Page 47 - 1899-05
P. 47
Nr. 104—1899 GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3.
espulsare, şi ele se vor continua căci — dice blic număros. Cenuşa cadavrului a fost „Avram Ian cu, regele Oarpaţilor (Bu- „Jiul" (Tîrgu-Jiu, 1896.)
„Patria" — actele nu sunt încă încheiate. aşecj&tă apoi într’o urnă pomposă. ourescî 1896.) „Jos Mileniul" (România, 1896.)
„Binele Public" (BucurescI, 1883). „Jurnalul Român" (Botoşani, 1895.)
Rectorul universităţii din Cernăuţi pune
Emigranţii armeni. Din Constanti- „Biserica şi Sc61a Hacnat (BucurescI,
aecuestru pe absolutoriile tinerilor implicaţi 1895.) . (Va urma.)
nopol se scrie, că primul transport de emi
în demonstraţiunea contra păcătosului ar- „Biserica „Unitatea naţională" (Bu-
granţi armeni, a căror reîntdroere a per-
chiereu, er poliţia amendâză cu bani şi pe- curescl 1885.) 1* I V 12 U £ 34
mis’o Sultanul în urma intervenirei Rusiei, „Buciumul" iBotoşanî, 1895.)
depsesoe cu închisore.
n’a fo3t lăsat să trâcă graniţa pe motiv, că Carte fără titiu edată de Academia Otrăvire prin şerpi. Incontestabil,
Din tote aoestea vedem, că duşmanii
pazele dela graniţă n’au primit ordin pen Română în limba română şi germană (Bu- că Americanii sunt neîntrecuţi în arta de-a
Românilor în Bucovina şi-au pus gând rău curescl 1891.)
tru aoâsta. Se c^ice, că Porta ar voi să îm reînoi orl-ce lucru. Aşa, care din alta na
în contra fraţilor noştri. Vor să-i şicaneze „Calindar pentru toţi Românii (Bu
piedece reaşedarea lor în Turcia şi că mai ţii s’ar fi gândit la un nou mijloc de a-şl
şi să-i amăresoă, mai mult să-i intimideze curescI 1855.)
bucuros ar plăti 10,000 de funţl pentru co- otrăvi apropele? Nimeni, decât dor tot
pentru a-i pută supune cu atât mai uşor. „Călindarul Daciei pe anul 1882 (Bu
lonisarea celor 11,000 familii armenescl în unul dintre Americani, după cum s’a şi în
Der Românii, suntem siguri, nu se vor da curescI 1882.)
Rusia. tâmplat şi încă să vedeţi cum. Faptul e
învinşi. „Călindarul Ligei, căi. de părete (Bu cât se pote de îndrăsneţ şi merită să fiă
Rugare. Toţi acei domni, domne şi curescI 1893 )
„Călindarul Naţional" (BucurescI 1884) menţionat.
domnişdre, cari au primit să vânejă bilete „Călindarul Traian" (Bucureşcl 1884) Acum cât-va timp, secretarul general
SOIRILE DTLEI. pentru serata literară-musioală din 4 Maiii „Calendarul Caraghiosului (Iaşi 1890) al unei mari societăţi americane de droguri
«
- 11 (23) Maifi. a. c. a societăţii „Fetru Maior", sunt ru „Calendarul pentru toţi Românii (Bu primi prin postă o cutie. Creijend, că i-se
gaţi a trimite de acjl înainte banii încas- curescI 1893.)
Emigrări în România. Emigrările, „Călătorul Român" (Botoşani 1895) trimit dela cine soie ce fabrică nisce
saţl şi lista contribuirilor la adresa socie
mai ales din Secuime, în România iau pro „Câmpul Libertăţii" (BucurescI 1898.) eşantione de droguri, el deschise forte li
tăţii (Budapesta IV Molnâr-utcza 20 II 10
porţii din ce în ce mai mari. Din Kezdi- „Caritalea Română (Botoşani 1897.) niştit cutia. Mare însă îi fu mirarea, când
A.), deore-oe comitetul arangiator al sera „Carta di citire preluerata de o aso
Oşorheiti se vestesce, că numai la oficiul în loc de ceea ce aştepta vădu eşind din
tei încheindu-şî socotelile, le-a predat so ciaţie inventatore (Pota vrâ să cRcâ: „Carte
1
solgăbirăesc de acolo s’au anunţat în cele cutiă un şarpe din cei veninoşi. Imediat el
cietăţii. Cu tdtă stima: B u d a p e s t a 22/V de cetire prelucrată de asociaţia învăţători
dintâiă patru luni ale anului 2123 omeni lor" BucurescI, 1895 ) lua atunci un baston şi mai înainte ca şer-
1899. Pentru comitetul arangiator: Ioan
pentru a emigra, între cari 1619 ou paşa- „Catanza Romana (Botoşani 1895.) pele să se desmetecâseă, îl omorî din câ
Pop, preşedinte. George Breban, cassar.
porte în regulă, âr 504 indivizi cu certifi „Cestiunea Naţională" (BucurescI, 1896) te-va lovituri.
