Page 53 - 1899-05
P. 53
4
REOACŢIUNEÂ, „gazeta * iese în floare îi.
AfliBinistraţiunea şi Tipografia. Abonamente nentrn Anstro-Ungaria:
BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi., pe săso luni
6 fi., pe trei lnnî 3 fl.
Scrisori nefrancate nn N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nu se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şAse
IBSERATE se primesc la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
HWISTRAŢIUME In Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franol.
următtirelo Birouri (le armnolurl:
In Tiena: M. Dukes Nachf. Se prenumoră la tdte ofi-
ffax. Auoenfeld *. Emerloh Lesner. cielo poştale din întru şi din
afară şi la d-nii colectori.
Helnrloh Sohalok. Rudolf Bosse.
A. Qppellka Nacbf. Anton Oppellk. Abonamentul pentrn Braşov
In Budapesta: A. V. Boldber- Admmistrafnmea, Piaţa nsi«
oer, Ekstoin Bernat. In Ham- TArgnl Inului Nr. 30, etsşit
burg.- Marolyl 4. Llolimann. I.: Pe un an 10 fl.. po şist
PREŢUL INSERŢIUNILOR : o se luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 oi.
rin garmond pe o ooldnă 6 cr. Cu dusul în casă: Pe un ai
şi 30 or. timbra pentru o pu A l T t T L 2SII. 12 fl., pe 6 luni 6 fl.. po trei
blicare. — Publicări mai dose luni 3 fl. — Un esemplar 3 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sAu 15 bani. — Atftt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi inserţiunile
ieriă 10 or. său 30 bani. sunt a se plăti înainte.
Nr. 106. Braşov, Vineri 14 (26) Maiu. 1899.
Accentuarea din nou a crisei. între ambele state pe basă parla cu efectul ameninţărilor obicinuite, Tăria posiţiei este a se căuta, nu atât
mentară, Ungaria va procede de sine că într’un cas ore-care, când Austria în argumentele obiective, cât mai mult în
E vorba de crisa nesfîrşită, ce stătător, avend să-şî reguleze ea în- n’ar vre să cedeze, Ungurii vor trece sîmburele politic al cestiunei de litigiu..
au produs’o marile neînţelegeri în sa-şî afacerile economice, separân- cu toţii în tabăra kossuthistă. Cu de Două fapte esplică acâsta, dâcă se vOr pune
privinţa înoirei pactului economic du-le de ale Austriei, — pe atunci acestea nu se mai pote băga ac]î faţă în faţă. Cea dintâiă a înregistrat’o „P.
dintre Ungaria şi Austria, crisa, care clausula dela Ischl prevedea, că decă frică în Austriac!. Lloyd“ încă la 26 Februarie a. c., anun
dur6ză de patru anî şi a căreia re pănă la 1904 nu se va încheia o Situaţiunea e der nu mai puţin ţând faimosul pact al d-lui Szell cu parti
zolvare încă nici acjî nu se pote nouă convenţiune pe cale parlamen seriosă şi pentru Ungaria. dele obstrucţioniste şi înşirând t6te actele
prevedă. tară, cea esistentă să dureze mai legislative, a căror realisare s’a fost obli
Şi dintr’o parte şi dintr’alta, se departe pe câtă vreme ambele state gat severa oposiţiă a nu o mai turbura.
accentuăză acum, că crisa a ajuns nu vor decide altfel. 0 voce austriacă. - Intre acestea cetim la punctul 4 : „Proiec
la punctul ei critic de culminaţiune, Pentru austriac! însă se mai tul de lege privitor la regularea raporturi
— ceea-ce va se (jică, că de ac| T în nasce şi o altă îngrijire în urma for Piarul „Reiclmvchr“ din Viena lor nâstre economice cu Austria pănă la
colo se vor pronunţa în mod ho- mulei lui Szell. Privilegiul băncei se ocupă în numărul său de Mier finea anului 1903, eventual 1904. In legă
tărît urmările ei, făcând finit stărei austro-ungare durâză pănă la anul curi cu cestiunea pactului, care, flice, tură cu acâsta vor avâ să dobândâscă vi-
nedecise de astăcţî. Putem der ad 1910. Decă der pănă la 1903 seu şi-a ajuns culminaţiunea sa critică, gore de lege şi proiectele privitâre la bancă,
11
mite şi noi, că lucrurile au ajuns la 1904, neputendu-se încheia un nou înainte de tote declară numita f6iă, la valută şi la dările de consum .
