Page 38 - 1899-05

Pagina 6. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 102—1899 ..
:

tute la olaltă; părul cresce cu deosebire avea obiceiul, ca să nu cjieă rugă­ In cţiua următore de 9 Iunie, s’a dându-ne pe noi umblând cu siguritate pe
vara, âr stimul numai spre iarnă, ca să ciunea, când se punea la masă, la adunat o mulţime mai mare de popor înar­ uliţe, a întrat tot lagărul şi cu el poporul
facă lână mai dâsă şi mai bine sbătută. mâncare. Odată fu cbiămatla masă mat între stânca „Vulcau" şi Ciurilâsa. refugiat în Câmpeni. Pe la 8 âre a- venit-
preotul locului. Familia bogatului Focul s’a deschis dimineţă pe la 7 ore şi şi Iancu din Vidra.
negustor îşî uitase şi acum de ru­ ţinu aprope totă cjiua. Duminecă peste di
Tot în aceste momente, când spiritele-
P O V E Ţ E. găciune. Preotul le aduse însă a- n’au fost lupte mai seriose, decât atacuri între ai noştri se liniştiseră puţin, nisce stri­
minte, şi rugă pe membrii familiei, mici între ante-posturile nâstre şi ale ini­ găte estra-ordinare din partea „Podurilor "
1
Mulsul vacilor. S’a făcut încer­ ca nicî în viitor se nu-şî uite a se micului. , au pus în mişcare şi în tălpi pe toţi pur­
care cu 9 vacî şi s’a dovedit, că cu ruga lui Dumnezeu. Rugarea preo­ Kemâny se afla la Ciurilâsa într’o po- tătorii de arme. La început nu sciam, ce
cât mai iute şi mai repede se mulge tului aduse pe bieţii omeni în per- siţiune destul de favorabilă armelor lui, pote fi causa, dâr în urmă enigma s’a re-
o vaca, cu atât dă lapte mai mult plesitate. După o tăcere mai înde­ când Luni în 11 Iunie ai noştri ocupaseră solvat în modul următor:
şi mai bun. Astfel în loc de 31,7 lungată cjise însă stăpânul casei, bă­ posiţiunl mai muie de apărare, decât de Armata nostră, persecutată în sâra.
chlgr., prin mulsul repede s’au căpă­ trânul negustor: „Decă cjice omul atac, la Sohodol. In acâstă di, cătră amâcjl, precedentă de Unguri, nu s’a retras totă
tat 111,7 chlgr., altă-dată în loc de in fieece-care (ţi rugăciunile de masă, comandantul maghiar întrâ în Abrudul ars în Câmpeni, ci dând 'în calea inimicului,
37,5 chlgr. prin mulsul repede s’au acăsta i-se preface într’un obiceiu mai bine de jumătate şi-şi aşecjâ comanda s’a postat de ambe părţile drumului prin-
căpătat 137 chilograme. Va să c^ică, de rend; se rogă apoi fără ca gân în casele lui Absolon, protopopul gr. or. pădure. Ungurii, în reîntorcerea cătră
pe puţin căpătăm dela o vacă dul lui să i fia la rugăciune şi la După intrarea lui Kemâny Farkas în Abrud, au rătăoit pe mai multe căi din
de trei-orî mai mult lapte, decă o Dumnecjen; şi repeţirea acesta vecî- centrul Munţilor, oştirea nostră s’a recules pădure, er Românii, cari se adunaseră
mulgem repede, decât decă am mul­ nică seu şi decă nu vecîmcă, cel din tote părţile şi s’a pus în ordine de peste nopte în cete, au dat peste ei şi
ge-o încet şi tăndălind. Ce i mai puţin continuă, are ca urmare, ca ru­ bătaie. Noi oei, cari ne aflam la Sohodol, i-au făcut prisonerl (cam 120 la număr)-
mult, laptele muls repede este şi găciunea îşî pierde însemnătatea". am făcut îndată un marş forţat pănă la Pe aceştia, c’un oficer în frunte, îi trans­
mai bun ca celalalt. Nicî-odată lap­ O nepotă a negustorului în etate 'Suhar. Aici se concentraseră diferitele des- portau la Câmpeni, între strigăte puternice
tele muls dela o vacă nu este nu­ de 7 anî aucjend acestea se scolă de părţăminte puse sub conducerea mea, a de „vivat*, încât răsunau munţii.
mai atât, cât se vede a fi în uger, pe scaunul, pe care şedea, se duce, lui Vlăduţ, Balint şi a tribunalului Ciu- Caşul acesta a insuflat curagiu în.
