despărţământului Cătina al
albe. pote să fiă numai stricăciosă causei. lebra la Mitropolie un Te-Deum, faţă fiind Reuniunei învăţătorilor din archidiecesa
In ajunul alegerei s’a fost pus Situaţia e forte seriosă şi păcă- d-nii miniştri, înaltele curţi d9 casaţiune Blaşiului, ce s’a ţinut la 4 Maifi n. c. în
şi candidatura P. S. Sale episcopu­ tuesc aceia, în contra interesului bi­ şi de conturi, corpul profesoral, curţile şi Sân-Mihaiul de Câmpiă. Pentru ca nu cumva
lui dela Caransebeş Nic. Popea, spe- sericei şi al lor propriu, cari nu în­ tribunalele, d. preşedinte al comisiunei in­ întrunirea celor vre-o 14 învăţători, despre
terimare a Capitalei cu membri eomisiu-
rându-se, că printr’asta „se va pute ţeleg, că numai printr’o procedere nei, camera de comerciu, înalţii funcţio­ care publicăm un raport mai jos, să pră-
susţinâ principiul canonic, şi se va solidară a tuturor se pote delătura nari ai Statului şi d-nii oficieri din armata buşescă „statul maghiar", fisolgăbirăul Or-
pute satisface intereselor bisericei, periculul şi se pote câştiga o stare permanentă, teritorială şi din reservă, cari menişului s’a grăbit a lua măsuri, aduc&nd
a autorităţii ei şi a liniştii şi con­ mai bună bisericei şi preoţimei, la nu vor fi sub arme. gendarmî în comună, âr el, fisolgăbirăl, a
III. Armata va fi aşe4ată pe strade
solidării ei interi6re“. Acestă candi­ din contră în loc să câştige toţi, şi pieţe între Palat şi mitropolia. străjuit adunarea dela început până la sfîr-
datură însă a rămas numai o pro­ vor pierde cu toţii, şi numai planu­ IV. Pornirea dela Palatul din Bucu- şit. Se ’nţelege, că presenţa lui a contur­
punere, se c]ice, că în urma refusării rile duşmane vor învinge. rescl a MM. LL. Regelui şi Reginei, îm­ bat mult pe membrii şi a făcut sânge rău,
episcopului Popea. * preună cu AA. LL. RR. Principele şi Prin­ dâr ce să-i faci, decă trăim în era de „lege,
Era hotărît în „ ştabul “ lui Man- cipesa Româuiei, spre a asista la Te-Deum, drept şi dreptate" — ungurâscă!
gra şi soţi, ca se fiă scos episcop Soirea, ce s’a lăţit săptămâna se va anunţa prin 101 tunuri.
1
vicarul Goldiş. Au şi lucrat pentru acâsta, că faimâsa secţiune a naţio­ V. La ll / ore, Maiestatea Sa Re­ Crucerii veclll trebue depărtaţi cât
2
acesta din răsputeri dimpreună cu nalităţilor — ce fusese condusă de gele va primi defilarea pe bulevardul Uni- mai curând dela casă, căci după încheiarea
versităţei, înaintea statuei lui Mihaitt-Vi- lunei lui Iunie st. n., ei nu vor mai fi pri­
partisanii vicarului şi au reuşit să-l Banffy şi Jeszenszky — s’a desfiin­ leazul.
scotă. Nou alesul mulţămind la vor­ ţat, n’a întristat pe nimeni dintre VI. Dela orele 8 sâra, mus’cele mili­ miţi nici la oficiile de dare.
birea In. Prea Sânţi ei Sale Mitro­ noi, der nici nu ne-a putut linişti, tare vor cânta în grădinile şi pieţele pu­ Un comiu harnic de băcăniă, care
politului, care a presidat Sinodul, a căci nu-i vorba de încetarea siste­ blice. vorbesce tâte trei limbile patriei, cu es-
c]is, că „va păzi cu totă sânţenia mului poliţienesc faţă cu naţionali­ VII. Registrele de înscriere la MM. perienţe bogate, doresce a-se angaja ime­
aşecţămintele bisericei". tăţile, ci numai de trecerea dela un LL. Regele şi Regina vor fi deschise la diat într’o prăvăliă mai mare. InformaţiunI
Purtarea de pănă acum a vica­ ministeriu la altul a trebilor, cu cari Palatul din Capitală. mai de-aprâpe la administraţia fiarului
VIII. In acâstă fi, la orele 10 jum.
rului Goldiş, care ca deputat guver­ se ocupa Jeszenszky şi soţi. Ba se diminâţa, se va celebra un Te-Deum în nostru.
namental s’a declarat „aderent devo­ pare, că de aci încolo, după-ce preo­ tote comunele urbane şi rurale din ţâră, la Concertul musicei orăşenescl, ce se
tat" al elicei tiszaiste duşmane bise­ ţim ea nostră după ordinaţiunea din care vor asista autorităţile locale. va da mâne sâra la otel „Europa", constă
ricei şi naţiunei nostre, 6 făcut ca urmă va fi pusă sub deosebită pază D-nii prefecţi vor primi în reşedin­ din 10 puncte alese, între cari şi „Dor
alegerea lui se fiă primită cu îngri­ poliţienescă, afacerile denuncianţilor ţele judeţelor felicitările autorităţilor civile, de ţâră" fantasiă română de Caudella.
jiri şi îndoieli din partea opiniunei vor cresce. militare şi ale orăşenilor.