punctul de unde trebue se se încâpă pact pe cale parlamentară, ar înceta că cestiunea, dâcă va succede dom Al doilea fapt stă înaintea nostră:
resolvarea definitivă a crisei. între legăturile economice ale Ungariei cu nului Szell de-a rămâne în drept cu guvernul austriac şi unguresc tratâză asu
barea cea mare este: cum şi în ce Austria, atunci, flic Austriacii, Un faimosa sa formulă, sâu dâcă se va pra pactului, care va să clică : guvernul un
direcţiune? gurii vor beneficia încă şâse anî de îndupleca la o modificare a ei în guresc a stabilit deja înainte cu trei luni,
Miniştrii ambelor state s’au în privilegiul băncei comune intrând interesul Austriei, va decide ho- în ce mod va avâ să resolve parlamentul
trunit alaltăerî în Yiena, ca se se tot odată în conflict economic cu tărîtor asupra viitorului celui mai ungar cestiunea pactului; guvernul austriac
sfătuescă ce e de făcut pentru a se Austria — ceea-ce ar fi mult în de- de-aprope economic şi politic al însă nici n’a fost întrebat, dâcă e înţeles
pută finalisa pactul. Ministrul-preşe- favorul celei din urmă, dând o armă Austriei. ou aoest mod de resolvare, ori nu. Ou acest
dinte Szell a venit cu vestita sa for în mâna Ungariei de a face presiune Nu e politician serios în Aus guvern se tratâză abia acuma.
mulă şi presentându-o colegilor sei asupra statului vecin austriac cu tria, — scrie numita foia — care Mai drastic nu se pote ilustra prooe-
:
austriac!, li-a cjis etă, noi ne-am în ocasiunea stabilirei tarifului autonom. să nu fie convins, că posiţiunea Aus derea, ce-i place d-lui Szell. Cu partidele
ţeles cu toţii asupra acestei formule ; Guvernul vienes nu se pote în triei faţă cu formula Szell este o obstrucţioniste el s’a înţeles cu cea mai
tote partidele unguresc! au primit’o voi nicidecum cu o astfel de solu- posiţiune de drept şi politică de tot conscienţiosă minuţiositate şi a stabilit in
şi şi regele nostru şî-a dat aproba ţiune, şi e nevoit să apere interesele tare. Totă lumea scie, că nu e per paragraf! şi subparagrafl, cum va avâ par
rea. N’aveţî decât s’o primiţi şi D.- economice ale Austriei, cerend ca mis unui guvern austriac şi nicî-o- lamentul ungar să voteze pactul. Dâr n’a
Ybstre, şi pactul se va 'încheia. — durata privilegiului băncii să fiă re dată un astfel de guvern nu va putâ aflat de lipsă de-a împărtăşi celeilalte părţi,
F6rte bine, răspund Austriacii. Voi dusă la terminul când înceteză con cuteza să abandoneze prin primirea iubitei ţări surori Austria, nici măcar un
v’aţî înţeles între voi, dâr mai sun venţia vamală şi comercială. formulei Szell cele mai importante cuvânţel. Acesta este un concept de drept,
tem şi noi aicî, car! trebue se ne Dăm loc mai jos . unui articul interese ale Austriei. Şi pentru-că care putea, pote, să li-se cuvină urmaşilor
dăm învoirea, ca pactul se potă de al cj.mrului „Reichswehr“ din Yiena, tâtă lumea o scie acâsta, totă lu ducilor Almos şi Arpad, când au plecat
veni perfect. Cu noi nu v’aţ! înţeles care caracterisâză situaţiunea ară mea este liniştită, totă lumea pri- dela Don să facă cuceriri. Dâr s’ar fi cre-
însă asupra nouei vostre formule. tând, că or! cât de mare presiune vesce cu linişte şi cu răcâlă la mer dut, că mileniul, ce a trecut într’aceea şi
Guvernul nostru a stabilit la timpul s’ar face din partea ungurâscă în fa sul evenimentelor. a fost aşa de mult serbat în Budapesta, a
său, dimpreună cu ministnil-preşe vorul formulei lui Szell, acesta nu însemnătatea simptomatică a produs totuşi o schimbare în concepte de
dinte Banffy, aşa numita clausulă va pute sgudui posiţia de drept şi marei linişte sufletesc!, pe care opi- drept ale Maghiarilor în sensul dreptului
dela Ischl. Ceea-ce pretinde însă ur economică a Austriei în cestiunea niunea publică din Austria o păs- apusan european.
maşul său, diferă mult de stipularea pactului. trâză faţă cu cârta pentru pact a Nu se pote trata arjl de-o campania
de atunci, şi dec! trebue să pertrac- Interesant este, că se admite guvernelor, zace în aceea, că for pentru pradă contra Austriei, ci numai de
tăm din nou. posibilitatea, că formula Szell pote mula Szell pote să răstârne un mi- un pact, prin urmare de-o înţelegere reci
Deosebirea este în adevăr des să restorne ministeriul Thun, dâr nu nisteriu austriac, sâu şi mai multe procă. Dela o astfel de înţelegere se cere
tul de mare. Pe când după formula se admite şi posibilitatea, ca un alt ministerii unul după altul, dâr ea nu însă neapărat înainte de tote, ca celalalt
lui Szell convenţiunea vamală şi co guvern austriac să lucreze altfel, pote sgudui tăria posiţiei de drept să fiă mai înainte întrebat. Acâsta n’a fă-
mercială are să se încheie pănă la abandonând interesele Austriei. şi economice a Austriei în cestiunea cut’o d-1 Szell, şi dâcă justifică acâsta sus-
1903, eventual pănă la 1904, âr dâcă Crisa e forte acută şi nu putem pactului. ţiind, că pactul său cu partidele oposiţio-
pănă la acest termin nu va suc sci, ce vor aduce (jilele cele mai apro După acâstăIntroducere „Reicbs- nale şi formula Szell, ce a resultat din el,
cede a încheia o nouă convenţiune piate. Dăr se pare, că s’a sfirşit şi wehr“ continuă aşa: este o afacere curat internă ungară, ce nu
FOILETONUL „GAZ. TRANS“. durmi. Uşa însă âtă că se deschide şi fos o viaţă tristă. Cu tote astea prefer acest sipia pe nimicuri. întreţinea femei străine,
tul meu tovarăş, uitându-sej?zimbind la mine, traiă, decât pe cel care l’am dus. Dâr as procurându-le cele mai estravagante plă
îmi dise, că âlteţa sa mă aştâptă, că mi-a cultă trista istoriă a vieţii mele şi judecă ceri. Cai, trăsuri umpleau grajdurile şi ser
0 poveste ciudată. anunţat sosirea şi că doresce să mă vadă. cum cred! purtarea mea : vitori, cari nu făceau nimic, se plimbau pe
Somnul îmi fugi, mă ridicai repede şi mă „Eram copilă de 16 ani, când prinţul coridore în haine cu galone de aur.