„Cestiunea Transilvaniei în parlamen
cate de muncitori pe câte 15 dile. Mare tul României (BucurescI, 1896.) Acum în urmă chiar, apelaşi cas se
parte dintre emigranţi sunt familişti, cari Cărţi, reviste şi diare oprite. „Cestiunea Naţională", discurs rostit întâmplă şi unei actriţe, numai că de data
au dus cu ei şi oopiil numai c’un paşaport, de d-1 D. A. Sturza (Bucureşcl, 1896.) asta sfîrşitul a fost astfel. O tânără ac
„Pdnzilgyi Kdzlony , organul oficial al
u
deoî numărul oelor emigraţi se pote socoti „Ohronique parisienne (La)“ (Paris, triţă primi în adevăr mai dilele trecute
ministeriului ungureso de finance, publică
îndoit. Afară de aceştia fug forte mulţi în 1880.) , o outiă din care eşia un miros îm
în numărul său mai nou (nr. 10 dela 10 „Cine sunt Ungurii şi cine sunt Ro
România — tot din poporaţiunea ungu- bătător. Crecjend, că înăuntru e un buchet
Maia n. c.) lista tuturor cărţilor, revistelor şi mânii" (BucurescI, 1891.)
râsoă.—Etă o dovadă de marea miseriă şi pe care i’l trimitea cine-va pentru talentul
(Rarelor, a căror întrebuinţare este oprită „Cine sunt Ungarii şi cine sunt Ro
sărăoiă, ce domnesoe printre Săcui, cari cu ei, dânsa deschise îndată cutia, când numai
pe teritoriul ungar. mânii de Ioan Athanasiad. (BucurescI 1885)
tote ajutorele şi favorurile, ce li-se fac, „Câte-va cuvinte despre dualismul decât un serpe îi sări în obraz şi o muşoâ
Lista acâsta representă cea mai fidelă
sunt siliţi să ia lumea ’n cap — „a czârâba", austro-ungar (Galaţi, 1882.) oribil de nas. Astăcjl nenorocita artistă se
oglindă a liberalismului unguresc. Numărul
cum <}ic i P unguresce. „Ciulinul" (BucurescI 1883.) află pe morte şi, cu t6te îngrijirile medi
e
e
total al productelor de pressă oprite este „Comerciul român" (Botoşani 1897.) cale date la timp, nu se scie dâcă va scăpa
Bustul poetului Alexandrescu. Erl de 685; între acestea se află, ce-i drept, „Concordia" (BucurescI, 1888.) din ghiarele ei. Gât despre autorul seu au
în 10 Maiă v. s’a inaugurat la Tîrgovisce şi 41 unguresc!. Acestea însă nu sunt, de „Contemporanul® (Iaşi, 1883.)
„Contemporanul" (laşi, 1888.) torii acistui soiţi de asasinat, ei încă n’au
bustul marelui poet şi fabulist Grigore cât anumiţi numeri ai unor rjiare socialiste.
„Convorbiri Literare (Negruzzii) nr. putut fi descoperiţi... Ei nu-i aşa, oă Ame
Alexandrescu. Ateneul Român a delegat pe Tote celelalte sunt nemaghiare.
Vr/I (BucurescI 1895) ricanii sunt neîntrecut! în arta de a re-
T
d na Smara a-1 representa la inaugurare. Cele mai multe dintre cărţile şi dia-
„Corespodenta Română (Bucuresci înoi orl-ce lucru ? Şi trebue să se soie, că
rele oprite sunt românesol, parte din rega 1895.)
Eroul vandalismelor dela Oradea* ceie întâmplate nu-s pornite din răsbunare.
tul vecin, parte dela noi, aşa că nouă, ce „Cursul de stil şi composiţiune (a
mare şi fundatorul băncei jidano-române
lor ce ne aflăm sub stăpânirea ungurâscă, M a n t u ! ! ! ) " (Bucuresci, 1895.)
din Beiuş alăturea cu câţl-va Români „na
ne este oprit a-ne folosi de-o parte forte „Cronici şi Legenda lOeconomu) 1890“ L11 e r a t n r ă.
ţionalişti", coconul Sas Ede, este boicotat (Bucuresci 1895.)
