Page 43 - 1899-05

Nr. 103.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.

milia" — nu se va putâ întruni acolo, din mană şi serbăscâ din Panciova să fiă făcute a se înlocui deportaţiunea în Siberia cu alte O întâmpinare. In nr. 58 dela 14
oausă, că, mortea regretatului fruntaş al scole de stat cu limba de propunere ma­ pedepse şi o comisiune sub conducerea mi­ (26) Martie a. o. al cjiarului nostru am pu­
Munţilor-ApusenI Alesandru Filip a doborît ghiară. — De ce nu-i capabilă 'volnicia şi nistrului de justiţiă să se ocupe cu dispo- blicat sub titlul „Post de notar" o scire,
în doliu mai multe familii şi ast-fel succe­ prepotenţa maghiarismului violent! siţiunile, ce stau în legătură cu aceste ce ni-se comunicase din Rebrişora şi în
sul petrecerilor sociale, cari s’ar arangia cestiunl. care ’i s’au atribuit fostului notar de-aoolo,
din incidentul adunării generale, n’ar putâ „Nouă defraudare în comitatul Fă­ d-1 Lenard Balint mai multe ilegalităţi, c}i-
fi complet şi la nivelul dorit de ospitalita­ găraş". Privitor la soirea, ce am publicat’o Galiţia şi Dalmaţia, cându-se între altele, că „după ce ’i s’a
tea şi de zelul naţional al confraţilor noş­ sub acest titlu în nr. 98 al (Ţarului nos­ umplut paharul, într'o nopte a luat’o la
tri din acele părţi. Acum oomitetul Socie­ tru, fisolgăbirăul dela Şercaia, d-1 Dr. Ar- (Visuri germane şi maghiare). sănătâsa şi s’a dus, fără a ’i se fi dat
tăţii se va adresa aiurea spre a-se putâ thur Benedek, ne trimite următorea întim- La alt loc arătăm pe scurt progra­ de urmă pănă aii". Faţă cu aceste afir­
ţinâ adunarea generală, rămânând, ca în pinare : mul partidelor germane din oposiţiă, care mări, d-1 notar Lenard Balint, care se află
anul viitor aceea să se întrunâecă la Abrud. „Onorată Redacţiune! Referitor la cuprinde postulatele naţionale ale Germani­ actualmente în Deviciorul mare, comit. S.
cele publicate în foia „Gazeta Transilva­ lor din Austria. După Vaterland Ger­
u
Academia Română şi-a publioat pro­ niei ", cum-că eu aşi fi defraudat şi sus­ n Dobâca, ne trimite o întîmpinare scrisă în
pendat din oficiu, am onors a Vă ruga, ca manii propun, ca Galiţia şi Dalmaţia să fiă limba maghiară, prin care declară afirma-
:
gramul lucrărilor s»le din anul v itor. Acest
în proximul număr să rectificaţi, că eu nici esohise din rândul regatelor şi ţărilor re- ţiunile corespondentului ca „simple co-
program se întemeiază pe decisiunile sesiu­
un orucer nu am defraudat, contra mea presentate în parlamentul central din Viena. lumnii",
nii generale, despre care noi am dat infor- nimica nu s’a dovedit, eu sum şi de pre-
Vor der Germanii, ca cestiunea Galiţiei şi
maţiunl amănunţite. Tot-odată a fixat or sent primpretore şi voih rămâne. — Şer­ Dalmaţiei să fiă considerată drept o ces- Din împărtăşirile corespondentului
dinea şedinţelor ordinare de peste an. A- caia, în 21 Maiii 1899. Ou stimă: Dr. Bene­ numai atâta recunâsce de adevărat d-1 L.
dek Arthur, prim-pretore . tiune aşa numită deschisă, şi ar voi mai Balint, că într’o nopte a luat’o la sănătosa.
