Page 51 - 1899-05

Nr. 105.—1899. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 5.

să cânte cu acea trupă de opere. Precum comitetul central, ca adunarea generală Tuturor acestor prea stimaţi donatori „Scola Română" (Botişani, 1895.)
ni-se spune, din causa corespondenţei în­ proximă să o ţină în Deva. — Comitetul le aducem cea mai căldurosă mulţămită în Semnalul" (BucurescI 1884.)
numele acelora, cari vor avâ să beneficieze
târziate din partea direcţiunei nu s’a pu­ a luat cu plăcere act de invitare şi a lio- „Situaţia Română (Botoşani, 1896.)
de bib’ioteoile poporale. Afară de aceea „Solidaritatea Latină" (BucurescI 1895)
tut realisa acâstâ aşteptare. La înoita do­ tărît a tind proxima adunare generală în Deva ne simţim datori a esprima viile nostre „Solidaritatea" (România, 1884.)
rinţă esprimată în cercurile musioale din la 27 şi 28 August n. c. mulţămirl d-lui Dr. med. Gheorghe Baiulescu, „Statul viitor şi social democraţia"
loc, d-ra Gmein°r s’a decis a da un con­ — In causa loteriei proiectate în fa­ care a binevoit a lucra prelegerea: „Bolele (BucurescI, 1896.)
cert în 2 Iunie st. n. în otelul „Orient“ vorul „Casei naţionale" şi a internatului lipiciose şi m jlocele de a-le preveni", ce­ „Studenţii şi Mihail ICogălniceanu"
tită Duminecă îu 21 Martie v. a. c. în
(deorece casa de concerte este ocupată de băieţi, biroul a fost însărcinat în şe­ (BucurescI, 1896.)
comuna Ghimbav de un membru al comi­
acum de trupa teatrală maghiară), la care dinţa dela 13 Aprilie să înainteze fără „Suspin Naţiou&l" (B. Ionesou" (?1897
tetului nostru.
concert va da concurs şi logodnicul său, amânare ministeriului de finance o cerere In numele comitetului desp. I al „Aso­ „Tactica social-democratieă a l u i F r i d .
d-1 Iuliu Kieffer, cântăreţ de operă în pentru concesionarea loteriei şi pentru scu­ ciaţiunei pentru literatura română şi cul­ Engels (România, 1896.)
Carlsruhe, care şi a câştigat în lumea mu- tirea ei de porto, dare şi competinţă. Aran- tura poporului român". „Ţara" (BucurescI, 1894.)
sicală un nume distins. Atragem atenţiu­ giarea loteriei a fost încredinţată unei co- Andreiu Bărseanu, Nicolae Bogdan, „Telegraful Român" (BucurescI 1889.)
nea iubitorilor de musică asupra acestui misiunl constătătore din d-nii Şuluţiu, directorul desp. notarul comitet. „Tinerimea" (BucurescI, 1894.)
interesant concert. Cosma, Togan, Ivan şi Diaconovieh. Pen­ # „Tinerimea Română" (BucurescI 1894)
„Tocila" (Kucurescî, 1892.)
tru acoperirea cheltuelilor s’a deschis co- „Transilvania" (Ploeseî, 1895.)
Serbare-Puşkin în Rusia. Tocmai
misiunei un credit de 1000 fi. din fondul Cărţi, reviste şi diare oprite. „TurdaŢ BucurescI, 1892.)
acum se împlinesc 100 de ani, de când s’a
„Casei naţionale". „Unirea" (BucurescI, 1887.)
născut renumitul poet rus Puşlcin. Din in­ — F i n e . — „Universul" (BucurescI 1894.)
— In şedinţa dela 20 Aprilie s’a pre­
cidentul acesta se vor face în Rusia ser­ „Lealitatea (BucurescI, 1885.) „Universul Literar" (BucurescI 1894.)
sentat o hărtiă din partea comitetului des­
0
bări în 4'iei de 26, 27 şi 28 Maid n. In „Legende mia (Bolintreeu) 1862" — „Unitatea Naţională" (Bucureso, 1885.
părţământului Cătina al Reuuiunei învăţă­ (BucurescI, 1895.) „Varietatea" (Bucuresol, 1889.)
teatrele oraşelor mai mari se vor da re-
torilor români din archidiecesa gr. cat., „Liga Română" (BucurescI, 1896.) „Vescul" (BucurescI, 1894.)
presentaţii de gală, se vor Oficia liturgii „Literatorul" (BucurescI, 1885.)
prin care comitetul central e rugat să-i „Veselia, foiă amoristică BucurescI,
pentru mântuirea sufletescă a marelui poet, „Lucâfărul" (Focşani, 1894.) 1884))
pună la disposiţiă suma de 48 fl. 42 cr.
se vor ţină conferenţe şi disertaţiunl în „Lumea Nouă" (BucurescI, 1895.) „Viâţa“ (BucurescI, 1895.)
colectată în 1885 de d-1 Gr. Maior pentru
şcole, societăţi etc. Serbarea va fi la culme „lumina" (BucurescI, 1894.) „Viitorul" (BucurescI, 1879.)