— După H e n r y Z. —
declarai gata să-l urmez. C. venind odată la vânătâre pe moşia nos- „Astfel am dus’o trei ani, când într’un
— Fine. —
Tăcuţi, c& nisce fantome, am percurs tră, se rătăci. Putea să fiă nrerjul nopţii. duel mortal pentru o femeiă, pe care nici
Bătrânul deschise o uşă de nuc, aprinse coridorele castelului şi paşii noştri se pier Cădea zăpadă şi sufla un crivăţ rece. In acum nu o sciu, bărbatul meu muri. Acâsta
un felinar şi-mi cjise să bag de sâmă, că deau în oovorele grose. D’odată mi se păru, castel domnea o linişte de morte, când tragică întâmplare îmi servi ca prilej să
lumina e prea slabă şi pot să cad, căci că aud voci multe, misteriâse, care vor d’odată se aucfiră câte-va lovituri puternice mă retrag. Ducând o viaţă tristă şi isolată
urcăm cinci-spre-ejeee trepte. La a cinci besc încet în apropierea mea. O uşă se în portă. Cel care bătea a vestit pe inten şi neavând altă plăcere decât a privi ne
sprezecea trâptă mă aflai într’un coridor deschise şi o lumină feerică mă isbi. Eram dent, că prinţul C. cere pat şi ospătare mărginitul cer albastru, simt că viaţa mea
lung acoperit eu covore de Persia, aşa că într’un salon de-o eleganţă estraordinară. peste nopte. Porta fu deschisă îndată şi declină spre mormânt... Pote nu voiă mai
nu se ainjia de loc sgomotul, ce trebuia Mobilele de lemn de mahon negru acoperite prinţul întră urmat de un servitor al său. vedâ răsărind sorele“.
să-l producă paşii noştri. Intrarăm într’o cu pluşă brocată. Păreţii şi tavanul numai Tata prinejend de veste, se sculă şi veni în Aici se opri şi ochii i-se umplură de
odaiâ forte simplă şi după-ce însoţitorul oglinrjî. Rămăsei un moment în estas. în personă să satisfacă dorinţele prinţului. A lacrimi.
meu aprinse două luminări, el mă părăsi. soţitorul meu deschise o altă uşă şi învi- stat trei cjile la noi, în care timp, sâu din „Aşi fi vrut să duc un traifl. modest
Rămas singur, mă trântii pe-un scaun, căci tându-me să întru, se retrase. Era un alt amor, seu din capriciu mă ceru de soţiă. — continuă ea — dâr să simt şi eu acel
eram forte obosit. In odaiă nu se audia salon. Pe canapea şedea culcată prinţesa Tata măgulit de atâta onore consimţi, âr sentiment, care se numesce amor. In nop
nimic, decât tic-tac-urile monotone ale unui cu privirea pierdută. eu, deşi n’aveam înclinare cătră acest băr ţile întunecose de tomnă, când ploia cade
cesornic, care arăta ceasurile aouă fără un „Iţi mulţămesc, că ai venit“ — îmi bat, cedai rugămintelor părintescl. Peste o rece şi ’n picături mari, şi vântul şueră lă
sfert. Capul îmi căclu pe piept şi începui clise ea, făcându-mî semn cu mâna să şed. lună de dile devenii princesa C. şi, în con sând un ecou de jale, sufletul mi-1 simţiam
să meditez asupra situaţiunei în care mă Apoi mă privi şi un zimbet trist ’i rătăci tra voinţei mele, din averile colosale ce apăsat de o durere fără de margini. Acum
aflam. Gândindu-mă la o miiă de lucruri, pe buze. aveam, trebuia să desfăşur un lux regesc. tote s’au sfirşit. Sanctuarul sfânt al locaşu
mă cuprinse d’odatâ o poftă nespusă de a „Nu-i aşa — îmi dise densa — că duo Soţul meu avea venite de milione şi le ri lui ceresc se ’nalţă majestosîn faţa ochilor