u
ceste au început la 30 Aprilie (12 Maia) şi
Observăm, că în scirea publicată de noi ales să se scuture de aceste provincii slave, Asta însă tjice, că nu a făcut’o pentru a fugi,
se continuă în fiâ-care Vineri. Vacanţele
nu s'a susţinut, că d-1 Benedek ar fi fost pentru ca să potâ restabili vechia Austriă ci pentru a se refugia dinaintea poporului,
de vară încep la 16/27 Iulie şi ţîn pănă
suspendat din oficiu, ci s’a cjis numai, că istorică. oare atât era de agitat, .înoât superiorii
la 16/27 August; vacanţele dela Crăciun u
la pretura din Şercaia s’a pornit ceroetare ' Sooţându-se afară din „Reichsrath săi au trebuit să-i dea îu apărare gen-
ţin două săptămâni. Deschiderea sesiunii
şi s’a desooperit o defraudare de vre-o representanţii slavi ai Galiţiei şi Dalma­ darml, sub al căror scut a stat trei (jile
generale în 1900 va fi la 7/19 Martie.
1000 fl., atribuită d-lui Benedek, fisolgă- ţiei, Germanii ar putâ mai uşor să se ia înainte de depărtarea sa din Rebrişâra.
Desvelirea monumentului Albreclit. birăului Wonesch, solgăbirăului şi cance- de furcă cu Oehii şi Slovenii, şi ar putâ In astfel de împrejurări, cjice d-1 Balint,
Din incidentul Inaugurării monumentului listului solgâbirăesc. Din întîmpinarea de spera mai cu temeiă la germanisarea Aus­ un rămas bun mai simţitor nu şi-a putut
Albrecht, ce s’a săvârşit erî,fâia ofioiosă de mai sus putem sci numai atât, că d-1 Be­ triei. In „Reichsrath" se află acj! 426 re- lua, der înainte de plecare, pe cale oficială
Viena dedică memoriei archiducelui Al­ nedek nu e implicat în defraudare, faptul presentanţl. Dintre aceştia Galiţia are 78, şi-a dat sâma despre afacerile sale.
brecht un articul forte avântat, reamintind însă nu se nâgă. Bucovina 11 şi Dalmaţia 11: laolaltă ICO. Mai spune în întâmpinare, că în de
Dâcă 100 de representanţl galiţienl, buco­
mai ales faptele lui, prin cari a ridicat glo­
Sinodul episcopesc serbesc din vineni şi dalmătinl ar fi scoşi din parla­ cursul celor doi ani, cât a petrecut ca
ria armatei habsburgiee. Din Saxoni a şi
Oarloviţ s’a închis ahlră-erî, după-ce aface­ notar în Rebrişora., a avut multe de sufe­
Bavaria au sosit deputaţiunî militare de mentul central, Germanii Austriei ar avâ
rea dintre patriarcul Brancovicl şi episco­ rit. In două rânduri dice, că s’a făcut atentat
ale regimentelor, al căror proprietar de de a face acolo numai cu 76 representanţl
pul Zmeianovicl a fost resolvată pe cale cehi, 18 sloveni şi 19 italieni, âr Germani la viâţa sa: odată cu ocasiunea alegerii de
onore a fost răposatul archiduce; deputa-
paclnică. Cel din urmă şi a retras tote în­ 209. Cu chipul acesta cred Germanii, că primar dela 26 Ian. 1898, când în timpul ci­
ţiunl de oficerl au mai sosit din Prusia
vinuirile ridicate contra patriarchului şi nei, pe când se afla la masă cu scriitorul său
şi din Rusia. In diua inaugurării s’a dat un ar pute înfrânge majoritatea slavă în
şi-a cerut iertare. maghiar, două împuşcături au fost îndreptate
mare prând de gală la palat, la care au „Reichsrath“.
