Page 46 - 1899-05

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 104.—1899.

11
w
al filialei „Albina de aiol, nu rţumai sim­ Perspectiva ce-o desfăşură „P. N. ţei îi mulţămeso cu adâncă supunere pen­ Aceştia sunt ugroniştii dela „Magyar-
11
patia şi stima conaţionalilor săi, ci şi stima înaintea ochilor ungurimei e —- „grozavă . tru ospitalitatea, ce Maj. Sa a binevoit a orssdg' . Ei laudă, prin pena faimosului
x
străinilor, fiind mai ales bine văcjut în tote Anarchia de acjl din Austria — dice el — li-o acOrda. Pazmandy, fapta lui Szell cu desfiinţarea
cercurile comerciale ale oraşului nostru. ar dura mai departe, însă „Slavii din Aus- * „secţiunei naţionalităţilor , care, după ei,
11
Dâr nu numai pe terenul, căruia şi-a dedi­ tria s’ar alia cu naţionalităţilor din Ungaria, In şedinţa a doua din 20 Maia, care n’a făcut nici o ispravă, ba în timpul din
cat activitatea sa, ci şi în viâţa nostră cul­ ir Germanii din Austria ar păşi la alianţă a durat 35 de minute s’au cetit mai întâia urmă cjicerea „Deliul Banfify" (vre să cjică
turală naţională şi în viâţa publică comu­ cu Maghiarii. Conducătorii germani ar veni răspunsurile împăratului Rusiei şi al regi­ „dă cu Bauflfy) n’a mai produs spaimă prin­
nală Valeriu Bologa s’a distins documen­ victorioşi la noi şi ni-ar Jice, că ât.ă, eve­ nei Wilhelmina. După aceea preşedintele a tre Români, Saşi etc. Insu-şl titlul d-) „sec-
tând cel mai viu şi nobil interes pentru nimentele au adeverit ceea-ce au vestit ei ţinut un discurs asupra lucrărilor conferen­ ţiă a naţionalităţilor îl află domnii dela
11
progres în tâte direcţiunile. A fost tot­ pururea, că adecă hegemonia elementului ţei şi a propus primirea celor stabilite în „M—g" un anachrcnism. Cum? Ungurii dor
odată în viaţa sa familiară un soţ şi tată slav în Austria duce cu necesitate impe- diua premergătore privitor la instituirea de ar trebui să evite chiar şi espresiunea de
de model. riosă la catastrofa constituţiei maghiare“. trei comisiunl: una, care să se ocupe cu „naţionalităţi" — căci „Ungaria e stat
Cât de mult era înolinată firea lui Tabloul acesta e cât se pote mai po­ cestiunea desarmării, a doua cu stabilirea unitar, cu caracter de rassă maghiar“ şi
de-a face bine, o dovedesc multele sale somorit pentru „elemeutul alcătuitor de legilor de resboiu şi a treia cu mijlocirea „cetăţenii de limbă străină riebue să recu-
fapte, cu cari a căutat să contribue Ia în- tat . Cine nu vede însă, că el este o spă- sentinţelor de arbitrii. noscă de-opotrivă rolul de elemeut alcă­
w
naintarea scopurilor durabile în mijlocul rietore manuată cu puţină dibăciă, pentru Conferenţa a primit disposiţiunile tuitor şi conducător străvechei rasse ma­
conaţionalilor săi. a faoe efect asupra cercurilor austriaco făcute. ghiare". Din asta coconul P. nu lasă nici
Aflăm, că răposatul şi-a esprimat — despre care guvernamentalii din Peşta Celelalte amănunte le-am adus în nu­ o iotă, însă s’arată totuşi atât de generos*
cu puţin înaintea morţii sale — dorinţa să cred, că de dragul lor vor jertfi interesele mărul de ieri. ca el, „majorenul", să dea şi „minorilor *
1
nu i-se pună nici o cunună din partea ni­ economice şi politica ale unei părţi din (naţionalităţilor), pe cari îi numesce ca de
mănui pe cosciug şi să fiă îmormentat nu­ monarchiă ? . Lecţii d-lui Szell. pomană „fraţi", drepturile acelea, „cari
mai c’un singur preot, fără de a i-se ţine Vom vede! sunt compatibile cu unitatea statului ma­
cuvântare funebră. Şi acâsta dorinţă este (in cestiunea naţionalităţilor). ghiar şi cu caracterul naţiei maghiare".
