Page 50 - 1899-05

Pagina 2. (xAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 105.—1899

sibilă şi ordinea a început să fiă greu men­ S’a sărit imediat în ajutorul călăreţu­ nii „Tribunei Poporului s’au coborît la pasiunile sale, căoî cum ar pută chiar fi
14
ţinută. lui, care fără de nici o confusiune se ridi­ ultimul grad al politicei iloiale, specula altfel ? Der armata are sentimentul cel mai
tive, duşmăndsă binelui românesc.
La orele 10 juna. s’a oficiat la Mitro­ case deja şi se pregătea să încalece. Emo- absolut ai datoriei sale şi este adânc de­
In sdopul de-a pune episccp pe vân­
polia un Te-Deum de cătră I. P. S. S. ţiunea, ce se răspândise în public în primul zătorul biserioei, „Tribuna Poporului şi-a votată Republicei. Guvernul nu va părăsi
14
Mitropolit Primat, încunjurat de înaltul moment, a dispărut de îndată-ee principele luat refugiul la armele cele mai detestate niel-odată armata, căreia este adânc alipită.
cler. La acest Te-Deum au asistat MM. a fost văcjut din nou pe cal la drâpta Su­ de opinia publică româuâscă: la intrigă, La banchetul oferit de oraş ministrul
LL. Regele şi Regina, AA. LL. RR. Prin­ veranului. calumniă, confesionalism si la falsul şi Loubet a ridicat un toast pentru prosperi­
cipele Ferdinand şi Principesa Maria cu Neliniştea trecută, defilarea se conti­ egoistul patriotism local. Er după-ce prin tatea oraşului Dijon, reamintind eroismul
micii principi, toţi d-nii miniştri, corpul nuă în modul următor: regimentul Mihaiă- terore şi făţărnicia şi-au văclut ajuns sco­ Dijonienilor în 1871 şi anunţând, că a au-
pul, s’au declarat şi făţiş aderenţii apos­
diplomatic în mare ţinută, preşedintele co­ Viteazu Nr. fi, trei batalidne, îu frunte cu tatului torisat oraşul să adaugă la armele sale
misiei interimare a oraşului, înalţii funcţio­ compania bacalaureaţilor, comandată de d. E peste orl-ce îndoielă, că în situaţia crucea legiunei de onore.
nari ai Statului, oficerii superiori din gar- maior Lambru, comandant d. eolone’ Boe- asta „Tribuna Poporului nu mai pote fi
14
nisona BucurescI, etc. rescu. Regimentul IV Ilfov Nr. 21 (trei considerată ca sincer organ naţional, ci
batalione). Regimentul Nr. 1 geniu (două numai ca un organ de clică, de intrigă,
Plecarea dela palat a Suveranilor a
batalione). Stat Majorul cetăţei. Regimen­ de vrajbă şi ură între fraţi.
fost vestită prin 101 tunuri. )
tul Nr. 2 cetate, (10 companii). Compania De aceea, ca fii iubitori ai neamului — 12 (21) Maiu.
Pe tot parcursul dela palat la Mitro- si bisericei nostre naţionale, ne vedem ne­
de pompieri. înmormântarea lui V. P. Bologa.
poliă, detaşamente din regimentele 21 de voiţi să adresăm opiniei publice românescl
Inspectorul general al Artderiei, d. După cum aflăm, înmormântarea regreta­
dorobanţi şi 1 de geniu erau înşirate pe o următorele hotărîrl ale tinerimei universi­
General Popescu. Comandantul artileriei tare din Cluşiă: tului dirigent al fiilialei „Albina , Valerie
14
margine a trotuarului.
