Page 36 - 1899-05

P agina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 102—1899.

0 nouă agentură a Asociaţiunei Dintre membrii înscrişi s’a constituit parte nu numai preoţii, ci şi proprietarii teca s’a dat în folosinţa poporului român
apoi agentura, alegându-se ca preşedinte şi toţi fruntaşii români de bun simţ. In diu Ormeniş, unde va rămânâ pănă atunci,
si bibliotecă în Scheiu.
y d-l Y. Sfetea paroch; secretar I. Supiu în­ cadrul Reuniunei putem încăpâ cu toţii, până când comitetul reuniunei va putâ s’o
Dumineca trecută s’a pus la disposi- văţător; cassar I. Em. Bobancu; bibliote­ când e vorba de o lucrare comună pentru schimbe cu alta.
ţia poporului român din suburbiul Scheifi car Nio. Ardelean, âr controlor George cultura poporului, mai ales fiind-că altă Cu deosebire pentru Câmpiă, unde
(Tocile) al Braşovului „Biblioteca ambulantă Stinghe. societate culturală românescă nu avem aici.
comunele sunt forte resfirate, mici şi să­
Nr. V a despărţământului Asociaţiunei, cu Se cetesce în fine regulamentul pri­ E lipsă, ca la asemenea adunări ge­ race, sistemul bibliotecilor ambulante se
u
care ocasiune s’a constituit o agentură şi vitor la administrarea bibliotecilor şi apoi neraţia tînără să ia parte, pentru-ca să în­
presentă ca singurul nrjloc, de-a putâ da
pentru acea parte a oraşului nostru. Inau­ s’a dat în sâmă agenturei, pe lângă rever­ veţe ceva, âr bărbaţii mai esperţl şi mai is­ carte poporului. Înfiinţarea lor se pâte face
gurarea bibliotecei şi constituirea agonturei sul în scris, noua bibliotecă, care constă cusiţi să mârgă pentru a da sfaturi şi po­
cu spese puţine, căci 50—60 fl. pot fi de
s’a făcut cu anumite formalităţi, cari au din 103 opuri legate, representâDd cu du­ veţe în luarea concluselor şi conducerea ajuns pentru o bibliotecă cu dulap cu tot,
dat actului timbrul solemn cuvenit. lapul împreună o valore de 130 fl. adunărilor. Aşa se face scolă! In privinţa âr aţâţa bani pote jertfi fiă-care comună
Oa delegaţi din partea comitetului Adunarea se închide printr’un discurs acâsta presenţa d-lui protopop şi a d-lui numai voinţă să fie. Avem în Câmpiă preoţi
despărţământului au fost trimişi trei mem­ al delegatului T. Popovicî, care mulţumi paroch Vodă a şi făcut mari servicii tine­ şi proprietari ou stare bună, despre cari
bri din sinul său, anume d-uii Tim. Popo- celor presenţl pentru sprijinul dat; arăta, rilor învăţători, căci domnialor n’au stat putem spera, că şi ei se vor însufleţi de
vicî, O. Aisltr şi Gr. Maior, ’ cari s’au pre- că multe sunt încă de făcut, er între aces­ pasivi, ci au luat parte în discuţii, lămu­ esemplul d-lui Yoda şi-l vor imita.
