Page 42 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 103.—1899.

pentru biserica nâstră, şi acesta nu o va să promoveze tot ce pote fi mai bun cu o amăgire a-se crede, că conferenţa va li­ germană şi autorităţile mai înalte să folo-
nega nime, dâcă se va cugeta la starea cea privire la starea nostră generală. bera popârele de militarism. Conferenţa
tristă a preoţimii nâstre. sâscă esclusiv acâstă limbă.
„De sute de ani suntem avisaţl la nu va face, decât să arunce nisip în ochii Pretinde mai departe programul sus­
întregirea se dă preoţilor, aoeştia au
să o câră pe calea autorităţilor bisericesc!, propriul ajutor şi fiind-eă am ceruţ mult omenimei. * ţinerea triplei alianţe, mai ale9 bunele ra­
în lipsa acelora direct dela guvernul ţârei. dela poporul nostru, el a şi putut presta porturi cu Germania. Apoi oere, ca titlul
mult. A lăsa să se înrădăcineze la el gâu- Turcia protestâză în contra orl-cărui
Când biserica ar avâ garanţă, că Austriei să nu mai fiă „regatele şi ţările
preoţimea în sărăcia sa proverbială va avă dul, că ajutorul străin ar pută să ne fiă de amestec al conferenţei în afacerile interiore representate în Reichsrath , ci simplu Aus­
u
abnegaţiuuea, ca de bună voiă să renunţe sprijin tocmai la seolele nostre, că n’am ale imperiului otoman. La pi'otestul acesta tria (Osterreich).
la întregire, atunci ’i s’ar lua o pâtră de fi destul de tari de a-le susţină noi înşi-ne i-a dat mai ales prilej o telegramă a comi­
moră de pe inimă. Pretinde, ca afară de Austria de jos,
şi de a-le ţină la înălţimea, ce o pretinde tetului armenesc adresată biroului confe­ Austria de sus, Salzburg şi Voralberg (pro-
Ce va fi însă atunci, când biserica va
lua conclusul, că între condiţiunile din lege presentul, însâmnă a slăbi poporul morali- renţei, în care se cjice, că poporaţiunea ar­ viucii curat germane) tote celelalte pro­
întregirea nu o acceptâză ? cesce şi ajută a tăia crânga pe care mână din Varna adunendu-se în număr vincii să fiă împărţite din punct de vedere
u
Va rămână acesta un conclus plato­ stăm“ . .. de 3000 persâne în ch & de 5 Maih, a luat al limbei în teritorii curat: germane, slave,
nic, său biserica se va angagia să discipli­ hotărîrea să aducă la cunoscinţa conferen­ italiene ş. a. In fine programul cere, ca
neze pe cei ce vor călca votul oongresului, ţei, că sortea Armenilor din Turcia în loc condiţiă sine qua nou, ştergerea § 14, oare
căci nu va fi om, care să crădă, că congre­ Conferenţa de pace. să se amelioreze, a devenit tot mai rea şi
sul nu a avut seriositatea şi maturitatea Diplomaţii, cari s’au adunat la Haga, a ajuns la masacrare în massă, al cărei însă să fiă înlocuit cu alte disposiţiunl le­
cuveui'ă în o asemenea afacere gravă. gale, cari să dea guvernului putinţa, ca la
pentru a duce la victoriă mărâţa ideiă a sfîrşit nu se pote sei — rogă deci confe­
Luăm un conclus esecutabil, său unul, cas de lipsă să resolve şi fără parlament
despre care soim din capul locului, că în­ Ţarului, s’au apucat serios de lucru. S’au renţa să se ocupe cu sortea Armenilor din cestiunile urgente oe se ivesc.
tre împrejurările forţei publice de acll nu-1 ales deja comisiunile şi după cum reiese Turcia şi să ia măsuri, cari să fiă acomo­ — Cercurile politice sunt preocupate
putem esecuta ? din raporturile telegrafice din Haga, sin­ date a garanta siguranţa vieţii, averei şi ârăşl de călătoria miniştrilor ungari Szell
Aici cjace Gestiunea, şi ea este de o gur cestiunea arbitriilor aleşi pare a avă onorei unei poporaţiunl paci'nice şi mun- şi Lukacs în Viena, unde se vor înoepe din
escepţională gravitate. ore-care succes, der şi acesta încă dubiu. citore. nou conferenţe şi tratări asupra pactului.