publice române şi cu mare bucuriă Ca şi când ar fi voit să liniş- In ecele reşedinţe, d-nii prefecţi, în In comuna Satulung' se află un taur
din partea Maghiarilor. tescă pe Unguri pentru desfiinţarea înţelegere cu primarii şi şefii garnisonelor de 2 ani de venejare, rassă escelentă şi
respective, vor regula modul serbărei aces­
Noul episcop îşi va împlini nu­ numitei secţiuni, ministrul preşedinte tei file. prea frumos făcut. InformaţiunI mai de-
s
mai sfânta datoriă cătră biserică şi Szell a (fi cătră o deputaţiă a „kul- aprope la administraţia fiarului nostru.
poporul român, dâcă se va strădui, turegylet“-ului de dincolo de Du­ S’a dovedit, că în caşuri estra-ordi-
ca prin fapte se desmintă presupu­ năre, că chiămarea cea mare ma­ SOIRILE DILEI. nare cel mai bun mijloc contra şoldinei,
î
nerile contrarilor noştri, că el va fi ghiară este de a cuceri fiă-care păi- - 8 (20) Maia. reumatismului, durerii de cap, este alifia,
omul lor şi propovăduitorul ideilor mac de pământ din nou pentru ma­ Tinerime recunoscetore. O frumâsă ce se capătă în farmacia lui Bela Zoltan,
şi al planurilor lor între Români. ghiarism prin cultură, adecă prin dovadă de recunoscinţă au dat filele aces­ liferantul curţii în Budapesta, sticla cu
impunerea limbei maghiare. 1 florin.
tea membrii noului cor bisericesc din Bra­
*

Se nu vă daţi nici un pas îndărăt! vedea reduta. Aveau se urce dâlul înţelegeau ai noştri; bănuiau numai, Nu focul i-a oprit, ci fără-de-
De veţi simţi, copii, că eu mă fe­ din faţă, acolo pe coma dealului se că Turcii voesc să-i lase să se apro­ vestea unui lucru, pe care nici nu-1
resc de focul duşmanului şi că me se încaiere cu Turcii. pie bine de redută, ca să i. isbâscă visaseră.
codesc să fiu tot în capul vostru, Trimbiţele ÎDcepură se cânte mai cu nădejde.
ve poruncesc de pe acum să-mî pu­ dintr’odată, dorobanţii cu baionetele Uită-i mă! strigau dorobanţii. Ei nu erau sub polele redutei.
neţi aşa puşca în frunte" — şi apu­ pe puşcă şi cu faşine în braţe în­ Pe ei copii! strigau sergenţii, âr Intre ei şi redută mai era o vale
largă, având scoborîşul repede şi goi
când puşca unui soldat i-o ţînti cepură s’alerge pe clinul dâlului. Ei maiorul Şonţu: Tot înainte flăcăi! ca palma, âr suişul spre redută şi
diept în frunte — „şi se me isbiţl apucaseră mai spre stânga, âr oş­ Aprope de vârful dâlului, când mai repede, acoperit cu tufişuri, şi
cu glonţul unde mi-a pus popa tenii de liniă spre drâpta, ca s’ajungă se credeau ajunşi pe loc oblu, do­ ca două brîne se vedeau două şan­
m irul!“ din două laturi la redută. robanţii îşi resfirară rândurile gătit! ţuri sub pâlele redutei, pline de pe-
Er Şonţu, de cealaltă parte, Căpitanul Mărăcineanu pe jos, să începă cu împuşcătura, âr cei din destrime, âr reduta pe celalalt dâl
ficea dorobanţilor: „Voi sunteţi cu cu sabia în vânt, fugea din răsputeri liniă se strînseră unii lângă alţii, tocmai în margine, stăpânind în-
copii şi cu neveste, dragii mei, şi la deal. Costa era lină şi cosită de în şiruri de bătae, şi se gătiră cu tregă valea. Numai acum au înţeles
dâcă v’aşl pute scăpa de morte, aşi curând, dâr pământul, cum era urne- baioneta întinsă s’alerge in gână Românii de ce n’au tras Turcii de
vrâ se mor eu, maiorul vostru, fit de plâie, se încărca pe cişmele drumul dela crâsta dâlului pănă la pe parapet: Românii nu erau în
pentru voi toţi, se mor de o miie flăcăilor şi le îngreuna alergătura. redută. „Tot înainte copii" striga valea redutei, ci într’a doua vale,
de ori. Şi decă me veţi vede pe Ai noştri vedeau reduta, dâr nu Mărăcineanu, „aşa să ne ajute Dum­ âr Turcii trebuiau să tragă peste un
mine murind, nu ve pierdeţi firea, pe crâsta dealului, ci la depărtare nezeu după cum ni-e gândul!" deal.
se mergeţi înainte cu căpitanii şi cu de vre-o opt sute de paşi pe loc Şi cu toţii de-odată răsăriră pe
locotenenţii! Şi mai bine se muriţi, oblu. Aufira strigătul Alah, Alah crâsta descoperită a dealului, drept Valea asta ei nu o sciau, ea
decât se ve daţi înderet". al Turcilor, cari năvăliră pe parapet în bătaia puşcilor turcesc!. Abia au nici n’avea nume pe hărţile ofice-
In vremea acâsta tunurile au îndată ce au văc}ut pe ai noştri ajuns aci, şi Turcii de pe redută rilor. Au botezat’o ai noştri ficându-i
tăcut. Erau trei cesurî. apropiându se. Şi-i vedeau cum tot deschiseră un foc pustiitor. Doro­ Valea Lacrimilor şi Valea Sângelui,
Bataliânele au plecat repede răsar unul după altul pe parapet şi banţii se asvîrliră îndărăt, ca şi când căci multe lacrimi şi mult sânge au
din locul lor, au înaintat pănă în stau drepţi, căutând spre Români, ar fi trăsnit drept sub piciârele lor, curs în valea asta.
vălcâua Boclovecului, de unde 8e fără să tragă focuri. Asta n’o în- âr Şonţu stete încremenit. Era grozavă vale! Se scoborî