sentat în mijlocul poporului însoţiţi de tea mai ou urgenţă este reclamată înfiin­ rind cestiunile şi îndreptând firul discusiu- Atârnă mult dela hărnicia comitetului
d-nii Dr. N. Mănoiu advocat şi P. Cioro- ţarea unui cor vocal pentru biserică. Cu nilor pe calea obiectivităţii. despărţământului reuniunei, care are chiă-
gariu profesor. După eşirea din biserică, laudă amintesce zelul tinerimei şi speră, Obiectele dela ordinea Z^ i 1111 1® marea să deştepte şi atragă interesul pu­
e
poporul s’a adunat in sala şcolei române, că prin însufleţirea acestora pentru causă amintesc, fiind ele de-o importanţă mai blicului român. învăţătorii nu trebue să se
unde s’au rostit trei discursuri. D-l Gr. Ma­ nu peste mult şi corul se va putâ în­ unilaterală. O temă însă, care interesâză isoleze, ci să caute cât numai se pâte a
ior arăta scopul venirei delegaţilor şi in- fiinţa eto. pe toţi şi dela care sperăm, că va da Reu­
întruni tâte elementele în jurul acestei reu­
tenţiunile urmărite de comitet. Decă în Cu acestea agendele s’au terminat şi, niunei un avânt mai mare în viitor, a fost niuni, ca singura reuniune română în Câm­
timpul din urmă Românii din acâstă parte după încheiarea şi subscrierea procesului sulevată de d-l Andreifi Vodă, parochul piă. In scopul acesta la adunările ei gene­
a oraşului au dat mai puţine semne de verbal, delegaţii şi ospeţii s’au depărtat, Ormenişului. D-sa vorbi despre însemnătatea
rale să în vite pe toţi, âr adunările să caute
viâţă în lupta pentru cultură, causa o află poporul însă, deşi timpul era înaintat, a bibliotecilor şi printr’un discurs lung, plin
a le face cât mai interesante pentru toţi,
cu totul în alte împrejurări, er nicidecum rămas pănă târZiu, aşteptând să ’i se îm­ de puternice argumente, propuse, ca Reu­
împreunându-le, eventual, chiar şi cu anu­
în lipsa de însufleţire naţională din partea partă cărţi. niunea să stărue pentru înfiinţarea de bi­ mite producţiunl şi petreceri, cerând în
poporului, căci — cjise vorbitorul — nu se blioteci poporale în comunele de pe teri­
acest scop concursul tinerimei de pe la
pdte, ca urmaşii acelor Români bravi, a toriul său. Arăta, cât de mult se zădărni-
Adunare de învetătorî si biblioteci studii. Când publicul va vedâ, că reuniu­
căror vrednicia o mărturisesc pomposele y y cesce progresul prin împrejurarea, că tine­ nea nu urmăresce numai scopuri unilate­
şcole şi atâtea aşezăminte vechi culturale în Câmpia. rimea eşită de pe băncile şcolei, în lipsa rale, ci tinde la înaintarea culturei gene­
înfiinţate cu ajutorul lor în acest oraş, să fiă unor cărţi bune de cetit, uită şi ceea ce
Din Câmpia, 15 Mai fi 1899. rale a poporului nostru, se va însufleţi
mai puţin însufleţiţi pentru cultura naţională, a învăţat. Chiar preoţii şi învăţătorii, în
pentru căuşele ei şi o va sprijini.
decât părinţii, mOşii şi strămoşii lor. Do­ Ştim. D-le Redactor! In 4 Maifi st. n. lipsa de biblioteci, după ce au eşit în
vadă de bunele porniri ale poporului au s’a ţinut în Sân-Mihaiul de Câmpiă adu­ mijlocul poporului, în loc de a-şl lărgi şi Comitetul va trebui să se ocupe, âr
dat în timpul mai nou şi tinerii meseriaşi narea despărţământului Cătina al Reuniu- întări cunoscinţele, dau îndărăt eu paşi re- la viitorele adunări generale să vină cu
l nostre,'
eşiţl din sînul său, cari înşi-şl au pornit nei învăţătorilor români gr. cat. din archi- peZl şi, ne mai cetind nici Zi ftre e proiecte şi propuneri asupra organisărei şi
mişcarea pentru înfiinţarea bibliotecei de diecesa Blaşiului. Precum soiţi, acest des­ se pomeneso la urmă ajunşi într’o stare'de sistemisărei bibliotecilor ambulante. întreg
faţă şi prin zelul lor s’a şi înfiinţat. Incura- părţământ, înfiinţat înainte abia cu vre-o decadenţă, care numai onore nu face tag­ teritoriul despărţământului va trebui să-l
giat de ace3te nobile porniri, vorbitorul, doi ani, a fost şi este pănă acum singura mei preoţescl şi învăţătorescl. Aduce esem- împartă în cercuri de câte 8 — 10 comune;
după ce mai amintesce de bibliotecă şi de instituţiune culturală, chiămat a întruni la ple practica pentru a arăta, cum poporele câte cercuri vor fi, atâtea serii de biblio­
marile folose, ce le vor trage din ea ceti­ o lucrare comună pe Românii din acest cu cultură, chiar fiind mai mici după nu­ teci vor trebui să se înfiinţeze, âr comu­
torii sîrguincioşî, apelâză la popor, ca să ţinut. Cu tote astea, despărţământul a dat mărul sufletelor, înainteză pe tâte terenele nele din fiă-care cerc vor avâ să schimbe
se înroleze şi el sub stindardul Asociaţiu­ pănă acum puţine semne de viâţă, adună­ şi sunt considerate ca factor puternic, pe bibliotecile între sine. Pentru ţinerea ordi-
nei, căci nu stă bine unui popor orăşan să rile lui au fost slab cercetate şi peste tot când poporele fără cultură rămân îndărăt nei şi pentru control comitetul va trebui
se lase a fi întrecut de fraţii săi din alte s’a arătat un indiferentism îngrijitor. şi sunt desconsiderate, fiă ori cât de mari să aibă un catalog general al tuturor bi­
comune, mult mai miol şi mai modeste, etc. în privinţa numerică etc. eto. bliotecilor, âr la adunările generale va tre­
Se pdte însă, că aceste neajunsuri să
bui să arate despre fiă-care bibliotecă în
Răspunzând, d-l paroch local V. Sfe- fi fost numai urmările greutăţilor începu­ Discursul d-lui paroch Yoda a fost
special cum se administrâză, în ce stare
tea desfăşura pe larg istoricul întemeiării tului şi că de aci înainte Reuniunea va lua ascultat cu deosebită atenţiune, a produs
se află şi cum este folosită de popor.