ce:
ci în cea mai mare parte el este la moşu-său, îi sărută mânile şi cji rileanu. Dela Suhar am plecat asupra ini­ omenii noştri, şi încă în acea cji după
stors din sângele vacii prin faptul „Moşule dragă, nici eu să nu mai micului piua era cătră amâcjl, când noi amâdl l’am atacat ârăşl din patru părţi,
iritant al mulgerei. Vaca trebue viu în fiesce care dimineţă la D-Ta deschiserăm un foc vehement, care a pus ca nâptea să facă capăt luptei.
mulsă bine, aşa ca să nu mai ră­ şi să (ţie: bună dimineţă, moşule în respect şi spaimă pe însuşi Kemâny.
mână nicî o picătură de lapte, de- dragă, cum ai durmit moşule dragă? După-ce acesta văcju, că nu e glumă cu In 14 Iunie Kemâny făcu o încercare
ore-ca este constatat, că tocmai acel cum te afli moşule dragă? er sera Românii, se scula dela masa, la care prândia de a-se înţelege cu. noi, scriind o epistolă
lapte e mai bun şi mai untos, care să nu mai dic: nopte bună moşule în Abrud, şi-şî puse oştile contra nostră. lui Vlăduţ, propunându-i o conferinţă ver­
se mulge mai pe urmă. dragă, odihnă uşoră moşule dragă, Se încinse o luptă, ce curgea cu multă os- bală.' Vlăduţ însă îi răspunse, că nu mai
dormi în pace moşule dragă". tentaţiune şi curagiu din ambele părţile, are încredere în nici un Ungur. Tot astfel
Se născu din nou o tăcere âră armelor nostre li-a succes să respingă a păţit’o KemâDy şi cu Balint, care încă-
Pilde si învetături. adencă; membrii familiei erau cu cătră oraş oştea fudulului Kemâny. i-a refusat propunerea de-a merge în Abrud
» >
toţii ca opăriţi. Preotul, privind cu Dâr în curând fortuna ne părăsi, căci la o conferinţă.
Iubirea de Dumnezeu. Un domn
căletoria cu trenul. In cupeul în multă bucuriă şi iubire la copdă, Kemâny aflând prin un Sas — ce fusese In urma acestor refusurl, Kemâny
care era el, se afla şi o copibţă. (ţise cu cuvintele psalmistului: „Dm făcut prişonier într’o luptă de mai înainte începu să se gândâscă la starea deplora-
Domnul, fiind om prietinos, începu gura pruncilor ţi-ai întemeiat puterea la noi şi i-se dase chiar şi o mioă func­ rabilă, în care se afla oştea lui, care nu.
a povesti şi a se juca cu copiliţa. pentru vrăjmaşii tei*. ţiune la ud despărţământ al nostru, şi care avea cu ce să şl mai ţină sufletul în ose în
favorisat de împrejurări, fugi ârâşl la tabăra Abrudul jăfuit şi pustiu. Proviantul ce ’i s’a
Când era aprbpe de ţinta că­
lătoriei sale şi voia se s,e dea jos inimicului — posiţiunea şi numărul ome- trimis de cătră Ungaria, a fost prins de
din cupeu, copiliţa se aşecjâ îoaintea înainte cu 50 de anî. nilor noştri, ne ataca aripa stângă de sub harnicul preot Groza, şi trupa, ce ducea
Ciurilenu, aducându-ne astfel în pericol acest transport, a fost bătută şi pusă pe
lui, îl privi cu multă seriositate şi (Din luptele Eoniânilor în Munţii Apuseni.)
îl întrebă: „lubesci tu pe Dumwecleu?* — Fine. —■ de-a fi împresoraţl şi nimiciţi. Vlăduţ însă fugă încă la 12 Iunie. Oştea lui a recurs
observa acâsta şi a comandat retragere, la bâbele de cucuruz, ce mai rămăseseră
Domnul nostru nu răspunse ni­ III.
