Page 49 - 1899-05

RED ACŢIUNEA, „gazeta* iese m flecare tji.
idiinislratiuiea şi Tipografia. Abonainente pentru Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fl., pe şăse luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă S fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franci, po ş6se
INSERATE se primesc lu AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
BINISTRAŢIUNE în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
ormătorele Birouri do anunolurl: Se prenumerâ la tote ofi-
In Viena: M. Dulcea Naehf. ciele poştale din întru şi din
Sax. Augenfeld & Emerloh Losner. afară şi la d-nii colectori.
Hoinrloh Sohalok. Rudolf Moaşa. Abonamentul pentru Braşw
A. Oppellka Naehf. Anton Oppellk.
In Budapesta: A. V. Boldbor- Admmistrafiunea, Piaţa nsiE
oer, Eksteln Bernat. In Ham- Târgul Inului Nr. 30, eteeit
burg.- Barolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şest
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se­ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or.
ria garmond pe o coldnă 6 or. Cu dusul în casă: Pe un si
şi 30 or. timbru pentru o pu­ T7 Xj L S I I . 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blicare. — Publioări mai dese luni 3 fl. — Un osemplar 5 or.
după tarifă şi Învoială. v. a. său 15 bani. — Atât abo­
RECLAME po pagina a 3-a o namentele căt şi insorţiunilo
seria 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 105. Braşov, Joi 13 (25) laiii.

Maghiarisare in infinit. Se credea un moment, că fai- Desvglirea statuei Albrecht, cu adâncă mulţămitâ acest monument dela
mbsa lege privitore la acesta bote­ armata Mie atât de scumpă. Fiă, ca acel
Aşa am fost condamnaţi de sorte zare pe unguresce a numelor de lo­ |n 21 Maiă n. s’a făcut în Viena des- spirit, care a înfiinţat acâstă statuă, să pă­
se ne consumăm puterile şi se ne calităţi, a fost pusă pentru timp vălirea statuei archiducelui Albrecht c’o trundă ca o moştenire preţiosă a nâstră pe
aceia, cari după noi se vor lupta sub stin­
pierdem vremea cea scumpă, ce am mai îndelungat la dosar. Der cei-ce pompă deosebită. Timpul era admirabil. dardul Austro-Ungariei pentru tron şi p&-
pute-o folosi pentru alte bune şi fo- au presupus aşa ceva s’au înşelat. Afară de Maj. Sa monarchul, de faţă erau triă. Să cadă acum vălul de pe statuă“.
lositbre, luptând mereu In contra Nu pot birui nici maghiarisa- aprope toţi membrii casei domnitore, prin­ Vălul a cădut, musicele intonară
nebunelor planuri şi încercări de torii cu munca stârpă, ce li-o cau- ţul regent de Bavaria Leopold, tote per­ „Gotterhalte“, trupele au dat salvă, âr ar­
maghiarisare şi de cutropire a tutu­ sâză furia ce i-a cuprins, care se sonele princiare, oe se aflau în Viena, re- tileria de pe piaţa Schwarzenberg a dat 72
ror faselor vieţii ndstre naţionale, pbte caracterisa numai cu cuvintele presentantul împăratului german, delega- salve de tun. După acesta episcopul de
planuri şi încercări, cari ies din pă­ folosite odinioră de tata maghiari- ţiunile regimentelor, cari pârtă numele fos­ tabără Belopotoc'ky a sfinţiţ statua, apoi
mânt ca bureţii şi par a nu mai ave sării Sechenyi, care a cjis, că trebue tului archiduce, personagiile înalte din ar­ s’a servit un Te deum. S’a cântat apoi un
sfîrşit. se facă şi din pietri Maghiari. Acum mata austro ungară, din „Landwehr“ şi imn ocasional.