Cestiunea ăesarmării se pare, că nu va da TurJchan-paşa, repreşentantul Turciei In cercurile informate însă nu se aştâptă
mult de lucru diplomaţilor, ba după cum la Haga a dis, că Sultanul se alătură în­ nici de rândul acesta la ceva resultat
Ajutor strein şi ajutor propriu. se vestesce, s’a şi făcut deja o propunere, tru tăte la planul Ţarului, oăcl el nu vrâ favorabil finalisării acestei cestiunl, care

In contemplaţiunile, ce le face ca cestiunea ăesarmării sâ fiă luată dela ordi­ răsboifi, însă cestiunea macedondnă şi arme- nu dă Dumnecfeu să aibă un sfîrşit. Un­
u
„Sieb Deutscher Tgblatt din Sibiiu în nea cţilei. 6tă câte-va amănunte: nescă să nu fiă atinsă în conferenţă, căci gurii sunt pretenţioşi, Austriacii nu vor
articolul seu de Rosalii, -scrie între In a doua şedinţă de alaltăerî, 20 1. ea formâză o cestiune esclusiv iuterioră, cu să le facă hatâruri şi astfel e mai mult ca
altele: c., preşedintele a făcut atenţi pe delegaţi care numai Porta e chiămată a-se ocupa. probabil, că miniştri ungurescl se vor în-
la observarea strictă a secretului, apoi a ţi­ torce dela Viena ârăşl cu buzele umflate.
...„Acolo, unde un popor se află în
nut o lungă vorbire, în care a desfăşurat — Vineri s'a ţinut în Viena o mare
lupta pentru esistenţa sa, unde nu se trac- Din Austria.
nota circulară a lui Muravkw. adunare catolică cu scop de a protesta în
teză de apărarea şi salvarea drepturi­
Deşi nu s’au început încă desbaterile Lupta între Cehii şi Germanii Boemiei contra trecerilor religionare dela catolicism
lor naţiunei ca atare, totul atârnă dela
în merit ale comisiunilor, s’au produs to­ pe tema egalei îndreptăţiri a limbei con­ la protestantism. Au participat persone de
aceea, ca în caşul dat fiă-care să fiă băr­
tuşi diferenţe însemnate între singuraticele pu­ tinuă. înaltă posiţiune atât din cler, cât şi din
bat la locul lui. Acesta e oaşul în cestiu-
teri. Nici Anglia, nici Germania nu aprobă Se vestesce din Braga, că în şedinţa mireni şi s’au ţinut discursuri înflăcărate,
nea maghiarisârii. Ou adâncă întristare
ideia desarmării şi cer, ca cestiunea desar- dela 19 Maifi a dietei provinciale boeme în cari s’a sbiciuit mişcarea Schoneriani-
trebue să spunem, că un număr ore-care
mării să nu fiă pusă la ordinea dilei, ci să mareşalul suprem a cetit înainte de ordinea lor. De faţă a fost şi bătrânul primate
de bărbaţi saşi au oedat imoralei presiuni
fiă scâsă din programul lucrărilor conferenţei de fii o scrisore adresată preşedintelui de Gruscha.
de sus şi de dragul pânei şi-au jertfit cin­
— căci la din contră deja în primul stadiu câtră 12 deputaţi naţionali germani, în care
stitul lor nume săsesc. In istoria adminis­
al desbaterilor s’ar da pe faţă nesuccesul aceştia declară, că după a lor părere, dieta 11
traţiei căilor ferate ungurescl, acest episod DilI Bucovina. „Patria din Cer­
conferenţei. ar fi avut datoria a decreta de sistate man­ năuţi publică următorele soiri: Aflăm, că
va forma o pată ruşinosă. Dâr ne admo-
A doua cestiune, care va nasce greu­ datele deputaţilor, cari n’au participat la chestura universităţii a negat d-lui Deseanu
niază, să ne întărim înăuntru. Adevărat, că
tăţi şi diferenţe, este cestiunea pirateriei în desbaterile ei şi a publica nouă alegeri. liberarea absolutoriului, păn’ ce nu se va
aici au , că-jut jertfă numai nisce omeni
timpul răsboielor pe mare. Statele Unite pre­ Declară mai departe, că nici un moment pronunţa în causă senatul universitar. Se
mici; dâr e firesc, că tote încep a-se sfă-
tind necondiţionat oprirea pirateriei şi în ten­ nu vor să deştepte aparenţa, ca şi când ei svonesce, că din partea universităţii va fi
rîmă nu la mijloo, ci la capăt. Educaţiu-
dinţa acâsta America e sprijinită de Olanda, ar avă să mulţămâscă mandatele lor graţiei pedepsit fostul nostru colaborator.