însemnată a literaturei române.
ar
din sînul 4i tStilor maghiari. Joi oomite- „Culegere de poesii şi legende popu In Tipografia Dor. P. Ouou din Bu
Ridicul este, că între cărţile şi re
tul din Oradea-mare a Reuniunei Jiariştilor lare, laşi 1893 !Bucuresci, 1895.) curescI (Str. Academiei 15) a apărut: (Con-
vistele românesc! oprite se află chiar şi
maghiari din provinciă a ţinut şedinţă, în „Curentul Roman (Botoşani, 1895.) sideraţiuni istorice asupra evoluţi-
unele curat bisericesc!, altele curat umo „Curierul" (Bucuresci, 1888.)
care Szathmâry Zoltan, redactorul diarului nnii paparelor şi aplicaţiunea lor la
ristice. Scrierile istorice şi literare mai de „Curierul Român" iBotoşan', 1894).
.„Szabadsâg" a făcut propunere, ca Sas Ede, „Dacia" iGalaţl, 1892.) naţiunea n6strd“, de Ioan Glinciu, profe
valore, apărute în România, sunt oprite
redactor responsabil la „Nagyvârad", fiind „Dacia Viitore" (bucuresci 1894). sor de istoriă la liceul „Lazăr". Conţine 141
aşa cpceud în massă.
că „pentru interesele sale egoistice pericli- „Dacia Viitore" (Paris, 1883.) pag., tipar frumos şi hârtie fină. Preţul 2 lei.
Etă, aproximativ, cum se împarte nu „Dama (Mondrescu) 1893" i Bucuresci
tâză esistenţa şi reputaţia corpului euris Este un studiu forte interesant şi cu deose
mărul productelor de pressă oprite: 197 1895. )
tic din Oradea-mare, fiiDd-că a violat uni bire capitulul „Aplicarea principiilor evolu
sunt românesc!; 112 sârbesc!; 90 germane; „Democratul" (Ploescl 1885.)
lateral o înţelegere comună şi comite in „Desrobirea munc toribr (Bucuresci, ţioniste la istoria neamului nostru" e în
:
87 italiene; 41 slave; 36 cehe; 8 rusescl;
trigi peste intrigi în contra soţilor săi cjia- 1886.) acelişl timp şi de mare actualitate. Atragem
5 slovace; 2 croate. Cele-lalte sunt fran-
rişti", să fiă esohis din comitetul dela „Discursul de apărare rostit de I. atenţiunea bărbaţilor iubitori de sciinţă
cese, polone etc.
Oradea-mare al Reuniunei şi să nu se mai Russu Şirianul (România 1896.) asupra acestei valorose cărţi.
Am creclut de interes să facem un
întreţină cu el nici un fel de contact so „Discursul D-lui D. A. Sturdza ( B u *
estras al cărţilor şi revistelor românescl
cial şi colegial. Tot-odată decisul de boico curescI 1894.)
oprite, pe care-1 publicăm în ordine alfa „Dorul Roman" (Botoşani, 1895.) „Itesboiul pentru neatârnare, po
tare să-l subştârnă comitetului central
betică, lăsând să urmeze în parantesă lo „Dreptatea" (Bucuresci, 1889.) vestit pe înţelesul tuturor de George. Coş-
al Reuniunei, şi întru cât acesta nu ar
calitatea, în care a apărut sâu apare res „Dreptatea omului (bucuresci, 1885.) 6mc“, este o carte nu numai cât se pote
aplacida hotărîrea, să repăşâscă toţi din „Ecoul", identic ou diarul „Lupta"
pectivul product de pressă, precum şi anul de interesantă, bine scrisă şi atrăgătore,
Reuniune. Propunerea s’a primit cu 7 vo (Bucuresci 1891.)
în care s’a interejis folosirea lui pe terito der tot-odată şi forte eftină, decă nu chiar
turi contra 1. Etă marele patriot, care „Economul Român" (Botoşani, 1895.)
riul ungar. „Ecoul de Bucuresci" (Bucuresci, 1888) cea mai eftină între cărţile românescl apă
bombardeză cu petri casele şi bisericile
Observăm, că în textul maghiar nu „Epoca" (Bucuresci, 1898.) rute pănă acum. Un .esemplar în format
Românilor oradanl ! „Faiul Român" (Botoşani, 1895.)
mele operelor române sunt cât se pOte de mare 8° de 283 pagine costă numai 50 cr.