Astăcji ni-se atacă limba, mâne iese la lumină, că una din comisiu- honvedime şi un mare număr de represen- Pe piedestalul statuei este gravată
scola, în altă c}i biserica şi organi- nile nenumărate, cari sunt însărci­ tanţl din tâte părţile ai armatei comune. următorea inscripţia: „Puterea armată a
saţia ei; odată e vorba de magliia- nate, spre paguba visteriei statului, Poporaţiunea Vienei încă a manifestat cel Austro-Ungariei, Majestăţii Sale împăratu­
risarea numelor funcţionarilor, âr cu acesta muncă nenorocită, şi care mai viu interes faţă de festivitate, ea însă lui şi regelui Francisc Iosif I, supremului
altă-dată de maghiarisarea numelor portă numele de „comisiunea albu­ din causa ângustimei locului n’a putut privi beliduce, pentru diua de 2 Decemvre 1898“.
localităţilor, văilor şi munţilor din mului comunelor din ţeră“, a hotă- de aprope serbarea. După amiadl la ora 5 s’a dat un
ţâră. Şi pe când încă n’am isprăvit rît în şedinţa sa dela 16 Februarie După orele 12 trupele desemnate au prânej, la care au fost oficiali membrii casei
se ne dam sâmă despre totâ estensiu- a. c. se „reguleze“ mai întâiu nu­ eşit în ţinută de gală cu musioa în frunte domuitore, personele princiare stiăine, ata­
nea. periculului dintr'o parte, etă eă mele oraşelor şi după faceea se se şi şî-au ocupat locurile lor. Cătră 2 ore şaţii militari şi număroşî ofioerî, âr în re­
ne vedem atacaţi şi bombardaţi din apuce de maghiarisarea numelor ce­ sosiră personele la desvălirea statuei. duta palatului s’a dat o masă pentru cei­
drepta şi din stânga. lorlalte comune mai mari şi mai Puţin înainte de ora 2 sosi şi Maj. Sa. lalţi âspeţl. La prima masă Maj. Sa a go­
u
Am ajuns în statul modern un­ mici. Musica întonă „Gotterhalte şi tobele su­ lit un păhar în sănătatea domnitorilor
guresc cu şovinismul violent pănă nau. Monarchul purta uniforma de mareşal străini, cari şi-au trimis representanţl la
acolo, încât noi Românii dimpreună Pe ba sa acestei hotărîr! vine cu ordinul Maria Teresia, având alături pe festivitate.
cn cele-lalte naţionalităţi, suntem din acum oficiul central statistic din adjutantul suprem contele Paar. Sâra la ora 8 s’a dat o representaţiă
t6te părţile încinşi de focul mai Peşta se adreseze o circulară cu După-ce sosi în cortul ridicat anume, la opera Curţii, la care au fost oficiali nu­
mult sâu mai puţin vehement diri- data de 8 Maiîî cătră tote primă­ archiducele Eainer adresă monarchului o mai oficerl. Cu acâsta serbările s’au sfîrşit.
41
riile oraşelor cu „magistrat regulat , cuvântare, în care dise, că îndată după
giat asupră-ne din gurile revolvere­ provocându-le se umple o oblă cu
lor, .pus cil or, mitrallieuselor şi tunu­ mortea archiducelui Albrecht în şirurile ar­
rilor înverşunaţilor combatanţi pen­ întrebări, ce li-s’a alăturat, pană la matei- se concepu planul de a-se ridica o Serbarea dilei de 10 Maiu în
tru ideia „statului naţional unitar finitul lunei acesteia. statuă neuitatului archiduce, care totdâuna
44
maghiar . Aceste întrebări se refer la di­ a dus la victoriă stâgurile armatei. Armata Bucuresci.