nea morală şi naţională trebue deci să se
Dania şi Svedia, pe când Rusia, Anglia, partidei Cehilor tineri, din care causă ei — Rectorul universităţii a dispus, ca
adâncescă în fiă-care casă, dâcă este ca să
Italia, Germania şi Francia se opun contra şi-le şi depun. Cetirea scrisorii a produs
se pună stavilă unor asemeni triste apari- nici unui Român să nu i-se elibereze absolu-
luării aoestei cestiuul în ordinea de di. sensaţiâ, er mareşalul a spus, că fixeză torul pănă ce nu se încheie ancheta în ces­
ţiunl .. .
Cel mai însemnat obiect al desbate­ nouă alegeri în cercurile devenite astfel tiunea demonstraţiunei din 17 Aprilie.
. . . „ A merge drumul său, a-se des­ rilor conferenţei va fi cestiunea tribunale­ vacante. — La universitate s’a deschis o an­
părţi şi numai în mici lucruri de întreg, lor de arbitrii internaţionale. In cestiunea — In sfîrşit partidele germane din opo- chetă severă contra tinerilor, cari sunt im­
este pentru durată periculos. S’o spunem acesta Germania a ajuns în neînţelegere siţiă şi-au formulat programul lor comun. plicaţi în afacerea demonstraţiunei dela
deci franc, că ne pare rău când unele din cu Anglia şi Rusia. Germania nu ăoresce Delegaţii lor au încheiat alaltăerî conferen- gară. Se vorbesce, că mai mulţi tineri vor
localităţile nostre lasă să cadă aşa greu în organisarea de tribunale de arbitrii, An­ ţele iniţiate în acest scop şi au pregătit fi relegaţi dela universitate din causa stri­
cumpănă momentana lipsă, în care se află, glia şi Rusia însă voesc să se des- programul, care cuprinde postulatele lor gătului da „pereat . Cercurile informate
M
înoât d. e. primesc ajutore pentru clădiri bată cestiunea acâsta prin pricepători ai naţionale. cred a sci, că corpul profesoral stă sub o
de soăle dela guvern cari nu sunt date dreptului internaţional şi prin delegaţi mi­ . Programul constă din două părţi: din o presiune mai înaltă.
odată pentru tot-dâuna necondiţionat, ci litari. Ţarul pune mare pond pe instituţiu- parte generală, care stabilesce principiile
se pun în prospect în rate pe un şir de nea arbitriilor, în care vede primul pas partidei naţionale germane, şi drept pre-
ani, aşa că înafară par fără condiţiunî, dâr spre desarmare. Raportul despre acâstă im tensiune pune înainte regularea principiilor SCIRILE DILEI.
lâgă interior comuna din cestiune. Tot ce portantă cestiune îl va face delegatul ec- depuse în ordonanţele de limbă aşa, ca să
ne face însă să nu fim liberi înăuntru, ne gles Pauncefote. se scutâscă caracterul german al Austriei. - 10 (22) Maitt.
slăbesce şi ne împiedecă de-a lua în mo­ * Programul nu accentuâză limba germană Societatea pentru fond de teatru
mentul dat acele hotărîrl, cari având în Marele romancier rus Tolstoi elice în- ca limbă a statului, însă cjice, ca limba in­ român, care anul acesta avea să-şl ţină
vedere numai ce este drept şi corect, pot tr’o scrisore adresată lui Zukunţt , că este termediară (Vermittlungssprache) să fiă cea adunarea generală în Abrud — scrie „Fa-
a
n

U
FOILETONUL „GAZ. TRANS . lalalt un turn genoves, unde locuia un templaţiunea mărei. CunâsceţI, nu-i aşa, Pe la 6 după amiatjl, trompeta păzi­
vultur. Jos, pe marginea mărei, un lazaret ameţela asta a sufletului ? Nu mai cugeţT, torilor mă chema la masă. Atunci apucam
ruinat, aprope acoperit de ierburi; apoi nu mai visezi. Intrâga-ţi fiinţă îţi scapă, pe o potecuţă, sărind prin vârfurile cele
Farul „Sângeroselor". şanţuri, crepăturl, tufişuri, stânci mari, sbâră, se împrăştie. Uite o pasăre de mare, înalte, şi mă întorceam încet spre far, în-
oâte-va capre sălbatice, cai mici corsicanl, care-şl moie ciocul, spuma, care plutesce torcându-mă la fiă-care pas spre imensul
Din „Scrisori dela mora mea" de A. Daudet.