înfiinţarea de biblioteci ambulante în Câm- „Lumiua ilustrată", id. cu Z^rul „Lu- „Voci latine dela fraţi la fraţi" (Bu­
la mormântul poetului in claustrul Soja
piă. — Acâstă cerere a fost respinsă, „de- mina" (BucurescI, 1894.) curescI, 1895.)
torsky. Dela Petersburg va merge acolo
ore-oe în sensul conclusului nr, 7 din şe­ ' „Lumina pentru toţi" (BucurescI, 1892.) „Voinţa Oraiovei" (Craiova 1895J
un tren separat, care va duce pe partici­ „Luminatorul" (BucurescI, 1882.) „Voinţa Prahovei" (Ploeseî, 1892.)
dinţa a doua a adunării generale din 1894
panţi pănă la staţia Ostrod, âr de aici vor „Luptătorul" (BucurescI, 1882.) „Voinţa" ţBucurescl, 1884,)
suma indicată se pote conferi numai des-
trebui să facă calea pedestru pănă la cla- „Lupta" (BucurescI, 1891.) „Vorba Românului" (Botoşani 1895)
părţămintelor Asociaţiunii". „Lupta Naţională" (Brăila, 1894.) „Vocea" id. cu foia Lupta şi Ecoul
ustru, cam 70 chim.
In aceeaşi şedinţă a comitetului, „Luptele pentru naţionalitate (Bu­ (BucurescI, 1892 i
avendu-se îa vedere, că „despărţământul curescI, 1892.) „Vremea" (Craiova, 1896.)
Din Jidancă — Ţigancă. Ou oca „Mâialul Român" (BucurescI, 1898.)
Modului (acelaşi teritoriu, peste care se
siunea târgului de ţâră d e l a CincI-bisericI, „Marşul Ligei Româue (BucurescI
estiude şi sus amintitul despărţământ Că­
medicul acelui cerc cu mult năcas şi cu 1895.)
tina al Reuuiunei învăţătorilor) nu a dat
ajutorul poliţiei a isbutit să prindă vre-o „Martirului Dr. V, LucacI (Sibiiu, 1896,
semne de activitate ani de-arendul şi că e „Martirului Dr. V. Lucaeiu (BucurescI
260 de ţigani corturarl, pe cari i-a vacci­ t
necesar, ca Asociaţiunea să-şî aibă repre- 1806.)
nat cu forţa, deore ce este constatat, că cu
santanţii săi şi în acele părţi, — se decide 1896) Lucia Bologa născ. Puşcariu, în nu­
deosebire Ţiganii sunt, cari transmit văr­ „Meliedinţul" (T. Severin, 1894.)
a-se organisa despărţământul Modului, âr mele său, al Aiului Lucian şi al număroselor
satul dintr’un loc în altul. Intre Ţigani, „Melancolie, Versuri (fghel) 1891“ —
cu conducerea reorganisării să fiă încre­ sale rudenii, face cunoscută trecerea din
medicul dete cu ochii de-o femeiă, care-i (BucurescI, 1895.) vieţă a iubitului său soţ
dinţat d-1 Ioan Moldova», protopop în Că­ „Mesagerul Naţional" (BucurescI 1895)
părea forte interesantă şi cunoscută. O în­
tina". „Mişcarea Română" (Botoşani, 1898.) Valerie Petru Bologa.
treba, cum o chiamă? — Etelca Schwartz,
— In şedinţa dela 4 Maiu s’au luat „Naţionalul" (BucurescI, 1884.) . Dirigcnt al Filialei Albina din Braşov,
a
răspunse femeia cu un accent pocit ţi­ „Naţiunea" ^ucuivscî, 1894.) n
spre scire donaţiunile făcute de „Timişana"
gănesc. Ea spuse mai departe, că e din „Noua Gazetă", id. cu „Voinţa Na­ oare după grele suferinţe astăZl la 10'/
2
(100 fl.), d-nii Em. Ungurianu (100 fl.), I. ore a. m., în etate de 45 ani, şi în al 11-lea
comuna Hogyâsz şi că e fiica unor Jidani. ţională" (— 1890.)
