Page 37 - 1899-05

Nr. 102.—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina o.

0 comună înfloritore. căluşerî, ca tinerii căluşerl recrutaţi din ti­ nei III în 1848 — 49. Istorisirile cuprinse în ei. De fătat, âia fată de ordinar câte un
nerimea Borşană să aibă la îndemână a- acâstă carte sunt de cel mai mare interes miel, mai rar câte doi, deşi sunt rasse, cari
De lângă, Someş, 8 Maih n. 1899. oeste costume şi să pâtă distrage publicul istoric şi naţional, sunt scrise într’o limbă fată câte 2 miei de ordinar, âr ca să fete
uşâră şi plăcută. Preţul 50 cr. (cu posta
Onorată Redacţiune ! Intemplendu-mi-se cu frumosul nostru joc naţional şi istoric. 55 cr.) 3—4 miei de-odată aceea se întâmplă rar
să călătoresc cailele acestea şi să mă opresc Şi ideia acâsta frumâsă a realisat’o fiica * de tot.
bravă a preotului local, adunând în jurul
pe o c}i în comuna Borşa din comitatul Istoriore religi6.se morale, alese Oile nu au cârne sâu de loc, şi atunci
ece
Cluşiului, mi-s’a înveselit inima de ceea ce său într’o cji vre-o 4 fete harnice din şi întomite pentru elevii începători ai şcâ- se numesc ciute, sâu că au nisoe corniţe
popor şi gătind într’o singură (fi frumosele lelor poporale, de T)r. Petru Barbu. Acâstă
am vă4ut în acâstă comună şi mi-am pro­ carte a apărut în Tipografia Diecesană din subţiri şi delicate. Berbecii de ordinar au
pus să schiţez oele văzute în oolânele pre­ oămeşl căluşerescl. Las aci să urmeze nu­ Caransebeş numai acum şi costa 15 cr., câte două cârne triunghiulare puternice,
14
ţuitei „Gazeta Transilvaniei . mele bravelor fiice ale Borşei, cari au (cu po9ta 18.) O ideâ despre frumosele is cari sunt răsucite în formă de spirală şi
lucrat la gătirea costumelor căluşerescl;
Comuna Borşa oade cam 6—8 chilo- torisirl din acâstă carte îşi pot face cetitorii le pârtă orisontal, mai rar oblic sâu chiar
metri depărtare dela drumul de ţâră so­ aoestea sunt: D-ra Susana Bochiş, Ileana din cele dauă variaţiuni dela început, oe vertical ridicate în sus. Ca anomalii se
tt
Boroş, Paulina Albon, Maria Bochiş a lui le publicăm la rubrica „Multe şi de tâte .
cotit dela Yalasut spre apus; are un hotar ivesc între oile nâstre câte-odată berbeci
mare, păment bun. Locuitorii sunt Ro­ Trifon, Maria Bochiş a lui Todor, Ana cu câte 3—4 cârne deplin desvoltate. La
mâni şi Unguri, dâr Românii în majoritate. Mureşian, Nastasia Bochiş, Ludovica Bo- rassele de carne însă sunt ambe seosele fără
Au biserică de lemn, însă chiar acum se docan, Maria Tămaş, Ana Jurian şi Ma- ECOIT cârne, ciute.
apucă de zidirea unei biserici din material risca Bochiş a lui Gavriş. Pentru reproducţiune berbecul este
solid, fiind dată în întreprindere unui ar- Nu pot să trec cu vederea şi să nu mult mai vital şi mai apt decât masculii
chitect pentru suma de 17,000 fi. cu ico­ amintesc aci şi pe tinerii bravi din Borşa, Din voi. III (Zootechnial al „Manualului de agri­ reproductorl de alte specii de vite. El pâte
nostas cu tot. Au şcâlă cu doi învăţători cari în frunte cu vătaful lor, d-1 Yaleriu cultură raţională", de Dr. G. Maior.*) să încalece şi mirlâscă 50—80 de oi într’un
cu salar sist.emisat după lege. Au cor de Beroian, au învăţat frumosul joc şi aştâptă Oia aparţine familiei animalelor ru- interval relativ scurt de 4 — 8 săptămâni,
plugari înfiinţat acum de curând, au bi­ numai prima ooasiune spre a se produce megătâre cu cornele găunâse, ca şi vitele şi fără să slăbâscă deosebit. Oia rămâne
bliotecă poporală întemeiată şi aceea de înaintea publicului şi a-1 delecta prin mlâ- bovine. Dentiţiunea ei încă este analâgă cu aptă de reproducţiune 10—15 ani, totuşi
ourend dela venirea în acâsta parochiă a diosele lor mişcări. Numele acestor tineri a acelora; ca şi ele nu are dinţi în falca mai mult de 10—12 ani noi nu o întrebuin­
preotului actual loan Bochişiu, cunoscut în sunt: Yaleriu Bercian, Simeon Ootârlă, superiâră, ci numai măsele. Are însă în ţăm, din causă că la bătrâneţe îşi perde şi
ţinutul acesta şi în depărtare nu numai ca loan Bochiş, loan Blaga, Onisie Sotelecan, falca de jos 8 dinţi şi câte 6 măsele de lâna, şi laptele.