asupră-i prin ferâstră eu scop de a-1 omorî;
luat parte toţi generalii şi militarii, cari au Arcliiducele Iosif apărător al lim­ Firesce, că acesta du ar fi posibil pe
altă-datâ dice, că nisce necunoscuţi din Re­
asistat la festivitate. La monetăria statului itei — maghiare. Foile ungurescl înregis- cale constituţională, adecă cu învoirea Sla­ brişora l’au atacat în drum şi numai presen-
s’a bătut o medaliă comemorativă, cu to­ trâză următârea scire cam bizară: Corpul vilor şi în cadrele dualismului. Ar trebui, ţei sale de spirit are de-a mulţămi, că n’a
tul 850 bucăţi, cari au fost împărţite în pompierilor din Homorod (pe săsesce Reps) ca totul să se facă prin o aşa numită lo­ câcjut jertfă atentatului. Acestea şi alte
modul următor: Maj. Sa împăratul a pri­ a serbat cjilele trecute un jubileu, la care vitură de stat şi prin conlucrarea Un­ atacuri, ce spune că s’au întâmplat contra
mit medalia aur, membrii casei domnitore a invitat şi pe archiducele Iosif, ca pro­ gariei. personei sale la diferite ecasiunî din partea
şi principii străini au primit’o în argint, tector suprem al pompierilor din ţera în- 0 foiă ungurescă din Pesta, ocupân- poporului, încât numai gendarmilor are de-a
ofioerii, cari au luat parte la campaniile în tregă. Rugarea au concipiat’o însă în limba du se cu acest program al Germanilor, cjice, mulţumi că a scăpat teafăr: d-1 Lenard Ba­
Italia sub răposatul archiduce, au primit germană şi au adresat’o la persona archi­ că pe Maghiari îi interesezâ forte de apropo lint crede că au provenit numai din ură
medalia în bronz. Tâte regimentele, cari au ducelui. Archiducele & şi primit’o, dâr spre şi că atunci Ungaria ar fi fericită să vadă naţională faţă cu persona d-sale ca Ma­
purtat numele archiducelui, au primit me­ mai marea surprindere a corpului pompie­ „rcîncorporându-se la imperial Sf. Ştefan Ga­ ghiar etc.
dalia în argint. — Din incidentul festivi­ rilor, ei au primit răspuns, că în Ungaria liţia, Bucovina, apoi Dalmaţia şi în fine Bos­
Nu cunoscem raporturile, în cari a
tăţilor desvălirii monumentului, Monitorul limba oficiosă este cea maghiară, prin urmare nia şi Herţegovina .
u
trăit d-1 N. Balint cu poporul român din
armatei mai publică următorul ordin prea e de datoria lor a corăsponda în limba ma­ Farmecul acestui vis încântător ispi- Rebrişora, der cumcă causa inimiciţiilor ar
înalt: „Permit ca toţi oficerii, faţă cu cari ghiară. Nu putem sci, decă scirea comu­ tesoe pe Maghiari să credă chiar în posi­ fi fost numai „ura naţională" din partea
răposatul Meu văr, mareşalul archiduce Al­ nicată de foile ungurescl este ori nu ade­ bilitatea realisârii unei transformări atât de Românilor e imposibil de admis. Astăcjl
brecht, şi-a esprimat în ordinele pe armată vărată. Prea ne-am obicinuit cu mistificările cutezate în monarchiă şi foia din cestiune
recunoscinţa sa cu laudă pentru purtarea gazetelor ungurescl şi ne place a crede, se sufulcă straşnic pentru a dovedi, „pe doră mai tote satele românesol sunt pline
lor vitâză în campania dela 1866, să fiă că şi aiol e vorba de-o mistificare. base geografice şi de drept public", că o cu primari, notari, solgăbirăi şi alţi func­
ţionari unguri şi numai unguri, pentru aceea
împărtăşiţi cu medalia militară pentru me­ astfel de transformare e chiar posibilă.