TeodorovicI (100 fl.)şiDr. P. Ţegle (20fi.), „Omagiu patriotului Gr. T. Brătianu" an al căsătoriei şl-a dat nobilul său su­
S’a amoresat de un ţigan corturar şi a fu­
din cari să se creeze un fond cultural pe (BucurescI, 1893.) flet în manile Creatorului.
git eu el. De atunci părinţii n’au dat
u
sănia despărţământului T'imişorii . Fondul „Opinia" (BucurescI, 1898.) Rămăşiţele pământesc! se vor trans­
de urma ei şi au rămas în credinţa, că r „Ordinea" (Buzeu, 1898.) porta spre vecluicâ odihnă Joi, în 25 (13)
se va transpune cu începutul anului viitor
fiica lor s’a sinucis, aruncându-se în Du­ „Orientul" (BucurescI, 1884.) MaiQ, la orele 4 p. m. din casa rece a ci-
la cassa centrală. — Acelaşi despărţământ
năre. — Etelca Schwartz s’a făcut o Ţi­ „Ortodoxul, foiă eole-iatioă 1880" miterului biserioei gr. or. din Groverî.
gancă neaoşă, se îmbracă tocmai ca şi ce­ a iniţ’at înfiinţare* de bibliotecă ambulante. (BucurescI, 1895.) Cununi la expresa dorinţă a defunc­
Pentru biblioteca Nr. I. a donat d 1 ad­ „Pactul român" (Botoşani, 1897.)
lelalte Ţigănci, er copilaşii ei sunt tot aşa i tului nu se primesc.
vocat Em. Ungurianu din Timişora 45 opuri „Patne (La)" — (BucurescI, 1894.)
de murdari şi sdrenţoşl, ca şi ceilalţi pu- „ atriotul român" (Botoşani, 1896.) BJă-i ţărîna uşoră !
p
diverse.
radăi. Ea însă Zice, câ e fericită în starea „Perseverenţa" (BucurescI, 1884.) B r a ş o v , în 11 (23) MaiQ 1899.
acâsta şi nu doresce să-şi schimbe situa- „Perseveranza" (BucurescI 1879.) Dela Filiala (lin Braşov a instit'u-
ţiunea. Daruri pentru bibliotecile poporale „Plugarul" (BucurescI 1885.) 1
„Foporui" (România, 1884.) tului de credit şi economii „Albina" am
dela Braşov. primit asemenea un anunţ, prin care „cu
Din România. MM. LL. Regele şi > „Poporul Român" (BucurescI, 1883.)
Regina României vor pleca săptămâna vii- ffiulţămifă puItSîcă. „Posiţiunea şi drepturile Metropoli- adâncă durere aduce la cunoscinţa tuturor
tere la Sinaia, unde vor sta numai două ţilor români, BucurescI 1892" (BucurescI. amicilor şi cunoscuţilor încetarea din vieţă
~ Braşov, 5 MaiQ v. 1899. 1895.)
seu trei cŞile. a valorosului şi zelosului ei Dirigent". în­
Pe sâma bibliotecilor poporale iniţiate „Presentul Român" (Botoşauî, 1897.( mormântarea se va face în cimiteriul bise-
— Intru amintirea înfiinţărei Funda- în despărţământul I (Braşov) ai „Asocia­ „Prescurtare din Istoria Românilor"
ţiuuei Universitare Carol I-iQ s’a ţinut în ţiunei" s’au făcut în timpul din urmă ur­ (Bucuresrî, 1897.) ricei române din Groverî.
„Principiul da naţionalitate" (Bucu-
sala bibliotecii, în Ziua de 9 MaiQ con­ mătorele coutribuirl: rrscî, 1891.)
form regulamentului, o şedinţă solemnă. 1) D l Dionisie Făgărăşianu, profesor „Progresul Român" (Botoşani, 1895.)
în Braşov, s’a înscris cu cot'saţiune lunară ULTIME SCItil,
D-1 rector al Universităţii sub a cărui pri­ „Pruncul" (BucurescI, 1894.)
de câte 1 fl., începând din Ianuarie a. c.,
veghere e pusă Fundaţiunea, a ţinut un „Raiul" (BucurescI, 1899.)
şi afară de aceea a dăruit 5 esemplare din Viena, 28 Maiu. Ooiifereiitele de
discurs, prin care a arătat importanţa Fun- broşura sa „Pace vouă!" şi 2 es. din „Geo­ „Raportul general' (BucurescI, 1892.) acjî ale miniştrilor austriac! şi un­
daţiunei pentru progresul studiilor univer­ grafia pentru scolele medii voi. III. „Reuascerea" (BucurescI, 1884.)
„Renascerca Română" (Bucuresol guresc! n’au avut nici un resultat. Nu
sitare. După aceea s’a cetit raportul cătră 2) Poporenii din Fcldiora au contri­ 1897.) s’a putut tace nic! o apropiere în
M. S. Regele. După şedinţă, ministrul in- buit suma de 6 fl. 42 cr. „Răsboiul (redactat de Bauerj"—(Bu­ cestiunea pactului.
strucţiunei publice împreună cu d-1 rector 3) Tinerii meseriaşi din Brnşov-Tocile curescI, 1882.)