Asociaţiunei, organisaţia ei şi salutarele un avent mai îmbucur-ător. Aşa ne lasă, încuragiare între membrii şi a fost păcat
scopuri, ce le urmăresce. Nu se îndoesce, cel puţin, a spera adunarea din urmă, des­ numai, că nu era public mai număros, cu Acestea sunt cestiunî, cari vor inte­
că credincioşii săi se vor înrola cu drag pre care vreu să Vă raportez aici. deosebire popor, ca să-l asculte. Culmea resa nu numai pe învăţători, ci pe toţi
sub stindardul acestei AsociaţiunI şi mul- însufleţirei însă a atins’o d-l Yoda la sfîr- Românii, cari de sigur se vor sili a cerceta
N’aşI putâ Zice, că adunarea peste tot
ţumesce comitetului şi delegaţilor săi pen­ ar fi fost succâsă, căci dintre vre-o 24 în­ şitul discursului său, când oferi Reuniunei adunările reuniunei cu mai multă inimă.
tru arangiarea bibliotecei şi pentru inte­ o bibliotecă ambulantă procurată dela Braşov După ce, durere, repeţitele încercări,
văţători, abia 12 au fost de faţă; popor la
resul, ce-1 arată faţă de marea causă cul­ pe cheltuela sa. Acest dar a fost primit de
adunare nu era, alţi ospeţl de-asemenea nu, de-a activa şi în Câmpiă un despărţământ
turală a poporului de sub păstorirea sa. înafară de d-l protopop al Cătinei Ioan membrii adunărei cu prolungite urări de (Mociu) al Asociaţiunei, n’au succes, ră­
u
„să trăâscă şi a dat ansă la nouă discu-
Se alege apoi o comisiune pentru în­ Moldovan şi de d-l paroch al Ormenişului mâne ca cel puţin despărţământul reuniunei
siunl, îndreptate mai ales asupra modali­
scrierea de membri, constătătore din d-nii Andreifi Vodă. Presenţa acestor bărbaţi învăţătorescl să fiă la înălţime şi să se în-
tăţii, prin care s'ar putâ face mai curând
I. Suciu învăţ, şi I. Gâmulea. După câ- fruntaşi însă, cari din depărtări însemnate trunâscă în jurul să la o lucrare culturală
te-va minute, în oare timp şedinţa a fost au alergat la adunare, a făcut o im presiune cât mai multe asemenea biblioteci. comună toţi Românii deşteptaţi şi de bun
suspendată, oomisiunea raportâză, că din­ forte bună şi pote că esemplul dânşilor va Biblioteca dăruită de D-l Yoda constă simţ din partea locului.
tre cei presenţl s’au înscris 27 membri noi, contribui, ca în viitor preoţii să-şi ţină de din 93 cărţi legate tote în 80 volumurî şi Fiă, ca impulsul dat de d-l Andreifi
dintre cari unii au făcut şi contribuirl spe­ datorinţâ a se presenţa corporativ la adu­ aşedate în dulap frumos anume făcut. Căr­ Yoda să fiă de bun augur pentru viitor.
ciale pentru biblioteci. D-nii I. Em. Bo- nările învăţătorescl, căci doră causa instruc- ţile sunt alese din toţi ramii literaturei Cp.