cari îşi sburlesc coma la suflarea vântului; la sore între două valuri, fumul alb al unui orizont de apă şi de lumină, care, ou cât
In noptea trecută n’am putut dormi în fine sus, sus de tot, într’un vârtej de vaporaş, oare se depărteză, un mic căută­ mă suiam, cu atât se lărgea .. .
de loc. Mistralul*) sufla mânios şi sgomotul pasări de mare, se ridica casa farului cu tor de mărgean, o picătură străluoitore de * *
vocei lui răsunătore mă ţinuse deştept un pridvor de zidăriă albă, pe care păzi­ apă, puţină câtă, totul, afară de tine *
pănă dimineţa. Mora soârţia rar şi răsună­ torii se plimbă în lung şi ’n lat, cu porta însu ţ î . . . Acolo sus era fermecător. Pare că văd
tor, mişcându-şl greoiii aripile cele prăpă­ verde, sus ascuţită, cu un mic turn de O, câte ore d’astea de aţipire şi ră­ încă frumosa sală de mâncare, cu podobe
dite, şi-ţi da impresia unei corăbii, care fontă, âr jos marea lanternă, care străluce tăcire dulce am petrecut în mica mea in­ de stejar, cu ciorba fumegând în mijlocul
străbate o mare înfuriată. Ţiglele smulse sub lumina sorelui şi dă lumină chiar şi sulă !. . . Când vântul sufla tare, uroându-se mesei. Păzitorii erau deja acolo, aşteptân-
sburau de pe acoperiş jos. In depărtare, (jiua. .. Etă insula Sângeroselor“, cum am du-mă ca să m’aşeij la masă. Erau trei, un
r nivelul apei, mă închideam în curtea laza­
pinii plantaţi pe oolinile din jur foşniau şi revăcjut’o eu în acea nopte, aucjind pinii retului, o mică curte melancolică, îmbăl­ Marsiliez şi doi Corsicanl, toţi trei mici,
se încovoiau în umbră. Te ai fi credut în sforăind. sămată de rosmarin şi de pelin sălbatic, şi bărboşi, cu privirile posomorite, sbâroiţl,
largul mărei. .. Totul îmi amintea întoc­ In insula asta îucântătore mă închi­ acolo, pe o rămăşiţă de zid vechiă, mă lă­ cu aceeaşi manta cu glugus de piele de
mai frumosele mele însomnii de-acum trei deam câte-odatâ, înainte de a avâ o mâră, sam să fiu cuprins încetinel de parfumul capră, însă cu obiceiuri şi ou întrâga înfă­
u
ani, când locuiam în farul „Sângeroselor , când aveam nevoiă de aer liber şi de sin­ vag al singurătăţii şi tristeţii, care plutea ţişare cu totul deosebită. Din felul lor de
colo jos, pe costa corsicană, la intrarea gurătate. Şi ce făceam acolo ? Ceea ce fac împreună r-u radele sorelui prin scobitu­ traih se simţea imediat deosebirea între
golfului Agaccio. încă un frumos colţişor, şi acum, ba mai puţin încă. Când mistralul rile stâncilor, deschise ca nisce vechi mor­ cele două rasse. M&rsiliezul, dibacifi şi
pe care l’am gă9it pentru-ca să visez şi să şi vântul cel de dincolo de munţi nu suflau cu minte. Din când în când o bătaiâ în portă, vioifi, întot-dâuna cu treburi, tot-dâuna în
fiu singur. putere, m’aşecjam între două stânci, la mar­ o uşoră săritură prin i a r b ă . . . e o capră, mişcare, străbate insula de dimineţa pănă
Inchipuiţi-vă o insulă roşatică şi de ginea apei, în mijlocul goelandilor, mier­ care pasce la adăpost de vânt. Vâdându-mâ, sera, ocupându se cu grădinăritul, pescuind,
un aspect sălbatic; la un cap farul, la ce­ lelor şi rîndunelelor, — acolo rămâneam se opri speriată, şi rămase ca înfiptă îna­ adunând ouă de paseri; vecinie rătăcind
aprope totă cjiua într’un fel de pirotelă şi intea mea, vioie, cu cornele în sus, privin- prin pădure după căprioro; vecinie în pre­
*) Un vânt din sudul Franciei de lâncedâlâ dulce, pe cari ţi-le dă oon- du-mă copilăresce ... pararea vre’unei ciorbe. Corsicanii, înafară