Page 41 - 1899-05
P. 41
44
REDACŢIUîfEA, „gazeta ^§6 în nacare fli.
idiiiistraîlunea şi Tipografia. ADonamente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe săse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
na se retrimet. Pe un an 40 franol, pe şăse
INSERATE SM pnmaso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BWISTRAŢIUNE tn Bragov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
oxmâtdrele Birouri do anunolurl: Se prenumeră la tdte ofî-
In Viena: M. Dukes Naohf. oiele poştale din întru şi din
«ax Augenfeld t Emerloh Lesner, afară şi la d-nii coleotorl.
Hslnrloh Sohalok. Rudolf Mos&e. Afionamentnl pentru Braţe?
A. Oppollks Naohf. Anton Oppelilc.
In Budapesta: A. V. Boldbor- Admmixtraftunea, Piaţa iran
Cttr, Ek&tein Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, etogit
burg; Marolyl k Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fl.. pe trei luni 2 fl. E0 cr,
nă garmond pe o colină 6 or. Cu dusul în casă : Pe on ar
şi 30 or. timbru pentru o pu ^ InT “O" 3L. 2SIL 12 fl., pe 8 luni 6 fl., pe trei
blicare. — Publicări mai dese luni 3 fl. — Un esomplar 6 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. sân 15 bani. — Atât abo
RECLAME pe pagina a S.a o namentele cât şi inserţiunile
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 103. Braşov, Lunî-Marţl 11 (23) Maiu. 1899.
Gogoriţe maghiaro-săsesci. ministrul-preşedinte, că va guverna Dat în reşedinţa nostră archiepiseo- ţine. ce li-se pregătesce Românilor
după: lege, drept şi dreptate, va câş pâsoă-metropolitană în Sibiiu, la 6 (18) uniţi în autonomia rom. catolică?
Vecjurăm cum conclusul de tiga valore şi în viaţa publică. Ger MaiQ 1899. Şi aceştia încă tot nu se mişcă
Miercurea trecută, întemeiat pe lege, manii în Ungaria sunt tot aşa de loan Meţiatiu m. p. şi nu se pronunţă aşa, încât nimenî
al representantei oraşului Braşov, avisaţî la sprijinul Maghiarilor, ca în ţâră se nu stea un minut la în-
prin care s’a respins o cerere neba- aceştia la al Germanilor. Slavismul, doielă despre aceea: că Românii
sată a ungurimei din acest oraş, a care înainteză la nordul şi Românis Autonomia romano-catolică si uniţî, cler şi popor, nu voiesc altă
desfundat erăşî butea şovinismului. mul în partea ostică a imperinlui, Românii unitî. autonomiă bisericescă, decât a lor
Limbagiul cjiarelor jidano-maghiare formeză un motiv, ce’i constrînge la propriă strămoşescă, şi că nu vor re-
şi ameninţările lor Ja adresa mai o înţelegere reciprocă ... Ce se pregătesce Românilor cunosce nicî-odată nimănui dreptul
14
44
ales a Saşilor „vere}! vin tocmai la Acesta este cântecul vechiu al uniţi cu autonomia bisericei romano- de-a dispune de ei fără de ei!
1
timp pentru a contrabalansa opiniu- istoriei nefaste a „împăcărilor *, din catolice, pbte vede cu ochii ori-cine Aştâptă ore se ajungă la sor
44
nea deputatului sas „negru“ Fr. tre Saşi şi Unguri, „împăcări , cari petrece cu atenţiune lucrările comi- tea Slovacilor luteran! şi reformaţi
Pildner de curend desfăşurată în- de atâtea decenii n’au mai eşit din siunei de 27. din ţinuturile Ungariei de sus?
tr’un articul, ce l’a publicat în „Bu- stadiul încercărilor nereuşite. Firesce, Iu şedinţa acesteia, ţinută în 7 Cerem grabnic răspuns!
44
dapester Tagblatt . că spre a avâ mai mult efect, arti Maiu, etă ce s’a hotărît între altele Sătmăreanul.