o dovadă mai mult pentru modestia şi no­ Disolvarea faimosului cuib de min­ Dâr îngâmfaţii dela „M—g" sunt nu nu­
bilul său simţ. Conferenţa de pace. mai sumeţl, ci şi poruncitori. Ei poruncesc
ciuni şi de calomnii, unde se urziau „com­
11
Ca semn de doliul, filiala „Albina a
Reîntoreendu-ne acjl la şedinţa de des­ ploturile, revoluţiile şi trădările valahe d-lui Szell, să nu sufere în Ungaria „nici
11
arborat stâgul negru; asemenea s’a arborat
chidere a conferenţei de pace din Haga, de călră compania de tristă aducere aminte un fel de comitet de naţionalitate, nici un
steg negru la Ca9ina Română şi la filiala fel de instituţiune, care ar ţînti la eserci-
mai aducem câte-va amănunte de interes. Banffy-Jeszenszky-Jancso, a dat prilej la
băncei austro-ungare, unde răposatul a func­ tarea drepturilor politice separate". Apoi
După discursul de deschidere al mi­ două foi maghiare din oposiţiă să-şi ridice
ţionat ca censor.
nistrului de interne olandes Beaufort, pe din nou glasul lor răguşit, şi cu nisce con­ drept remediu mai bun pentru a face să
Adresăm familiei răposatului, precum oare l’am schiţat deja în numărul de Sâm­ cepţii medievale să disou'e „niţri" cestiu­ dispară cestiunea naţionalităţilor propuu,
şi tuturor rudeniilor sale profundele nostră ca: „toţi cetăţenii să fiă forţaţi să observe
bătă al foiei nostre, conferenţa a primit nea naţionalităţilor, acâstă Hecuba a Ma­
condolenţe pentru ireparabila pierdere, ce legea", âr încât pentru „agitatori", să se
propunerile sale de a trimite o telegramă ghiarilor, care le turbură mereu şi cumplit
au suferit’o. organiseze o „bună poliţiă . P o c ! Celelalte
a
împăratului Rusiei şi de a alege, ca pre­ liniştea sufletâscă.
şedinte, pe ambasadorul rus de Staal. Te­ Şi curios! Deşi amândouă kossuthiste, apoi se ţin de procurori şi de judecători.
Momente seriose. legrama adresată Ţarului Nioolae este de aceste foi diferă cu totul în păreri! Una In fine cjic, că partea organică a cestiunei
(Ungurii şi paotul.) următorul cuprins: din ele înfruntă straşnic pe d-1 Szell şi se aparţine la resortul m nisteriului de culte
„Conferenţa de pace depune la pioio- 11 şi instrucţiune publică : să propage cultura
Pressa guvernamentală maghiară e cu­ plânge aurar, că a disolvat „secţia cu pri­
rele Majestăţii Vostre cele mai devotate fe­ maghiară şi s’o naturaliseze în tote gra­
prinsă de o mare îngrijire, care reoglin- cina, tocmai acum, când mai mare lipsă
licitări de fliua nascerii, şi esprimă cea mai dele şi pe întreg teritorul ţării, şi atunci
dâză de sigur temerile cercurilor oficiose sinceră mulţămire, că pote să conlucre la era de ea. Alta dinpotrivă laudă fapta mi-
din Peşta asupra eşecului cu care se vor săvârşirea marei şi nobilei opere a cărei nistrului-preşediute, dâr în acelaşi timp îi „pe veci se vor pune capăt în Ungaria
reîntorce dela Yiena acei miniştri ungu­ iniţiativă aţi luat’o Maj. Vâstră atât de ţine o lecţiă cum să se porte şi ce măsuri svârcolirilor de naţionalitate".