corpului 2 de armată: Regimentul Nr. 2 Protestăm cu indignare în contra ale- P. Bologa, în urma botărîrei luate acjl din
La orele 11 începură să sosescă pe
Artilerie (5 baterii); Regimentul NijV:6 Ar­ gerei de episcop a apostatului; partea direcţiunei din Sibiiu a „Albinei ,
44
bulevard d-nii miniştri cu d nele şi corpul
tilerie (5 baterii); Regimentul Nr. 10 Ar­ înfierăm atitudinea din cale afară cul­ se va face pe spesele institutului. Direc­
diplomatic, cari luară loc în tribuna regală. pabilă şi antinaţională a foii „Tribuna Po­
tilerie (5 baterii); Bateria de munte. Es- 1 ţiunea a însărcinat pe preşedintele său, d-l
Peste 20 de minute sosi M. S. Regina cadronul Nr. 2 Tren (9 secţii). porului ', faţă de care declarăm, că ne-am Petru Nemeş, ca împreună cu d-l membru
cu A. S. R. Principesa Maria şi micii prin­ Inspector general al Cavaleriei: d. perdut orl-ce încredere, şi de aci înainte al direcţiunei S, Damian „să aducă la cu-
o vom combate ou tote mijlooele permise;
cipi, în trăsură deschisă, trasă de patru cai general S. Băicoianu. Comandantul briga- rugăm întreg publicul românesc, de noscinţă domnei văduve espresiunea pro­
negri. La orele 11 şi jumătate fix sosi M. dei 2-a de călăraşi; Regimentul Nr. 5 ro­ a şl trage consecinţele faţă cu organul, ce fundei sale dureri pentru perderea prin
S. Begele, călare pe un cal negru, încun­ şiori (4 escadrone); Regimentul Nr. 3 Că­ s’a dovedit de atâtea-orl a nu fi sincer a- morte a valorosului funcţionar a institu-
jurat de statul major. Suveranii şi cu deo­ lăraşi (4 escadrone). p^rător intereselor de obşte românesc! ; tulu“. La înmormântare, pe lângă membrii
sebire M. S. Regina, au fost aclamaţi la Divisionul gendarml călări (2 esca­ aducem viile nostre mulţumite orga­ de aici, direcţiunea va fi representată şi
44
intrarea în bulevard într’un mod frenetic, drone). nelor naţionale „Tribuua şi „Gazeta Tran­ prin d-l director esecutiv Parteniu Gosma.
14
de imensa mulţime. Sosind ,M. S. Regele Defilarea s’a terminat la ora 1 jumă­ silvaniei pentru lupta desinteresată, demnă — Amintim tot-odată, că osămintele pă­
şi deschisă în contra apostatului şi în con­
s’a apropiat de tribuna regală, s’a întreţi­
tate. Ţinuta trupelor — corectă îu cea mai tra amicilor săi guvernamentali şi .pseudo- mântesc! ale decedatului au fost transpor­
nut puţin cu d-nii miniştri şi corpul diplo­ mare parte — a mulţumit pe Suveran, care naţionaliştl. tate ac]l la 4 ore dela locuinţa propriă în
matic, apoi a luat loc în rondul din faţa a dat dese-orl semne de vădită mulţâmire. I'iviu Pandria, când. de adv. Ioan Scurtu, casa rece a bisericei române din Groverl,
statuei lui MihaiiI Vitâzul şi a primit de După defilare M. S. Regele s’a mai când. de prof.,. Emanoil Mocean, stud. în drept.
Augustin Caliani, când. de jn-of., Iosif Maiorescu, fiind petrecut de rudenii şi număroşî amici
filarea. întreţinut puţin cu membrii corpului di­ stud. univ., Alesandru Pop, stud. juris, Aur. şi ounosouţî.
Oprea, stud. în drept, Const. Virgil Tunciu, stud
La ora 12 şi un sfert începe defila­ plomatic. La orele 1 şi jumătate M. S. Re­
în drept, G. Novacovicifl, stud. în drept. Mihail In loc (le cununi trecetore la si­
:
rea trupelor, în sunetul unei mari mus cl gele şi A. S. R. principele Ferdinaud s’au Spăriosu, stud. în drept, Aurel Ija, stud. med.,
Aurel Câpuşan stud. în drepr, luliu Clnrillă, stud. criul neuitatului Valeriu Bologa, Domnul şi
militare. Trupa defilâză în ordinea urmă- întors călări la palat. La trecerea M. S.
în drept, Lucian Balint, sfud. în drept, V. Must", Domnu Dr. Oetavian Russu, advocat în Si­
tdre: Comandautul Corpului II de arma ă : Reginei, care se afla în trăsură împreună rig. med., D. Lasou, stud. în drept, Virgil Pop,
stud. iur., Ioan Tisieni, stud. jurist, Virgiliu Mu- biiu, au contribuit cu 15 fl., âr d-l şi
d. general E. Arion, cu statul său major. cu A. S. R. principesa Maria şi micii prin­
răşian-u, stud. în drept, Aurel Moldovan, stud. în domna Simeon Damian, advocat îu Braşov,
Musicile trupelor din paradă. Plutonul ofi- cipi, publicul a isbucnit din uou în urale. drept, Emil Sabo, stud. fi'os, Alesandru Morar,
stud. în drept. Emiliu Ostate, August Deac, stud. 20 fl. pentru masa studenţilor români din
cerilor din garnisonă, cuprinîend: oficerii Sera centrul capitalei şi în special ca­ în drept, luliu Deoian, stud iur., Nicol. Lazar,
fără trupă, aceia ai diferitelor şcoli şi ser lea Victoriei a fost feerie iluminată. Un stud. în drept, Alexandru Aciu, Aug Mircea, stud. Braşov. — Direcţiunea şcolară le mulţâ-
viciurl, precum şi oficerii de reservă. Două public imens făcea circulaţia absolut impo­ în drept, Aurel O. Sava, stud. în drept, Andrea, mesce pentru nobilul dar.