Acest deputat, binecunoscut la cuiul a trebuit se fia presărat şi cu sub Cap III, titlu: Adunarea catolică
noi ca fost fisolgăbireu în Feldibra gogoriţa aspiraţiunilor daco-române regnicolarâ şi consiliul dirigent: „Mem
44 brii bisericesc! ai adunărei catolice
vtimp de mai mulţi anî, este unul spre a face se apară mai „veritabil Biserica română unită şi auto
44
‘^dintre acei vr’o doi trei deputaţi şi n ai „cinstit patriotismul Saşilor. regnicolare sunt: archiepiscopii de nomia catolică. „Unirea“ din Blaşiă
lu 'saşî, cari cu tbte schimbările ce s’au Se vede, că Pildner e trate de Calocea, Jaurin, Alba-Iulia şi Făgă anunţă în numărul său din urmă următo-
44
fak^odus j timpul din urmă în atitu- cruce cu Bartha Miklos dela „Ellen- raş de rit. grec. etc. etc. înşirând şi rele: „Aflăm, că din partea capului provin
n
44
& că ia' Saşilor faţă cu guvernul, au zek , care tot pe acesta cordă do- pe toţî episcopii noştri. ciei nostre bisericesd s’a înaintat protest
av ie$j în clubul liberal şi au votat resce a-i capacita pe Saşii vere}!, ca Aşa se hotăresce acolo de noi energic în contra lucrărilor comisiu-
, pai departe ca credincioşi mame- se slăbâscă în lupta contra maghia fără de noi. Metropolitul şi capul nei de 9 (a Congresului pentru autonomia
ir
•feducî cu partida dela putere. rismului cutropitor. întregei biserici unite din Transil catolică), care a pregătit proiectul autono
44
’Pbte pentru aşî justifica încât va Saşii cei „vere}! , ca şi cei „ne vania şi Ungaria nu e alt-ceva în miei catolice fără a ţine semă de indepen
înaintea conaţionalilor separarea sa gri seu moderaţi, n’au decât se ochii acestei comisiunî, decât „arcliie- denţa bisericei nbstre şi de drepturile ei
44
de ceilalţi deputaţi, cari au eşit din deschidă cartea istoriei şi vor putâ piscop“, pus la al treilea loc, adecă de a ave autonomiă separată de a catoli
u
partidul guvernului şi perseverarea se stabilescă adevărata valore a es- după archiepiscopii din Calocea şi cilor de rit latin. Dâcă comisiunea de 27
sa în posiţia aeâsta puţin de invi pectorărilor conaţionalului lor ma- Jaurin, car! nu sunt decât cap! ai — adauge numita foiă — nu va lua în
diat, a crecjut se dea un semn de melucesc. Din acest isvor vor afla, unor diecese. Noi aşa seim, că ce consideraţiune acest protest, clerul şi po
viaţă aventându-se la o pledoariă că oraşele Cluşiu, Deşiu, Turda şi este Claudiu Vaszary pentru bise porul nostru îşî va sci face datoria.
pentru o nouă împăcare a Saşilor cu Aiudul au fost odinioră comune să rica romano-catolică în Ungaria şi
guvernul. In scopul acesta el şî-a sesc! şi astăcţî sunt cutropite de ma Transilvania, aceea este Metropoli
ales o temă acomodată pentru a ghiarism. Er istoria, presentă s’a ilus tul dela Blaşiu pentru biserica ro Congres estraordinar.
putâ scote la ivelă tbte gogoriţele trat în desbaterile şedinţei de Mier mână greco-catolică, care a fost şi Vorbind despre circulara Metropoli-
cu cari se acompaniază de obiceiu curi a representanţei nbstre comunale. este biserică neaternătore, avend ca tului, prin care se conchiamă Congresul
încercările de felul acesta. A scris Aicî Saşii fără deosebire au recu pul ei propriu, şi nu este coda bise naţional bisericesc în sesiune estraordinară
der Fr. Pildner despre federalismul noscut, că curentul susţinut de pu ricei romano-catolice. . . pe Dumineca viitore, „Telegraful Român“
în Austria şi naţionalităţile în Un terea de stat ţintesce acum şi la Cum vine der, că comisiunea înşiră motivele, car! au îndemnat autorita
garia, şi a scris aşa încât numita maghiarisarea Braşovului. de 27 amestecă pe capul bisericei tea bisericescă să facă acest pas de escep-
foia ungurescă cu plăcere a primit Faptele vorbesc cu mare elo- române unite etă numai aşa printre ţională gravitate.