E în adevăr curios a urmări ac­ feritele nume ale oraşelor în tote se simte fericită şi pătrunsă de-o adâncă Sărbarea dilei de 10 Maiă, ce s’a fă­
tivitatea desfăşurată în dimensiuni limbile şi la alte numiri ce sunt în gratitudine, că Maj. Sa a fost atât de gra­ cut alaltă erl în Bucuresci, a fost favori-
mari şi c’o grabă febrila a maghia- us etc. etc. cerendu-se între altele ţios să prime3că acâstă statuă, ea un dar sată de un timp splendid şi a avut cel
risatorilor. încă n’au început bine se arate şi cum sună aceste nume diu partea armatei sale din incidentul ju­ mai desăvârşit succes.
una şi se apucă de alta. După sfor­ după scrierea maghiară etc. bileului de 50 de ani de domniă. Vorbitorul Afară de Bucuresci, lume multă din
ţările miniştrilor de justiţia şi de Vom reveni asupra acestei cir­ îroheiâ reînoind asigurările de fidelitate ne­ provincia a mişunat totă efiua pe strade,
culte a îndesui preoţimea naţionali­ culare, ca şi care nu s’a mai pome­ clintită a armatei, care în cursul vâcurilor a dând oraşului un aspect de sărbătore ob-
tăţilor în tâscul pregătit pentru ea nit nicăiri de când esistă state în stat tare şi va susţină şi pe viitor proba faţă ştâscă. La decoraţiunea oficială a capitalei,
prin sistemul machiavelic al ajuto- lume. Nici pe sfert nu sunt încă cu orl-ce adversar. cu mult bun gust făcută, s’au adăugat de-
relor de stat şi al întregirei venite­ umplute nenumăratele coli de în­ La acestă vorbire Maj. Sa răspunse: coraţiuuile caselor particulare, împodobite
„Mulţămeso pentru cuvintele înălţă-
lor preoţescî, tâsc din care preoţii trebare, ce au inundat ţâra tot nu­ tore, ce mi-a adresat Alteţa Vostră în nu­ mai tâte în calea Victoriei cu stegur' şi
naţionalişti nemaghiarî întraţî în ta­ mai în scopul de maghiarisare şi mele armatei Mele. A fost o ideiă conce­ corone naţionale.
larul lor cinstit preoţesc vor ave se centi'alisare, şi etă vin alte nouă. pută din sentimente măreţe, ca fericitului . Serbarea a fost vestită capitalei în
iese împestriţaţi cu şinore unguresc! Se mai cţică acum cineva, că supuşii mareşal archiduce Albrecht, a cărui inimă zorii dilei, cu 21 lovituri detun. încă dela
şi cu pene în pălăria — urmeză statului ungar nu sunt cei mai feri­ şi putere de fapte a fost dedicată proble­ orele 9, stradele pe care avea să trâcă cor­
acum paralel acţiunea pentru ma­ ciţi pe întreg globul? melor apărării şi nouă tuturor, să-i ridicaţi tegiul regal, începuseră a-se umple de lume.
o statuă şi cu prilegiul unei (jile de mare
ghiarisarea numelor localităţilor. însemnătate să mi o dedicaţi Mie. Primesc Pănă la ora 10 circulaţia devenise impo-

FOILETONUL „GAZ. TRANS“. deci de ani. Părinţi nu aveam, nici fraţi punsei involuntar.— „Alteţa Sa te rogă să trarăm în pădure. însoţitorul meu, care pă­
ori surori, er de rude puţin mg durea ca­ binevoescl a veni cu mine“. rea de marmoră, avea faţă posomorită şi
pul. Studiam puţin şi-mi era de nesuferit O cunosceam şi vorbisem cu ea chiar încadrată de-o barbă căruntă, avea priviri
0 poveste ciudată. viaţa uşuratică a celor, cari mg îucunjurau. în mai multe rânduri. Multe vorbe ciudate seriose şi creţele de pe frunte îi dedeau un
Ca sg fiu cu atât mai retras, mi am închiriat o am aucjit dicându-se despre ea, mai ales aspect sinistru. El tăcea oa pământul, cu
— După H e n r y Z. —
casă la ţâră. Mg sculam cu rjiua ’ cap, însă de felul traiului isolat, ce-1 ducea în ochii plecaţi în jos şi cu mers apăsat şi
n
„Sufletul mi-1 simt apăsat de-o melan- făceam plimbări priu pădure, după amiadl mod aprope sălbătie. Ea nu primia pe ni­ regulat. Purta pălăriă calabresă, pe care
coliă durerosă când noptea negră acopere eşiam la câmp şi culcat pe iarbă aşteptam meni şi nu se ducea aprope nicăiri. Făcea din când în când şi-o îndesa pe frunte.