y s
Ioan f scan, stud. în drepturi, Emil Nestor, stud
compănii ale scolei de oficerl: comandan­ sibilă. La orele 8 şi jumătate Suveranii au med., Gt.orge Repede, stud juris. Leg ea despre maghiari sarea numi­
tul scolei de oficerl, d. colonel C. Cică. eşit în trăsură şi s’au îndreptat spre şosea rilor (le localităţi va fi executată. Comi-
Scola militară de artilerie şi geniu : coman­ Pe când MM. LL. se aflau prin dreptul siunea însărcinată cu compunerea unui al­
dant d. lt.-colonel AronovicI'. Institutul me- ministerului de finanţe a început ploia Revistă externă. bum despre t6te comunele din ţâră a adre­
dico-militar: Director medic de corp de aprope torenţială, aşa, că Suveranii au fost Protestare în contra taxelor la sat circulare tuturor primarilor, provocân-
armată : d. dr. Zorileanu. Scola militară de nevoiţi să se întorcă la palat. Porţile de fier. „FremdenblatC este in­ du-’i să dea răspuns pănă la finea lunei
administraţia. Scola de poduri şi şosele. Ploia nu a ţinut însă, decât numai format, că din nou mai multe state străine acesteia la tăte întrebările, ce li-se pun cu
Comandantul diviziei 4 a infanterie d. ge­ vre-o dece minute. protestezâ îu contra taxelor, ce vre să le privire la numirile de pănă acum a locali­
neral Carcaleţsanu, cu statul său major. pună Ungaria la Porţile de fier. Intre a- tăţilor. Tot-odată pot să-’şl esprime do­
Alteţele Lor Regale principele şi prin­
Batalionul Nr. 5 vânători: comandant d. cipesa au eşit după ploe şi după ce au ceste state amintesce mai îutâiii pe Anglia, rinţa, că pentru localitatea lor, care nume
maior Claudian. Batalionul nr. 6 venătorî: apoi pe Rusia. să rămâuă cel oficios?
parcurs calea Victoriei până la şosea s’au
comandant d. Maior Cristu.
întors la palatul dela Cotrocenl. Colonia austriacă în Africa. Co­ Mandatul dela Ceica. Ofioiosa „Pol.
In ordinea defilărei a trecut apoi La orele 12 noptea animaţiunea pe respondentul vien.es al lui „Times comunică Ert.“ anunţă, că pentru ceroul electoral al
4
brigada a 8-a de infanteriă comandată de stradele capitalei era încă în plinul ei.
acestei foi, că cercurile înalte politice din Ceicei, devenit vacant prin alegerea lui
generalul ei A. S. R. Principele Ferdiuand.
Viena se ocupă serios cu câştigarea unei Goldiş de episcop al Aradului, partida gu­
Ajuns în faţa M. S. Regelui, după salutul
0 declaraţia a tinerimei. colonii în Africa. Deja s’a indicat teritorul, vernamentală a numit candidat din partea
militar, Alteţa Sa merge să-şi ia locul la
ce ar fi să se ocupe. El se află în ţinutul sa pe Dr. Kupsa Victor, concepist în mi­
drâpta Suveranului. Fără de veste, calul se Din partea tinerimei române universitare
Rio Oro, în faţă cu insulele Canariee. nisterul de finanţe.
împiedecă, alunecă cu amândouă piciorele din Cluşiu suntem rugaţi a da publicităţii urmă- „Fremdenblatt crede a sei, că ministrul
44
de dinainte ; A. S. R. Principele Ferdinand torea daclaraţiune : austriac de comercitî are deja cunominţă Afacerea episcopului Zmejanovici.