generos, pentru care fapt Vă rogă prea Aţi înţeles? Poliţai, procurori, jude-
resc! (Szell, Lukacs şi Hegediis), cari s’au să ia pentru resolvarea gravei cestiunî a
plecat a primi cea mai adâncă mulţămită: oătorl, ministru de culte şef de detectivi,
dus acolo pentru a-se lua ârăşl la cârtă cu naţionalităţilor.
u
de Beaufort .
miniştri austriacl în cestiunea pactului. E „Egyetirtis“ — căci de el e vorba în cultură maghiară, scoli „patriotice", preoţi
După acesta ambasadorul de Staal
vorba despre o luptă între Maghiar! şi Aus­ primul rând — îşi ia aerul de-a înfrunta „hazafi" — din atâta constau capitolele ca-
luând presidiul, a rostit un discurs în care,
triac!, care curând nu se va sfîrşi. pe d-1 Szell, că încungiurându-se c’uu stat techismului după care d-lui Szell i se cere
după-ce mulţămi ministrului olandes pentru
Una dintre foile guvernamentale („Peşti major de idololatri a scos sabia şi a tăiat să resolve cestiunea naţionalităţilor. Iuge-
nobilele cuvinte ce le-a dedicat domnitoru­
Naplo") pătrunsă de temerea şi îngrijirea braţul lui Je3zenszky şi l’au pus sub ge­ niositatea acestor pretensiunl ne-ar cutre­
lui său, dise:
unei căderi a guvernului unguresc faţă cu nunchi, ca să nu mai potă mişca. Mare cu­ mura, decă nu am fi prea obicinuiţi cu ele.
Deşi iniţiativa pentru convocarea con­
punctul de vedere austriac, să face luntre ferenţei revine împăratului Rusiei, totuşi tezanţă ! Jeszenszky era pe vremuri, după Ce au fost Bauflfy, Jeszenszky şi Jancso cu
şi punte pentru a arăta asupra marei pri­ avem să mulţămim reginei Olandei, că am părerea malcontenţilor dela „E— s , un totă tabăra lor, decât nisce poliţai văcjuţl
u
mejdii, ce ar ameninţa monarchia, decă d-1 fost convocaţi în capitala ei. Este un bun factor puternic, un bălaur cu numărose ca­ şi nevăduţl pe capul nostru ? Procurorii şi
presemn pentru succesul lucrării nostre, că judecătorii dela tribunalele de pressă şi de
Szell s’ar reîntorce dela Yiena rănit greu. pete, care a săvârşit o „muncă plină de
suntem întruniţi sub auspiciile unei tinere aiurea ce ni au fost alta, decât ace -a ce se
Ce s’ar întâmpla atunci, se întrebă acâsta succese . Ochii lui erau îndreptaţi asupra
11
domnitore, a căreia graţiă fărmecâtore eser-
foie, şi-şl răspunde astfel: citâză efectul ei până ’n cele mai mari de­ tuturor amănuntelor din mişcarea naţiona­ cere din nou să ne fiă? Dâr ministrul şo­
vinismului unguresc n’a fost el şi păuă
In momentul, când guvernul unguresc părtări, şi a căreia inimă primitâre pentru lităţilor, el făcea descoperiri minune şi soia
ar cădâ în Yiena, parlamentul actual tre- tot ce e mare şi nobil, a dovedit atâta sim­ să răpună cele mai turbate planuri urzite acum cel mai straşnic satrap şi iscoditor
patia pentru causa ce ne-a adus aici. de legi şi ordonanţe de maghiarisire ?