totul, când ploia oade desă, âr vântul de amurgul sgrii, ca privind apunerea sorelui Arborii de alungul îngustei cărări se
une-orl câte o escursiune, dâr şi atunci în­
tomuă lasă în urmă-i un ecou de jale. îmi să simt farmecul naturei. Iârna făceam ve- soţită numai de un servitor bătrân. Prin- înalţau spre cer, ca nisce schelete. In cli­
amintesc vremile de altă-dată, când în nâtore şi mai ceteam. Aşa mi-am petrecut cesa era frumosă: figură palidă şi ovală, pele acele nu me gândeam unde mă duc,
nopţi întunecâse de veghere trece pe dina­ viaţa timp de trei ani. ochi mari arcuiţi de nisce gene lungi şi nici nu-mi torturam mintea eu rolul pe
intea mea cruda reminiscenţă a unei iubiri Aici se opri şi pe fruntea lui trecu negre, ochi visători şi de-o durerosă me- care am sâ-1 joc. Prea mult iubeam natura
pierdute pe vecl“. par’ că un nor, căci ea se încreţi. Apoi lanooliă. şi farmecul unei astfel de nopţi, decât să
Astfel îm! vorbia un bun prietin al continuă astfel: Avea păr castaniu şi nicl-odată me dau pradă la cugetări de felul aoesta.
meu într’o seră ploiosă de tomuă. După Acum începe povestea mea. Era tâmnă. nu-1 purta frisat, o coafură simplă cu două O admiraţiă fără de margini îmi producea
C6 ’şl resuci o ţigară în salonul elegant Piua fusese ploiosă, şi noptea ca şi asta. bucle cădând pe temple. Bijuteriile le des- totdâuna să văd cerul brăzdat de fulgere,
mobilat, umplut cu lumina tremurătore din- Un rece crivăţ sufla şi picurii de ploie se preţuia şi un singur inel purta în degetul să aud, cum tunetul se pierde în văi, să
tr’un candelabru, el se pregătea să-mi isto- risipeau în jocul vântului. Priveam pe te­ cel mic, având şi acesta în loc de piatră văd Dorii uriaşi plimbându-se pe infinitul
risâseă o aventură ciudată, care în viaţa restră şi sufletul meu posomorit simţia far­ un monogram cu corona princiară. Ea nu lor ocean, şi să ascult cum se deslănţue
lui de eremit i-a rămas ca o relicviă. Afară mecul unei astfel de nopţi. D’odată cineva făcea lux şi şedea la ţâră într’un vechili furtuna.
ploua gârlă şi sufla un viscol grozav. Întu­ bate la uşă şi deodată cu bătaia o şi des­ castel ruinat. Era vijeliă şi mă aflam în pădure
necimea nopţii făcea să nu vedi la doi paşi. chide. Când mi-am întors capul, văd îna- Cu tot timpul urît, mă învălii într’o c’un om, pe care nu-1 mai vădusem nici­
Prietinul meu, după-ce scose câte-va fumuri inte-ml un bărbat; el s’apropie de mine manta şi însoţit de trimisul princesei am odată. Fulgerele ne luau vederea, trăsnetul
din ţigară, începu să istorisescă: fără să-i fi dis un cuvânt şi mă întrebă, pornit spre castel. Ploua grozav şi vântul cădea la doi paşi gata să ne isbâscâ, însă
E mult de atunci. Eram cam de doue- dâcă cunosc pe pi ncesa C... — „Da răs- urla printre ramurele uscate. De-odată în- cu tote acestea tovarăşul meu habar n’avea :
44