mica, şi când repeţi copila din nou retrăgendu-ne pănă la Sohodol, unde am încă prin cele coşuri părăsite, din cari
întrebarea, el părăsi cupeul, fără Ungurii vădend, că nu vor pute lua ajuns pe înserate. soldaţii îşi făceau cocoşi. Dâr nu mai aveam
ca să-i răspundă. în posesiunea lor cetatea Alba-Iuliei, pe Marţi în 12 Iunie s’a ţinut în Câm­ acum nici de aceştia. De altă parte noi,
cât timp Munţii sunt în mânile nostre, au peni o conferenţă beli că, în care s’au luat sehimbându-ne acum tactica, îl atacam
Der întrebarea pusă de copilă
îl urmăria încontinuu şi în tot locul, decis, ca să trimită în contra nostră o mai multe disposiţiunl faţă cu starea se- numai între 4—5 ore după amâcjî, aşa că
trupă de oştire mare, care să treoă prin riosă si ameninţătore în care ne aflam. pe când îşi îndrepta puterea armelor asu­
pe unde umbla; el n’o putea nicî
foc şi sabiă tot ce e românesc. Pentu acesta Piua acâsta a trecut fără de lupte, âr Ke­ pra nostră, se făcea nopte, şi ei necunos-
decum uita, şi întrebarea nu i dedea
au designat pe Kemâny Farkas. Noi, pe mâny a început’o şi el cu provocarea de când locurile, nu ne puteau face stricăciuni
pace, îl neliniştea într’una, până timpul când se făceau aceste planuri din
când nu răspunse: „Da, îl iubesc, a desarma Românii. El adecă trimise lui şi astfel îl ţineam aşa cjicând ocolit de
pentru-că El ne-a iubit mai întâiu pe noi*. partea inimicului, ne aflam la Câmpeni. Iancu o scrisore în care îl provoca, ca tote părţile.
Şi cum stăm noi cu întrebarea Pe la sfârşitul lui Maiîx, baronul Ke­ toţi prefecţii şi tribunii, dimpreună cu po­ In starea acesta, din partea nâstră
acăsta ? mâny Farkas se afla în Zarand, avendu-şl porul, să depună armele, căci la din contră am socotit, că e binevenit momentul, ca-
el cuartirul general în orăşelul Brad. tot natul îl va trece prin ascuţişul armelor să-i dăm un atac mai mare şi mai în re­
Iubim şi noi pe Dumnezeu? Am
In 8 Iunie, Kemeny pleca în clor! de sale victoriose. (Ezer csatâkban megedzett gulă, care să fiă făcut de-odată şi din tote
încercat noi vre odată, să înduplecăm
şi pe alţii, ca să iubăscă pe Dum- (ţi din Brad cătră Abrud. Primind noi scire fegyvereim âlân fog kimulni.) Drept răs­ direcţiunile. Acest moment îl deciserâm să-
necjen ? despre acesta, s’a decis, să-l întâmpinăm puns însă i-am trimis în copie două scri- fiă pe diua de 15 Iunie.
în partea de cătră Zarand şi după putinţă şorl de ale lui Kossuth, adresate lui Si Insă Kemâny n’a aşteptat, ca să în­
Şi eu iubesc pe Isus Christos. O să-i închidem calea şi să-l împedecăm a monffy pentru Iancu, şi i-s’a mai scris, că cepem uoi, ci a început el atacul asupra
copiliţă, ca de vre-o ciccî anî, se merge la Câmpeni. Voiam cu atât mai dupâ-ce minţesce capul lor, noi Românii nâstră. El se îndrepta ou peste 1000 de
juca cu păpuşa în mijlocul odăii. vârtos a face acesta, căci decă el ar intra nu mai credem nici unui Ungur, ci ne omeni asupra lui Balint, care se afla la
Mama copiliţei vorbia cu o prietină în Abrudul ars, va ave a-se lupta cu lipse, încredem în armele nostre, cari au să de­ BuciumanI, unde-şl avea popor înarmat,
a ei despre diferite lucruri, şi veni er noi ne-am continua lupta după planul cidă între noi şi ei. însă cu mult mai puţin, decât inimicul..
vorba între ele şi despre iubirea lui vechih şi în locuri cunoscute. Acest răspuns l’a conceput în limba Kemâny ataca pe Balint cu multă furiă,.