bue disolvat. La nouele alegeri partida kos- de naţionalităţi „în contra statului unitar
In mijlocul liniştei oraşului Haga şi Ei bine, — şi totuşi naţionalităţile
suthistă ar cresce în proporţii uriaşe, în- maghiar . Atât era de straşnic cavalerul
11
îu mijlocnl unui popor, care formeză un esistă, şi vor esista, şi se vor mişca în mânia
trâgâ opinia publică maghiară s’ar pune pe pus călare pe roibul de gonă, încât o pri­
factor atât de distins al civilisaţiunei ge­
basa partidei independente şi în viitorul nerale, avem înaintea ochilor un esemplu vire numai din ochii lui fulgerători era de tuturor acelor cucuveicl răguşite de'n pressa
parlament ungar n’ar esista decât partidă strălucitor despre ceea-ce pote face patrio­ ajuus, ca toţi „eroii valahi şi toţi „trădă­ maghiară, cari cer din nou potop de per­
11
kossuthistă. Or! cine ar conduce atunci tismul şi puterea de muncă pentru binele torii să se facă asemenea pământului şi secuţii şi de prigoniri în contra nostră.
11
unui popor.
nouele alegeri şi oi*I cu câtă forţă şi bani să nu mai dea semne de viaţă. Ah!
Pe pământul istoric al Ţărilor-de-jos
le-ar săvârşi, resultatul n’ar fi decât: dom­ Nu ’ncapeîn mintea celor dela „E—s“, Dâra Bucovina.
s’au discutat oelr mai mari probleme ale
nia lui Kossuth în parlamentul maghiar. de ce d-1 Szell nu l’a înlocuit ou alţii,
vieţii politice a statelor. Aici, putem dice, Catastrofa din Gura-Homorului. S’a
a stat legănul sciinţei dreptului internaţio­ dâcă nu avea la inimă pe Jeszenszky? De constatat pănă acum oficios, că în Gura-
nal. Prin secuii întregi s’au făcut aici cele ce, ca să-l facă pe acesta imposibil, a fă­
mai însemnate tratări între puterile euro­ Homorului au ars 230 case, 354 şuri, graj­
e vre-o pasăre de nopte atrasă de lumină; cut imposibilă esistenţa „secţ’ei" ? Pote vrâ
pene. Aici, în fiue, a fost subsemnat un duri, magazii, 460 familii au rămas fără
ea vine să ş! sdrobescă capul lovindu-1 de d-1 Szell, ca naţionalităţile sâ-şl ridice ârăşl
remarcabil tratat, care a adus un armistiţiu adăpost (1416 suflete). Un număr mare de
cristal... In lanterna scânteietore şi caldă după sângerose lupte. Ne aflăm tot numai capul, „să ealumnieze din nou pe Maghiari proprietari români din clasa inteligenţei au
nimic, decât pâlpăiala flacărei, sgomotul în mijlocul unor tradiţiuul istorice. în străinătate ? Nu vede, pentru Dumne4eu,
11
avut pagube de câte 10,000 fi , alţii 7000,
unt-de-lemnului, care pică, şi al lanţului, Mulţumind apoi în special ministrului ministrul-preşedinte, că „deja se simte e-
alţii 5000 etc. Pagubele fixate până acum
care se destramă; şi-o voce monotonă, care Beaufort pentru măgulitârele cuvinte rela­ fectul noului spirit, că naţionalităţile au
se urcă la suma de 1,037,851 fl., âr premii
cetesce mormăind viâţa lui Demetrius din tiv la persâna sa, cjise, că lui i-s’ar fi cu­ căpătat ârăşl îndrăsnâlă şi că îu foile lor
de asigurare sunt numai 203,974 fl.