Mare furt în Budapesta. Hoţiile şi însă Românii nu-i omoră, nici nu atentâză
rite în sensul punct. 4 a, al statutelor. Etă cum :
defraudările aşa se pare, că nu vor să în­ la vieţa lor şi nici n’am aucjit, ca vre-unul
Viena 21 Maiii 1899 Francisc Iosif m. ,p.“
ceteze în Ungaria. De curând un funcţio­ Dalmaţia, dela 1106 sub regele Kal- dintre ei să fie si’it a-şl părăsi postul de
Victoria maghiarismului în Bănat. nar cu numele FrShlich I. a furat dela mau, figurâză între provinciile maghiare. frica Românilor. Trebue deci, că nu în ura
Foile ungurescl din Pesta vestsso cu mare banca ungurescă comercială din Pesta hâr­ Numai la 1432 regele Sigismund a cedat’o naţională din partea Românilor, ci p6te în
emfasă, că limba maghiară cuceresce teren tii de valore în preţ de 40,000 fl. pe cari Veneţiei, de unde erăşî s’a retrocedat şi modul de tratare din partea d-lui L. Ba­
tot mai mare în părţile sudice ale Unga­ le-a răscumpărat la alte bănci. El a fost dela 1816 Ungaria ridică pretensiunea la lint este a se căuta adevărata causă a ini­
riei. Din Panciova li-se anunţă, că în con­ prins în Karlsbad şi s’au găsit asuprâ-i retrocedarea provinciei cucerite, care drept miciţiilor.
s’a recunoscut Ungariei la 1868 în pac­
siliul comunal orăşenesc s’a luat cu majo­ încă 27,000 fl. bani gata. Cu totul ar
ritate hotărîrea, ca scâlele comunale ger­ fi „şterpelit" aşa-der suma însămnată de tul croat.
67,000 fl. Galiţia figurâză în titlul regelui Bela n 1 V M SI S M.
III la 1185. Nimeni nu trage la îndoială, Copii beţivi. învăţătorii şcâlei ele­
Cehii în Croaţia. Din Agram se
de serviciul lor, nu se ocupau de nimic. anunţă, că alaltăerl a sosit acolo o socie­ că Galiţia este provincia polonă, însă la mentare din Agram au ajuns la convinge­
Ei se socoteau drept funcţionari şi-şl pe­ tate de turiştl-cehl, care mergea din Ban- 1772, când s’a împărţit Polonia, Maria Te- rea, că între micii lor elevi şi eleve alco-
holismul e lăţit în mare măsură. învăţăto­
treceau mai tote rjilele în bucătăria, jucând jaluka. La Sziszek ’i aştepta o mare mul­ resia a luat’o în posesiunea ei ca regină rul uueia din scalele de băeţl a întrebat pe
nesfîrşitele partide de „scopa , neîntreru- ungară şi dieta din 1791 a pretins prima elevii săi, câţi dintre ei bâu in fiâ-care (ţi
u
ţime de popor, care i-a salutat prin graiul
pându-se decât pentru a-şl aprinde cu ’n 6ră reîncorporarea ei la Ungaria. beuturl spirtuose? dintre 58 de elevi, au
deputatului Toscan. In Agram ei au fost
aer grav pipele, şi de-a tăia cu forfecile întâmpinaţi de reuniunea croată „SoTcol şi Bucovina a încorporat’o la Ungaria răspuns la acâstă întrebare 13, dintre cari
u
în manile lor îndoite foi verdl şi mari de Ludovic cel Mare prin jurământul de fi­ 4 bâu vin, 2 bere, er 7 rachiu. Aceleaşi
de-un public numâros. In numele societăţii rezultate s’au dobândit ou acâstă întrebare
tutun... De altfel, atât Marsiliezul, cât delitate al voevodului Bogdan şi la prima
croate ei au fost salutaţi de poetul croat şi în celelalte clase. Dintre 218 elevi ai
şi cei doi OorsicanI, erau omeni buni, împărţire a Poloniei Kaunitz, „pebasapre- celor patru elasse, 26 bâu regulat beu­
Kukuljcvicl, care a accentuat, că Croaţii şi
simpli, naivi şi plini de grijă pentru 6s- Cehii urmăresc aceleaşi tendinţe şi aceeaşi tensiunei coronei ungare la Moldova", a turl spirtuose şi numai 97 nu sciu ce e
pele lor, cu tote că în fond, el trebue să pretins Bucovina dela Rusia. beţia. Nu numai în scolele de băeţl, ci şi
direcţiă politică, ei vor sâ-şl validiteze în cele de fete învăţătorii au făcut aceleaşi
le fi părut cam estra-ordinar. Gândiţi-vă! Bosnia a câştigat’o Ungariei Bela cel
dreptul lor public în cadrele monarchiei esperienţe. Dintre 200 de fetiţe, 15 au re-
să te închid! în far de bună v o i ă ! . . . Cum Orb şi s’a numit rege al Ramei.