bancu, Dragomir Pulpaş, D. Tanislau şi ţiunei nu este o causă numai a învăţători­ nostre, aşa că în ele vor găsi momente de
d-na Reveica St. Chioomban şi-au achitat lor, oi a tuturor Românilor, prin urmare distracţia şi o sănătosă hrană spirituală
taxele numai decât. la adunările învăţătorescl datori sunt a lua toţi cei ce le vor ceti. De-ocamdată biblio­

pe rîpă, se urci pe rîpă, în vreme urcă pe rîpă şi nisuesc cu baio­ de plumbii Turcilor şi de isbitura şanţului, aşteptând în linişte pe ai
ce Turcii trag cu tbtă îndemâna! netele spre şanţuri. Altă parte dintre obuzurilor. noştri. Harapii ţineau puşca pe bra­
O clipită, dorobanţii înfioraţi ei, cei ce duc scări şi faşine, se urcă Unii dintre ei nisuiră spre tu­ ţul stâng, la înălţimea furcii piep­
de rîpă, au avut gândul se se în­ la deal alături cu năvălitorii. fişul de aluni, care era mai într’o tului, şi descărcau plumbii cu tbtă
tărea îndărăt. Şonţul însă apucase Turcii răriseră cumplit pe ai margine a rîpei. Der acest tufiş era iuţela puşcii cu repetiţia, aşa de ne­
se: noştri. Scoborînd la vale, dorobanţii închis cu sîrmă cu ghimpi, aşa că păsători şi de liniştiţi, par’că nici
la vale, şi întorcându-şl capul cji
„Da, ce? Vreţi, dragii mei, se me n’au putut trage cu puşca: trebuiau totă costa pe-acolo era numai sârmă nu se gândeau unde sunt şi ce fac.
lăsaţi la perire singur?" Şi într’a- se se grăbescă s’ajungă în vale mai încurcată. Cădeau bieţii flăcăi, îm* Locotenentul Chivu Stănescu,
ceeaşl clipită s’auZl şi glasul lui curând. Der şi alf-fel, n’aveau rost piedecându-se în sîrmă ; unii se tru­ cu compania întâiu. era mai aprdpe
Mărăcineanu : „Tot înainte băeţl!“ şi de împuşcătură: erau nevoiţi se se deau s’o rupă cu isbiturî din patul de şanţ „Mergeţi tot înainte, băeţl"
toţi ceilalţi oficerl strigară: „înainte sprijinâacă pe puşcî, ca se nu cadă puşcii, alţii s’o desnode. Şi se în- cjise el într’o vreme, „vin îndată şi
cu Dumnezeu, copii" şi totă doro- de-a rostogolul pe cbstă. cuicau tot mai mult în sârmă. Era eu!" Rănit de un glonţ în fluerui
’bănţimea a început s’alerge la vale. îndată ce dorobanţii cei cu fa­ zăbavă şi încurcătură, er Turcii a3- piciorului, locotenentul se aşecjase
Cădeau obuzuule scormonind pă­ şine şi cu scări, alături de oştenii vîrleau obuzurî în tufiş şi pustiau jos, şi desculţându-se îşi căuta rana.
mântul şi şuerând ea şerpii, şi vîjiau de liniă ai lui Mărăcineanu, începu­ acolo pe cei încurcaţi în sîrmă. Sângele curgea tare; el legă fluerui
plumbii Turcilor, deşi ca gridina. seră s’ajungă pe la şanţuri, au nă­ Companiile cele mai din frunte cu o batistă, apoi încălţându se,
Trăgeau Turcii şi din cele două vălit după ei şi dorobanţii cei ce ajunseră pănă la cel dintâiu şanţ de porni din nou cu flăcăii. Der fiindu-i
şanţuri şi de pe parapet, ba înce­ ochiau din vale. adăpost, de sub muchia dealului. rupt osul fluerului, ai săi îi vedeau
pură se iasă pe crâ3ta rîpei întru Flăcăii noştri, înfierbântaţi, se Par’că resăria din pământ, atâţia şchiopătând şi abia stând drept, şi-l
întâmpinarea nbstră. urcă pe rîpă cu nespusă îndrăsnâlă, Turci se iviseră prin şanţ, er focul rugară să se întbrcă. N’a voit. Şi
Ajunşi în vale, o parte dintre unii răzimânau-se în baionete, alţii lor era o răpăitură nesfirşită, căci cum îi curgea sângele într’una, ’i
dorobanţi se opresc în loc şi încep princjendu-se de ierburi şi de tufi* acum Turcii nu ochiau, ci trăgeau se umpluse cisma de sânge; er în
se tragă cu puşcile spre Turci, ca şusl. Câte unul alunecă şi cade pănă în grămadă. urmă sângele începu să gâlgâie şi
se-i mai rărâscă şi se stea de vorbă în vale, ducând cu el şi pe altul IndiăsneţI şi îndărătnici, o semă se se scurgă peste turetcă. Galben
cu ei, în vreme ce oştenii de liniă peste care a dat. Cei mai mulţi cad de Turci stăteau în picidre pe coma ca un mort, ei a început să se cla-