Falere... venit să ocupe presidiul conferenţei, con­ se laudă ase fi ivit deja aurora l o r ? Po­
Susp'iţionân. La 11 Maiă n. „Asoeia-
* form obiceiului şi în puterea calităţilor sale pii valahi resping ajutoi’ul de stat oe li-se ţiunea clerului gr. or." a ţinut o adunare
* *
de distins bărbat de stat. Apoi încheie aşa: îmbie; în Braşov, Saxonii şi Valachii bat,
în cestiunî urgente privitore la apărarea
La 1*2 noptea, păzitorul se ridica, Ce mă privesce pe mine. pot să con­ ou majoritatea, cea mai justă pretensiune a autorităţii oierului şi doctrinei ortodoxe.
sider, ca întemeiată alegerea personei mele 11
arunca o ultimă privire fitilurilor şi apoi Maghiarilor ? Şedinţa s’a ţinut într’o sală de tir, dâr re­
pentru presidiu numai fiind-că sunt aici,
ne coboram. Pe scară întâlniam pe tovară­ Drept corolar, foia şovinistă spune, şedinţa a fost încunjurată ou poliţişti, ca
ca plenipotenţiar al împăratului Nicolae, ai
şul de rândul al doilea, care se su.ia şter- înaltului meu domn, care a suscitat ideia că pe de-o parte Coloman iSzell vestesce şi când acolo în sală s’ar tracta de-o lu­
gându-şî ochii; i-se ti'ecea la rându-i plosca, acestei conferenţe. In acâstă calitate pri­ însemnătatea răspândirei oulturei maghiare crare în contra statului. Guvernul din Cer­
lampa cea mică, pe Plutarch. .. Apoi, îna­ mesc cu adâncă mulţămire distinsa onore, ca element susţinător de stat, âr de altă năuţi dă tot mai multe dovedi, că s’a pus
ce mi-a făcut’o ministrul Beaufort propu-
inte de-a ne întinde în pat, întram în ca­ parte „umblă în voia naţionalităţilor — să prigonâscă pe Românii cu sentimente
11
nându-mă pentru presidiu, âr membri con­
mera din fund, plină de lanţuri, de greu­ lucru acesta, oare pâte să trâcă drept o
ferenţei aprobând alegerea jnea. ’Ml voiţi iperloiale habsburgice.
tăţi, de reservorii de zinc, de frânghii etc... încorda tâte puterile, ca să justific îucre- politică de râsbunare contra lui Bauflfy, Dificile este satiram non scribere— aşa,
şi acolo, la lumina micei lămpi, păzitorul derea D-Y6strâ; dâr îmi dau pe deplin nici decât însă ca politică maghiară. îşi începe „Patria" primul său dela 9 (21)
scria pe cartea cea mare a farului, tot- sâmă de aceea, că etatea înaintată ce am Suntem ispitiţi a crede, că articolul Maiă, scriind despre iperzelui, cu care au­
dâuna deschisă: ajuns’o este, durere, un trist privilegii! şi foiei kossuthiste a eşit şi el din până vr’u- torităţile din Cernăuţi s’au pus s’aducă la
un slab aliat. Cred însă, că acâsta va fi o
11
— Două-spre-cjeoe nâptea. Marea um­ oausă pentru D-Vostră să fiţi îngăduitori nui „szegeny magyarka din desfiinţatul reson pe tinerii români, cari împiuşl de
flată. Furtună. NăvI în largul mârei. faţă cu mine. cuib cald, care atâta timp, spre ruşinea sentimente au improvisat un mic vifleim
După acâsta preşedintele Staal a pro­ vâcului milenar unguresc, a putut să dăi- metropolitului Arcadie, când a fugit la
D. Muntcanu-Rmnic.
pus a-se adresa reginei Olandei Wilhelmina nuâscă şi să comită infamiile, ce le-a comis. Viena. De (^ile întregi se fac investigări,
o telegramă, prin care membri conferen­ Dâr să vedem ce dio „antipociii". condamnări, ba s’a făcut chiar cunoscuta