habsburgiee. Jn numele Cehilor a răspuns reeunoscut, că bâu îd fiă-care (Ţ beuturl
să nu le par estra-ordinar lor, cari găsesc Astfel se încercă foia ungurâscă a spirtuâse, mare parte diu ele iau ca dejun
Pasovski cjicând, că Cehii nu pot merge
dilele aşa de lungi şi cari sunt atât de fe­ pane cu vin, ori cu rachiu. Numai 60 din­
decât la fraţii lor Slavi din Sud, căci nu justifica dreptul do posesiune al Ungariei
riciţi când le vine rândul să părăsâscă fa­ vor să visiteze ţări, unde sunt consideraţi la aceste provincii şi în estasul ei se mă- tre ele nu s’au îmbătat nicî-odată, pe
rul. Vara, acâstă mare ferioire îi găsesce îri ca inferiori. Vorbirile au fost întâmpinate gulesce cu aceea, eâ încorporându-se aceste când dintre 218 băeţl nu mai puţin ca
128, âr dintre 200 fetiţe 63 s’au îmbătat
fiâ-care lună. pece (jile afară pentru 30 în
cu furtunose „jivio“ şi „nazdur“. provincii la corona Sf. Ştefan, Ungaria de de repeţite-orl, cu deosebire cu ocasiunea
far, iâtă regulamentul. Dâr iârna şi când &cjl s’ar înmulţi c’un teritoriu de 152,800 sărbătorilor familiare. Interesantă e cons­
timpul e urît nu se mai ţine nici un re­ Sistarea deportaţiunilor în Sibe­ chilom. pătraţi şi c’o poporaţiune de 9,349,925 tatarea, că elevii obicinuiţi cu beuturl spir­
gulament. Vântul suflă, valul se umflă, ria. Agenţia telegrafică rusâscă din Peters- locuitori, — er în fine declară cu totă se- tuose sunt mai slabi la memoria, neiubitorl de
„Sângerâsele" (insulele) sunt albite de spu­ burg anunţă urmâtorele: O conferenţă ţi­ riosit&teă, că „pe basa acesta Germanii aus- ordine şi certăreţi.
mă şi păzitorii rămân închişi 2 seu 3 luni, nută sub presidenţia Ţarului s’a ocupat triaci pot să yăseică alianţa cu Ungurii“.
câte-odată chiar în nisce împrejurări în- cu cestiunea deportaţiumi în Siberia, cu
Visunle Germanilor şi Maghiarilor Proprietar: Dr. Aure! Mureşianu.
grozitore. care prilegiu Ţarul şi-a esprimat dorinţa, ca
sunt f'rumose, der ni-se par nerealisabile.
(Va urn-.a.) pe viitor acâstă deportaţiune se se sisteze. Redactor responsabil: Gregoriu Maior.
Ţarul a dat ordin, ca să sa ia mă.-url de