şi cu bibliotecarul Fundaţiunei Universi­ au contribuit cu s u n a d e 109 fl. 89 cr., „Reşinariul" (BucurescI, 1885.)
adunată în urma unei producţiunl, pentru „Reuniunea Românilor din Traneil
tare, au fost primiţi de M. S. Regele. D 1
înfiinţarea unei bibi. poporale pe sama po- vania şi Ungaria, de Nicoiae Mangaţiu
C. Dimitrescu-IaşI a presentat raportul asu­ porenilor din acest suburbiu al Braşovului. Rossi (România, 1896.) Planta, care se nutresce cu carne
pra mersului instituţiunii, âr bibliotecarul 4) D-1 G. Zănescu, comerciant în Bra­ „Revista Societăţii Lira (BucurescI, animală. „Times" spune, că în ţera Ni-
două volume frumOs legate, cuprinZând fe­ şov, a dăruit un dulap potrivit pentru in­ 1888.) cargua s’a descoperit o plantă, care se nu-
sele absolvenţilor universitari din Bucu- stalarea uaei bibi. poporale. „Revoluţia Soc’alâ" (Craiova, 1898.) tresee cu carne animală. Ea are înfăţişarea
rescl şi Iaşi, tipărite în decursul auului din 5) D 1 Dumitru llie, econom în Râş­ „Revista Ori'.ică Literară (laţi. U93.) viţei şi proprietatea, că prinde cu cârceii săi
fondurile Fundaţiunii. Majestatea Sa Re­ nov, a dăruit 1 fl. Revista Poporului' (BucurescI, 1894)
„Revista Societăţi Tinerimea Română animale ce se întâmplă să trâcă pe lângă
gele a binevoit să arate îna'.ta-I satisfacţie 6) D-1 1. G. Bibicescu, director de (BucurescI, 1885.) ea, pentru a-le suge apoi sângele. SarrneD-
bancă în BucurescI, a dârifit 23 scrieri
pmtru progresele Fundaţiunii şi să încu­ „ R o l u l Roman" (Botoşani, 1895.)
preţiose fiă-care în câte 4 esemplare şi tote tele ei sunt acoperite cu o substanţă cle-
viinţeze publicarea raportului anual, legate (afară de una). „România, hartă (— 1892.) iosă cafeniă. Decă se tae, ele se încolăcesc
„România", id cu „Binele Public"
7) D-1 Ghcorghe Pitiş, profesor îu Bu­ (BucurescI, 1891.) împrejurul braţului şi lasă pe carnea lui
curescI, a dăruit suma de 3 fl 29 cr. şi „România cu ţările învecinate de T. urme roşii şi beşicl. Planta se nutresce
§J&ela Asocfatinsie. afară de aceea 53 esemplare dm broşura
sa: „Serbarea Junilor Ja Pasc! în Braşov". Colier Jose" (BucurescI, 1896.) printr’un mare număr de sugătore, cari
Din procesele verbale, luate în şedin­ „România la Dobriţin sâu condamna­ stau închise şi se deschid numai pentru a
8) D-1 Dr. Nic. Mănoiu, candidat de rea lui V. Lueaciu (Bucuresol, 1896.)
ţele din Aprilie şi MaiQ c. ale comitetului suge. Planta oarnivoră e de o lăcomia de
advocat în Braşov, s’a înscris cu cotisa- România Liberă" (BucurescI, 1879.)
central al Asociaţiunei şi publicate în nu­ ţiune lunară de câte 1 fl., începând din „Românii din regatul ungar şi poli­ necredut, în cinci minute ea e în stare să
mărul mai nou al „Transilvaniei estragem Februarie a. c. tica maghiară de I, Slavici" (BucurescI, sugă tot sângele din corpul unui animal
14
următorele: 9) Un membru român al societăţii 1896.1 de taliă mijlocie. Ţăranii NicaraguanI o
D 1 Francisc Hossu Longin, directorul nostre din Braşov, care doresce a rămânâ „Românii şi Maghiarii" de I. P. Flo- întrebuinţeză ca paznic aşeZându-o dinain­
necunoscut, a pus ia disposiţiă comitetului rantin (-ucurescl,, 1896.)
despărţământului VIII, înaintâză procesul tea uşilor şi ferestrelor casei.
10 fl. cu destinaţia, de a-se abona numerii „Romanul" (BucurescI, 1894.)
verbal al unei conferenţe a inteligenţei ro­
de Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei" „Rostul Roman" (Botoşani, 1896.)
mâne din Deva, prin care d-1 Francisc pe câte un an pebtru cmcl agenturi ale .Schiţe şi amintiri (Petrescu) 1893" Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu.
.Hossu-Longin a fost încredinţat să roge despărţământului. — (Craiova 1895.) Redactor responsabil: Gregoriu Maior.