Isus Christos şi despre fericirea, ce Spre scopul acesta am primit eu şi maghiară Ion Faur, care de present se află în desperarea lui, şi-i succese să-l respingă,
ni-a pregătit’o El prin mbrtea sa de Ales. Boeriu 80 de gardişti cu arme de în România, oa propietar al unui pensionat dâr avisat fiind Ciurileanu de cătră Roşia,
pe cruce. foc şi 100 Albăceni, parte cu puşcî, parte de copii. acesta îi sări în ajutor la timp, aşa că lui
Aucjend copiliţa vorbele acestea, cu lănci. Se înţelege, că tulnicul suna prin In urma răspunsului, ce i-s’a dat din Balint i-a succes acum a pune în fugă pe
îşi puse îndată jucăriile la o parte, Sohodol şi airea, şi cete de cete se ală­ partea nâstră, se începură ârăşl ostilităţile inimic pănă în oraş. Tot în aceeaşi di,,
se apropiâ încetinel de ele, şi pri­ turau la noi. între noi şi Kemâny. In tâtă diminâţa îl după amiadl, centrul şi aripa drâptă de
vind cu seriositate în ochii prietinei Ajungând la stânca numită „Vulcan", atacam din patru puncte, şi fiind-că di- sub Vlăduţ ne am aruncat asupra lui Ke­
:
mamei sale, cjise eu iubesc pe ne-am postat în partea ei de cătră nord, „minâţa îi atacam numai anteposturile, cari mâny, respingendu-1 şi din acâstă parte
Isus Christos*. âr Albăcenii au ocupat stânca. Oştea lui constau numai din câte-o companiă, tot pănă în oraş, respective în posiţiunile din
Putem 4'ice şi noi din inimă Kemeny o vedeam întinsă pe costa dintre dâuna îl băteam noi şi-l alungam pănă la jurul Abrudului. Nu mai puţin b i n e i-a-
curată cuvintele, ce le-a (^is copiliţa: „Vulcan" şi Blâjenl. şi eu am preţuit’o la Abrud, der mai târdiu, având el putere umblat inimicului cu vitâzul preot Groza
Iubim şi noi pe Isus Christos ? 10—12 mii, er Moţii diceau, că sunt câţi disponibilă, pe care o trimetea în contră-ne, la Stlurţ, care l’a decimat rău într’o luptă
11
fruntţă şi iarbă şi că e greu pământul de ei. victoria dilei era mai totdâuna pe partea lui. înfocată, ce a ţinut pănă noptea târejiu.
Tinere{ele şi frumseţa lipsite de ones­
De cătră seră, anteposturile lui Ke- A treia cji după intrarea în Abrud, Frânt şi bătut din tote părţile, în
titate şi bunâcuviinţâ. O copilă găsi un
inel de aur şi se bucură mult de mâny au ajuns la noi şi se încinse un foc lui Kemâny i-a succes chiar să respingă florile dilei de 16 Iunie şi după 9 dile de
acăsta. Privind însă inelul mai de- vehement. Omenii noştri au ţinut focul cu un despărţământ al nostru, ce-1 atacase de lupte purtate cu mari pierderi, Kemâny a
destulă energiă, scutiţi fiind de copaci, er cătră Câmpeni la locul aşa numit „Că- dat ordin armatei, ce-i mai rămăsese, să
aprope observă, că inelului îi lip-
mai ales Albăcenii insuflau respect ini­ pruţa“, perseeutându-ne pănă la piciorul se gătâscă de plecare. Mai înainte însă,
sesce ce este mai scump şi preţios,
:
micului prin focuri bine ţîntite şi nimerite de munte numit „Poduri", de unde arunca el a luat disposiţiunl, ca un despărţăment
— îi lipsesce petra cea scumpă.
u
„Vecjî, draga mamii îi <4ise de pe stâncă. rachetele, cari sburau peste Câmpeni în al oştirei sale să se arunce ultima oră
mamă-sa „inelul acesta fără de petra Din partea lui Kemeny însă acâsta partea de cătră Certege, unde ne-am fost asupra lui Groza, ca să-şi mascheze retra­
n’a fost nimic mai mult, decât o operaţiune retras şi unde am petrecut noptea în castru. gerea cătră Zlatna. Era o negură dâsă în
cea scumpă este ca tinereţele şi
mascată cu scop, ca să ne atragă aten­ Iancu se dusese la Vidra, âr noi ne-am acâstă di, când Kemeny o porni la' fugă
fcumseţile lipsite de onestitate şi
ţiunea dela calea, ce duce prin Cerniţa la reîntors diminâţa în Câmpeni, aflându-ne ruşinosă, neobservat de a-i noştri, decât
bunăcuviinţă, seu ca omul lipsit de
iubire". Abrud. Apucând grosul trupei lui calea aici: eu, Vlăduţ, Ion Russu din Budiu, mai târdiă, când se depărtase o bună cale
Abrudului, Albăcenii s’au dat jos de pe Alexandru Boeriu din Lechinţa, lacob 01- dela Abrud. Pe drum însă totuşi a fost
Din gura pruncilor ţi-ai întemeiat stâncă şi prin focul unguresc s’au împreunat teanu din Vaideiu şi cu 10 gardişti. In observat de Muntenii noştri, şi la V&lea-
putere. Era o familia bogată, care cu noi. Câmpeni nu am aflat pe nimenea, dâr vă- Oerbului, Buoiumanii i-au făcut st aibă--