forte bun preot, ci şi ca fârte bun pictor Yasilie Tămaş, Vasilie Perşa, Simion Ker- fiă-care parte, âr în falca superiâră are In privinţa corpului lor şi a produo-
bisericesc, care a provăcjut multe biserici tes, Mihaiu Oristureanu, Simeon Lunc, Ga câte 6 măsele de fiă-care parte, sâu în ţiunei lânei, berbecii tot-dâuna ajung la o
cu pictura necesară, a pictat forte multe vrilă Dascăl. total 32 de dinţi. Dinţii de lapte ’i capătă greutate mai mare şi dau mai multă lână
ieâne şi răstigniri cu o artă şi gust deo­ Onâre ţie, popor borşian, şi onâre de timpuriu, căci sâu se nasce cu ei, sâu şi mai vânjâsă'decât oile fătate. Berbecii
sebit. conducătorilor tăi! îi es curând după aceea, şi ’i schimbă pe bătuţi sâu întorşi — numiţi în comun şi
Numai patru ani sunt, de când s’a Călătorul. batalî — au o lână şi carne mai fină decât
cei dintâiu la un an sâu un an şi jumătate
strămutat în acestă parochiă din parochia berbecii de rudă şi decât oile fătate. Car­
şi apoi în fiă-care an câte alţi doi, aşa că
Orman de lângă Gherla, unde în timp de O v o c a r e , ou 4 ani sâu 4 şi jumătate are şi ea gura nea de âie este egal de gustâsă şi de nu­
16—17 ani, cât a păstorit, a înfiinţat grâ­ tritivă, ca şi cea de vacă, numai cât po-
Membrii „Reuniunei învăţătorilor gr. încheiată, une-orl mai de timpuriu, alte-orl
nar bisericesc, cu ajutorul căruia s’au câş­ .sede un miros particular, din care causă
cat. din jurul G h e r l e i 1 4 prin acâsta sunt mai târdiu, după cum este întreţinută şi
tigat pentru biserioâ averi nemişeâtâre a ea este tot-dâuna mai eftină decât acâsta.
rugaţi a se presenta la adunarea generală, de ce rassă e. Lâna de pe corp încă nu
oăror valâre se urcă astăcjî la câte-va mii Greutatea vitală şi de tăiere depinde
care să va ţinâ în 20 şi 21 Iunie st. n. (a, este un criteriu suficient pentru âie, deşi
de florini, — şi a înoeput şi aici lucrarea de rassă, secs şi etate; berbecii cei mari
3-a di de Rusalii) în Kâpolnok-Moncstor. producţiunea cea mai importantă a ei este
sa organisatâre, spriginit de poporul brav ajung la 60—80 kilograme greutate. Car­
Din şedinţa comitetului central ţinută lâna, căci sunt oi, cari nu au lână, ci nu­
din noua sa parochiă. Căci spre lauda den­ nea cea mai fragedă este oea de miel, mai
în Gherla la 22 Aprilie st. n. 1899. mai păr scurt şi aspru.
sului fiă chs, acest popor frumos la faţă şi Oia deşi are gură mică şi nu posedă nutritivă şi mai gustâsă este cea de ber­
bine desvoltat în privinţa fisică, nu este 1. Papiu, Dionisiu Vajda, în falca superiâră dinţi, totuşi ea pâte rupe bece şi dela oile sterpe grase. Oile proprii
frumos numai la trup, oi este frumos şi în preşedinte. secretar. de carne au în genere o carne mai fra­
iarba de jos dela pământ, după ce buza
însuşirile sale sufletesc!, este un popor cu ei este crepată în dâuă părţi egale şi fârte gedă şi împănată cu grăsime.