a publica cuintesenţa înţelepciunei cinţă şi aşa elementul săsesc din archiepiscopii romano-cat., ba îl pune Arată mai întâiă, cum biserioa şi-a ri
sale politice. Ardeal uşor pote vede şi judeca din chiar în urma lor?! Nu credem, se dicat cuvântul în apărarea autonomiei sale
Firesce, că ardculul trebuia se a cui parte se pregătesce nimicirea fi făcut acesta fără de intenţiune şi atunci, când actualul articul de lege X I V :
fiă petruns de . un spirit, care se lui naţională. fără de plan agresiv. 1898 relativ la întregirea venitelor preo
placă şovinismului unguresc, şi deci La punctul c), unde se vcrbesce ţesc! era încă proiect de lege. Ne a mâh
autorul lui îşî dă înainte do tote si despre împărţirea celor 44 de repre- nit mult, dice, că nicî unul din deputaţii
linţa a arăta cât de periculose sunt Congres naţional bisericesc. sentanţî bisericesc! ai adunărei ge mireni români din dietă (înţelege pe cei
esperimentele federalistice în Austria nerale asupra dieceselor şi că acestă câţl-va mamelucl guvernamentali despre
pentru „naţiunea maghiară susţiitore Etă şi circulara, prin care se împărţire se concrede preşedintelui cari nu mai scie nimeni, decă esistă ori
44
de stat şi că pe lângă ac ăsta „toţi convocă Congresul naţional biseri şi referentului, se observă: nu) nu şi-a ridicat glasul pentru apă
Germanii în Ungaria, între cari şi cesc estraordinâr: rarea intereselor bisericei. Mai mult însă
Saşii ardeleni nu numai că nu sim- I o a n, „Tot preşedintelui şi referente- ne-a mâhnit, şi biserica nu va pute ierta
patiseză cu astfel de esperimente, ci lui se concrede a-se îngriji cu pri
din îndurarea lui Dumnezeu archiepiscop al vire la autonomia „staturilor romano- în veci deputatului din cler Iosif Goldiş,
ar lua chiar posiţiă energică în con care ca vicar la Oradea-mare şedea în şi
44
tra lor“. bisericei ortodoxe române în Transilvania şi catolice ardelenesc! ... în secţiune rurile deputaţilor guvernamentali, că într’o
mctropolit al Românilor greco-orientali din
După-ce mai spune, că Ger deosebită de modul alegerei repre-
Ungaria şi Transilvania. sentanţilor mireni şi bisericesc! ai Gestiune, unde întrega biserică era anga
manii în Ungaria sunt „cei mai cre
44
Preasânţitului frate episcop, venerabilelor codsîs- diecesei ardelene . jată, n’a dis nici un cuvânt în apărarea ei.
dincioşi aderenţi ai ideii de stat ma
t6re eparchiale, onorabililor deputaţi congresualî In camera magnaţilor archiereii însă şi-au
ghiar" şi după-ce face o escursiune iubitului cler şi popor din provincia nostră, metro Despre acâstă diecesă rom. cat. făcut datorinţa.
superfluă vrend a documenta patrio politană : dar şi milă dela Dumnecjeu şi salutarea din Ardeal se scia der comisiunea După ce proiectul a devenit lege, „bi
tismul Saşilor ardeleni, ajunge la nostră cordială ! de 27, că are autonomiă şi o res serica a trebuit — cjice — „să ia măsuri,
14
pundum saliens al cestiunei apropierii In virtutea conclusului consistoriului pectă; der cum-că Românii uniţî acuma nu pentru salvarea autonomiei (??!),
de nou a Saşilor de guvern. Bine metropolitan relativ la afacerea întregirii constitue biserică de sine stătătore căci legea era sancţionată (!!), ci pentru a
sciindu-se, că o astfel de apropiare venitului preoţesc în condiţiunile legii reg- deja de 200 de anî, adecă de când paralisa efectele rele ale aplicării legii, pen
întot-deuna s’a întrodus prin desfă nicolare art. de lege XIV din anul 1898, esistă cu capul deosebit şi aşeejă- tru a regula ţinuta organelor ei spre a ob
şurarea marilor pericule ce ame convocăm şi prin acesta declarăm convocat mintele lor bisericesc! deosebite, şi serva o procedură uniformă .
14
ninţă poporul maghiar ca şi săsesc Congresul naţional-bisericesc al provinciei că n’am avut afaceri comune cu Spune, cum Consistorul metropolitan
din partea Slavilor şi a Românilor, nostre metropolitane în sesiune extraordi nici o biserică din ţâra acesta, nu o în August 1898 a solicitat votul Sinodelor
deputatul guvernamental sas cjice: nară pentru obiectul întregirii venitului sciu, seu nu vreu se-o scie, deşi între eparchiale, cum acest vot n’a fost conglă-
„...Desvoltarea economică şi cul preoţesc, la biserica parochială din cetatea archiepiscop!, „membrii bisericesc! ai suitor, diecesa Aradului luând decisiuuea
44
turală a poporului săsesc are în Ro Sibiiu, pe Dumineca, ce cade în 16 (28) a adunării regnicolare , înşiră la al să nu primâscă întregirea dela stat a ve
44
mâni un adversar mult mai pericu Junei curente, la 9 ore înainte de amecjădi, treilea rend (!) şi pe „archiepiscopul nitelor preoţesc! şi cum, din causa acesta,
los, decât în Maghiari. Din causa în care cU după terminarea ritualelor bise de Alba-Iulia şi Făgăraş. Metropo- a fost de lipsă îutrunirea Congresului. Apoi
acesta încetul cu încetul se vcr nasce ricesc! va urma numai decât deschiderea lia română de sine stătătbre nu pon- încheiâ astfel:
raporturi mai bune între poporul să congresului şi se vor începe lucrările con- dereză înaintea lor atâta, ca diecesa Cestiunea s’a discutat atât în pressă,
sesc şi naţiunea conducetore a sta gresuale conform regulamentului afacerilor romano-catolică din Ardei. cât şi în sinodele nostre eparchiale.
tului ungar, decă devisa accentuată de interne. Cine nu vede şi din aceste pu Ea este de o gravitate escepţionalâ