u
vrâ să sară de pe cal, care însă într’o Mâhniţi profund, am luat cunoseinţă despre acest lucru şi a promis deja a da Oficibsa „Kel. Ert. desminta soirea altei
de strigătorul delict naţional săvîrşit la
mişcare bruscă trântesce pe călăreţ. oficiose unguresc!, oare vestise, că episco­
Arad în contul intereselor poporului şi bi- sprijinul său. Se cjice, că ceritorul contem­
sericei nostre gr. or. plat e forte avantagios, clima e sănătosă pul de Yârşeţ Zmefanovid şi-a cerut ier­
tare dela patriarchul sârbesc. Zmejanovici
Alegerea de episcop a vicarului de şi e acomodat pentru cultivarea de fructe
mergea drept cu pas sigur înainte, având tristă figură Iosif Goldiş o consideră toţi sudice. a făcut ce-i drept o visită patriarehului,
tote cunoscinţele topografice ale pădurei. Românii de bine, nepreocupaţi şi neanga­ der el n’a declarat acestuia, deoât că acu-
jaţi în servii oculte, ca o lovitură te­ ProtesUd Turciei. Porta a însărci­ sele ridicate în contra lui Brankoviol nu
-
Când intrarăm în sat era trec t de merară adusă prestigiului onorei românescl nat pe ambasadorii săi din Paris şi Lon­
miecjul nopţii. Eram ud! pănă la cămaşă, şi moralităţii nostre bisericesc!. dra să protesteze în oontra convenţiei scrise sunt de natură personală şi că demnitatea
însă mergând înainte cu nepăsare ajunse­ Un vencjător al neamului şi al bise- referitore la Africa, încheiată între Anglia de patriarcb cere, ca el să se purifice. Zme-
răm peste puţin la castel. Castelul încun­ ricei, osândit odinioră de înşi-şl actualii şi Francia. Ambasadorii amintiţi au fost janoviel a şi provocat la aeâsta pe patri­
jurat de ziduri în ruină avea aspectul unei săi agenţi electorali şi aderenţi servili, a însărcinaţi tot-odată a declara, că e neco­ archul. Afacerea prin urmare nu-i înche­
fost pus în fruntea unei eparchii româ­ iată. — Tot „Kel. Ert.“ aduoe soirea fan­
cetâţuie şi din curte se audia lătratul trist rectă acea stipulaţiune din convenţiă după
nescl, în dispreţul principiilor iubirei de tastică, că în procesul verbal s’a luat o
al cânilor. neam, moralităţii, ordinei şi consequenţei, care Franeia şi Anglia stabilesc frontiera propunere, ca metropolitul român gr. or. să
Tăcut şi majestos se îuălţa castelul, cari tot-dâuna au constituit un decor al de sud a statului vasal turcesc din Egipt. fiă rug&t a se ocupa eu aeâsta afacere,
în ferestrile lui nici o lumină nu licări», temperamentului românesc. 3Ionvmentul lui Sădi Carnot a eventual episcopii români gr. or. să fiă ru­
părea oă nu e locuit. Am ocolit zidul în Incontestabil, adevăraţii culpabili pen­
tru acestâ făptuire nenorocită sunt acei fost inaugurat în presenţa d-lui Loubet, gaţi a desbate în comun cu episcopii sâr­
faţa unei portiţe de fier şi ne oprirăm.
pretinşi naţionalişti grupaţi în jurul „Tri­ preşedinte al Republicai, şi a miniştrilor besc! acusele ridicate îu contra patriarebu-
Am întrat în curte. Ne aflam la una din 4
bunei Poporului * dela Arad, cari fără de Dupuy, Delombre şi Krantz în Dijon. D-l lui Brankovicî.
aripile castelului când âtă, că'doi câni mari nici o remnşcare s’au aliat cu detestabilele Dupuy a pronunţat un discurs reamintind
se reped spre noi, der cunoscendu-şl stă­ elemente guvernamentale mobilisate de devotamentul lui Carnot pentru ţâră în Nenorocire la minele dela Anina.
pânul se retraseră dând dm codă. După ce vrăjmaşii neamului şi bisericei nostre pen­ 0 telegramă din Lugoş auunţă, eă în urma
tru a aşeda în scaunul episcopesc de Arad timpul preşedinţiei sale şi părerile de rău
închise porta, însoţitorul meu mi a dis: unei surpâturî, ce s’a întâmplat în minele
pe un deputat mameluc, amic al păgânelor unanime dovedite Franeiei de străinătate
„Cred, că eşti obosit; decă doresc! să te de cărbuni dela Anina, muncitorul Ioan
legi poreclite bisericesol. la asasinarea lui Carnot. Oratorul a vorbit
presenţl Alteţei Sale, vei trece întâiă pe Sporea a fost momentan omorît, âr alţi
Dela înfiinţarea sa, „Tribuna Poporu­ apoi de partea, ce a avut Carnot în for­
la mine, unde vei aştepta, şi în urmă te lui s’a făcut organul unei duplicităţi po­ marea unei alianţe, oare a modificat condi- trei muncitori au fost răniţi de morte.
14
voiă couduce în apartamentele stăpânei litice, care aducea şi aduce servicii numai ţiunile morale şi politice ale Europei. Pri­ Concert. Pe când trupa germană de
mele . celor, ce vreu desbinarea şi învrăjbirea
u
poporului rornâu. mind corpul de oficerl, d-l Loubet dise, că opere a d-lui Bauer se afla încă în Braşov,
Am dat din cap ca semn de afirmare. armata ese din popor şi tot acolo se în- s’a esprimat dorinţa din sînul publicului,
Acum, prin campania lor pentru Gol­
(Ya urma.) diş — mascată de pretinse aspiraţii salu­ torce. Ea împărtăşesce sentimentele sale de-a da ocasiune muit. talentatei cântăreţe,
tare intereselor eparcbiei dela Arad, ome­ cele mai nobile, dâr câte-odată v a i ! a r e d-rei Eli a Gmcincr, orig nară din Braşov,