frica lui Dumnezeu, ascultător de glasul Si S t e f a 4 u r ă. Laptele de âie este mai gras decât
elastice, aşa încât ’i permite de a apropia
păstorului său şi adevăratului său condu­ oel de vacă şi chiar decât cel de bivoliţă,
Dela Tipografia „A. Mureşianu“ din buzele pănă aprâpe de pământ şi a o rupe
cător. şi se pâte folosi numai la brâncjă şi urdă,
Braşov se pot procura următdreîe cărţi: dela rădăcină. Unde pasce âia, alte vite
Căci numai aşa se pâte esplioa, cum ori ca lapte covăsit, âr untul ei are un
Legende seu Basmele Bornă nilor nu au oe căuta. Hrana ei de predilecţiune
au putut aceşti Omeni în timpuri de crisă miros particular a âie; pe el îl folosim
adunate din gura poporului de neuitatul se compune din ierburi mărunte şi delicate
economică să organiseze — la preten- P. Ispirescu. Acâsta e una din cele mai pre- din familia gramineelor: Poa Festuca, Aira numai topit ca grăsime comestibilă, ca să-i
siunile potenţate ale şovinismului inspec­ ţiâse oolecţiunl de poveşti, ce le avem în li­ ia mirosul. Din causa măsurei însemnate
şi altele. Grăunţele de cereale şi bâbele de
torului unguresc — un nou post învăţă- teratura nostră şi n’ar trebui să lipsâscă din de grăsime, laptele dulce de âie este greu
nici o bibliotecă română, cu atât mai pu­ leguminâse ea le pâte mai bine sdrobi în
toresc, numai ca să-şi mântuâscă sodla sa. de mistuit.
ţin din bibliotecle poporale, fiind în felul măsele, decât vitele bovine. Nutreţurile
Dâr aşa se vede, că poporul acesta şi în­ Dela âie folosim aprâpe totul, şi ni­
său o scriere de model. E o carte mare, aspre voluminâse le digeră mai bine între
ţelege însemnătatea şcolei şi o scie preţui, de 400 pag. Preţul 1 fl. 70 cr. (cu posta tâte animalele domestice din causa apara­ mic nu rămâne neîntrebuinţat. In genere
căci copiii cerceteză şcdla în număr mai-e, 1 fl. 80.) âia este animalul nostru cel mai de folos,
tului digestiv al ei cel extra-ordinar de
ba preotul actual introduse şi şcâla de re­ Poveştile Peleşidui, eminentele no­ lung. Dela ea avem lâna, carnea, săul, laptele,
petiţia, care se şi ţine regulat în fiă-care vele ale Carmen Sylvei (regina României), cojâca, pielea, âsele, intestinile şi alte
cunoscute în tâtă lumea literară. Costă 50 Desvoltarea oilor depinde de rassă şi
Duminecă şi Joia. resturi. Afară de acâsta ea este preţiâsă
or. (cu posta 65.) de modul de întreţinere, cum sunt nutrite
Dâr alaturea ou preotul acesta brav, prin aceea, că se aclimatiseză uşor în tâte
„Cartea Plugarilor“ sâu povestiri şi îngrijite. Rassele precoce ajung deja cu
da parte la lucrarea organisatâre pe terenul condiţiunile de viaţă, la polul nordic în
economice despre grădinărit, economia câm­ un an la desvoltarea normală, pe când
social şi dâmna preotâsă ou drăgălaşa sa pului, crescerea vitelor etc. scrisă de loan cele tardive numai cu un an şi jumătate regiunile arctice, ca şi în ţările calde —
14
fiică, d-ra Zuzuca (Susana). Georgescu. Tractâzâ despre legumărit, gu- ajung la puberitate şi pot fi lăsate la ber­ numai decât s’a acomodat în tot-dâuna
Propunendu-şl adecă preotul în în­ noih, lucrarea pământului, sămănăturl, vie- mediului ambiant, climei şi solului. In re­
rit, pădurit, crescerea cailor, vitelor, gali- bec, şi numai cu 3—4 ani sunt bine des-
ţelegere cu euratorimea bisericâscă să aran- giunile calde ea nu are lână, ci este îm­
ţelor etc. Un esemplar de 90 pag. costă 25 voltate. Sarcina, âia o pârtă în termin
geze mai multe petreceri pentru înmul­ brăcată numai cu un păr scurt şi aspru —
cr. (plus 3 cr. porto). Acâstă carte a eşit mediu 145 de dile, dâr există şi diferenţe
ţirea averei bisericesc! şi a şcolei, Dâmna numai acum de sub tipar. de 7—8 «Şile în sus, sâu în jos în purtarea în ţările cu clima mai temperată are un
preotâsă cu fiica sa drăgălaşă au venit la Memorii din 1848—49 de regre­ singur soifi de lână, âr în una cu clima
ddeia, să facă un rend de vestminte de tatul Vasihe Moldovan, fost prefect al Legiu- *) Opul se află sub tipar. aspră două soiuri de lână păr şi ştim bâ-

tine şi chiar ta clipa, când era se cu cârligul de un Turc. Repede as- măcar adăpostirea, pe care era dator mort, mai ales că soldatul abia is­
cadă, par’că nu era destulă rana pi­ vîrl şi alţii faşinele lor, âr căprarul s’o caute, ca orî-ce comandant al unei prăvi vorbele şi muri.