Seceta în România. Din Bucuresci greşite şi diforme, aşa că multe din ele „F6ia Literară, identică ou România (cu posta 55). Abia a eşit de sub tipar şi
Liberă (Bucuresci, 1888.) a
•se anunţă, că seceta, care ţine de luni de nici nu se pot tălmăci. Redactorii organu tote cli r©l© grăbesc a recomanda cu cea
„Forum Iulii" (Bucuresci, 1884.)
dile în România, causeză mari griji în cer lui oficial, bag sema de mari patrioţi, ce „Fragmente din autori români vechi mai mare căldură acestă preţiosă şi însu-
curile agricole. Mai ales în judeţul Brăilei, sunt, nu sciu, se vede, nici o limbă afară şi moderni (Bucuresol, 1896.) fleţitore operă a d-lui Goşbuc. Cu deose
dâr şi în Moldova şi în alte părţi sămănă- de „limba statului", căci amestecă scrie „Fraternitatea austro-ungară et îomână bire ar fi de dorit să se răspândescă cât
■turile pier vădend cu ochii. In urma tim rile românescl cu cele italiene, francese (Bucuresci, 1885.) mai mult în straturile poporului, fiind ea
pului nefavorabil oomerciul ou bucate stag- etc. Se înţeîegă deci cetitorii, pentru-ce „Frăţia" identică cu „Adevărul" (Bu în adevăr scrisă „pe înţelesul tuturor".
curescI. 1893.)
neză. Recolta în cele mai multe părţi ale unele din scrieri sunt tipărite atât de Pentru a înlesni procurarea, s’au depus şi
„Funcţionarul" (Bucuresci, 1895.)
•ţării nu va fi nici mijlocie. Pe cât de slabe greşit. la „Tipografia A. Mureşianu" câte-va esem-
„Galaţii" (Galaţi 1893.)
sunt sămănăturile de tdmnă, pe atât de Lista este următorea: „Gazeta Mehedinţului" (T. Severin plare, de unde doritorii o pot căpăta cu
slab se desvoltă şi primăverile, mai ales preţul arătat mai sus.
f „Adevărul" (BucurescI, 1895) 1896. )
porumbul, care din causa tăriei pământului „Adevărul" (laşi, 1895) „Gazeta Poporului" (Bucuresci 1895.) *
■n’a putut fi cultivat la timp. „Alarma * (BucurescI, 1885) „Gazeta Nouă", idendicâ „Constituţio Pentru cei ce se ocupă cu educa-
„AI III—IV-lea răspuns la Mesagiu" nalul" (Bucuresci 1891./ ţiunea, eu deosebire pentru d-nii profesori,
Inginer de comassare. Ni-se comu (BucurescI, 1896) „Gareta Română" (Pucuresc'f, 1895.) înveţători şi catecheţî se recomaudă ur-
nică, că în 19 şi 20 1. c. d-1 Ilie Dopp din „Albina“(Viena, 1869) „Gazeta. Săteanului" (România 1888.) mătorele cărţr:
„Alergătorul Român" (Botoşani, 1894) „George Baal martirului D. Lucaciu",
Sibiiu a trecut cu succes esamonul şi a
„Alergătorul" (BucurescI, 1882) (România, 1896). Cam îşi învaţă Gertruda copiii,
obţinut diploma de inginer în afarl urba- „Almanachul Românului pe an 1891“ „Golgota" (—1894). scrisă de nemuritorul pedagog I. H. Fes-
riale şi regulărl de pământ. Inafară de d-1 (BucurescI, 1895.) „Grigoriu T. Brătianu", broşură, (Bu talozzi şi tradusă de E. Bâltenu. Cartea s’a
■O; Tilea, d-sa este în specialitatea acesta „Altarul „România Liberă" (BucurescI curescI 1893). tipărit anul trecut în Bucuresci şi e de-o
(pentru comassărl) singurul inginer român 1885.) „Horia" (Sibiiu, 1896). nepreţuită valore pentru părinţii de famil'â.
u
„Amorul" (Galaţi, 1894.) „ldeea" (Bucuresci, 18 4). Preţul 75 cr. (eu posta 80 or.)
,1a noi.
„Amorul meu 1889 (BucurescI 1895.) „Imparţialul" (Bucuresci 1884.) Curs de pedagogiă teoretică şi
Cremaţiunea lui Sarcey. Renumitul „Anul Nou Român" (Botoşani 1897) „inainte" (Bucuresci, 1879.) practică de G Compayrâ, trad. de M.
„Apel la dreptate" (BucurescI 1897.) „Informatorul Român" (Botoşani 1894)
critician frances Sarcey îşi esprimase prin Rădulescu îutr’o limbă cât se pote de ro-
„Apărarea" (Brăila, 1894.) „Iuterpelaria d-lui V. A.Urechiă et . mânâseă. E o carte mare, de 560 pag. şi
■testament dorinţa, ca după morte să i-se „Ardealul" (BucurescI, 1896.) (Bucuresci, 1896.) costă numai 1 fi. (cu posta 1 fi. 10 cr.)
ardă cadavrul în crematoriu. In 20 Maia „Autorii români moderni 1891 (Bu- „'Jeorgo Baal, Martirului Dr. V. Lu
.s’a îndeplinit arderea în prasenţa unui pu curescî 1895.) caciu" (Bucuresci, 1896.) *