ciorului, ca se-1 omora, mai veni un Vasilie al Ilencii din Câmpuri în­ lupte, ca nu cum-va căcjend să se Yă4eud pe maior că4ut, căpi­
glonţ şi-l iabi în frunte. cepu se-şî potrivescă scara se sco- lase soldaţii fără căpetenie. Mergea tanul Cracalia sări în capul com­
Intre cei dintâi ajunşi la şanţ, b6re în şanţ, tot înainte şi tot pe loc deschis, ca paniilor, şi nesciind ce se facă de
■era Dumitru Şerban, căprar din Sergentul Radu Răileanu n’a se 1 vadă soldaţii şi se-i îmbărbăteze. mâniă pe Turci, smulse puşca din
Eocşanî, cu vr’o câţî-va după el. aşteptat scara; el a sărit de adreptul Der a venit un obuz şi a trântit la manile unui dorobanţ şi punendu-o
Ajung la baionetă. Un Harap ridi­ în şanţ, în capul Turcilor, pai’că ar păment pe vre o câţî-va dorobanţi la ochi începu se tragă spre Turci
case iataganul se despice capul că­ fi sărit în apă. de-odată, şi o schijă a isbit pe maior cu multă urgie. Era bun ochitor şi
prarului, der căprarul îi ia înainte Şaoţul fu repede umplut cu fa- în gât. El căcju pe loc, abia putend o fi trimes pe altă lume mulţi pă­
lc
şi-l străpunge prin umer. Intr’aceeaşl şine; repede săriră dorobanţii în se 4 ă: «Tot aşa, voinici...“ şi-şî gâni, der în scurtă vreme fu ochit
vreme oficerul turc, care stetea pe tr’ensul şi se încăerară de gât eu dete sufletul. A rămas acolo şi peste şi el şi că4u trăsnit prin frunte.
coma şanţului, trage cu revolverul Turcii. Unul, Coman Telegarul, îşi el au trecut şirurile de dorobanţi. Prin şanţ era svîtcolire nebună.
în Şerban. Nu-1 nimeresce, er Şerban scăpase puşca sub piciorele luptă­ Intre cei ucişi de obuz era şi In amestecul luptei, fu străpuns cu
•se aevîrle la oficer, neavend vreme torilor; începu atunci se care la un soldat, care se ţinea după maior baioneta prin burtă locotenentul
să facă mişcare cu puşca, şi-l apucă pumni Turcilor şi se-i isbâscâ în tote ducendu-i mantaua. Căcfut cu rană GeorgevicI şi fu scos încă viu din
-ou stângă de gât şi-l prăvălesce în părţile, pe care cum punea mâna. de tndrte, el striga unui căprar: învălmăşag, der rnuil de dureri în
şanţ. In vremea asta resbiseră de „Stai don căprar şi ia mantaua rnaio- spitalul din Măgurele.
Resbesc acum ai noştri prin mult prin şanţ, la alt capăt, flăcău rului“ — „Ce se fac cu ea? Dom Prin şanţ bmenii lui Şonţu cu
şirul de turci de pe câoia şanţului. de liniă ai lui Mărăcineanu. maior e mort“ — «Păi, pbte nu e ai lui Mărăcineanu se împreunară
Ion al Gaftei, dorobanţ din Mără- Maiorul Şonţu n’a apucat se-şî mort şi s’o ridica, şi-o se-ml facă şi de-aci înainte se luptară în a-
<şescî, asvîrle cel dintâiu faşina lui vadă băeţii ajunşi la şanţ. Se ţinuse mustrare, ce l-am făcut mantaua ?** mestec.
Va urma).
în şanţ şi cade cu ea de-odată, tras tot în rend cu ei şi nu căuta nici Ce mustrare era se-i facă maiorul
Singurul mijloc natural
purgativ uşor de luat este Apa amară „Francisc losef *,6 care mai mult de două-decî de ani se bucură de neasemănată popularitate. Efectul
9 ti disolubil este durabil. Apa amară „Franz Iosef se nu lipsâscă din nici o casă.
M