Page 54 - 1899-05
P. 54
Pagina 2. GrAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 106.—1899.
privesee Austria, atunci între aoâstă părere Welsesheimb. Preşedinte este Martens (Ru odiul pentru aceste stări desolate din mo- Statua lui Petofi baţjocurită. La
şi între conceptele de drept, cărora s’a su sia). Acostă, comisiune s’a împărţit şi ea în narchiă cade numai asupra Maghiarilor. Sighişora s’a întâmplat un lucru mare. Du
pus încă baronul Banffy, zace aşa cam un două secţiuni. — Preşedinţii de onore ai Aici. ne vin în minte ameninţările de minecă uoptea, cine-va a atârnat de statua
— mileniu, căci baronului Banffy, pe care comisiunei a treia (mijlocirea sentinţelor dăunâcjl ale unei foi guvernamentale din lui Petofi semnul unei cârciume. Acâsta,
noi întot-deuna l’am considerat ca pe de arbitrii) sunt contele Nigra şi Paunoe- Pesta, care (Ţcea, că dâcă Austriaoii nu se
cum bine vedeţi, nu însâmnă nici mai mult,
un politician forte maghiar , nici nu fote. Preşedinte este Bourgeois (Franeia). vor stempăra, cjău Maghiarii vor sta ârăşî nici mai puţin, decât un atentat îu contra
i-a venit de loc în minte de-a discuta clau- Printre vice-preşedinţî se află şi d l Pa- pe partea Germanilor, pentru-ca împreună „naţiunei*. Să nu se mire deci nimeni,
sula dela Isohl singur numai cu căpeteniile piniu, delegat al României. se frângă egemonia slavă din Austria şi să dâcă la Sighişora s’a pornit strajnică cer
partidei sale, ca şi cum ar fi vorba de-un Membrii comisiunilor au primit cea taie orl-ce speranţe de reuşită a slavismu
cetare pentru aflarea „atentatorului* !
plan de răsboiti, ci a aflat ca de sine în mai strictă discreţiune chiar şi asupra lu lui în lup a pentru federalism.
f
ţeles de a stipula acâstă clausulă în de crurilor, care nu se ţin de obiect. Se pare însă, că ameninţările ungu- Sinod ecumenic. In pressa rusă laică
plină înţelegere cu guvernul austriac. Dâcă * resol nu întâmpină decât surîs şi urechi şi bisericâscâ se agită forte mult ideia
însă ne-a privit clausula dela Ischi, atunci, surde la cercurile normative adl în Austria. despre convocarea unui Sinod ecumenic,
După informaţiile foiei englese „West-
credem, trebue să ne privâscă puţin şi for care să se ocupe cu multele Gestiuni bise
minster Gazette*, programul oficial al gu
mula Szell, care a păşit cu atâta grandeţă ricesc!, ce s’au ivit în biserica ortodoxă în
vernului rusesc este, ca conferenţa să se în-
în locul ei. SCIRILE DILEI. decursul timpului, de când în acâstă bise
trunâscă din trei în trei, seu din cinci în
Acesta e aşa de clar, încât ar trebui rică a încetat seria conciliilor ecumenice.
oincl ani. Membrii se vor numi la timpul - 13 (25) Maiti.
să credem cu neputinţă, că la finitul secu In fruntea mişcărei pentru convocarea unui
fixat şi se pot realege. Acest tribunal sta
iului al 19 lea mai pote fi de lipsă a dis înmormântarea mult regretatului di ast-fel de Sinod stă actualul Mitropolit al
bil internaţional va susţine un mic birou. u
cuta despre acâsta în mijlocul Europei. rector al filialei „Albina Valeriu Bologa, Moscovei I. P. S. S. Vladimir. Cestiunea a
Provocarea la tribunalul de arbitrii ales nu
Dâr aşa e. D 1 de Szell s’a sfătuit cu că s’a săvîrşit acjî după amâdl la 4 ore. Oi- ajuns în acel stadiu, încât mulţi cred, că
e obligătâre, dâr la cestiunile de onore şi
peteniile sale oposiţionale şi a decis, ca miteriul şi biserica din Groverl, unde de convocarea acestui Sinod se va face chiar
de interes e de dorit, ca respectivele părţi
Austria cu încheiarea anului 1904 să cadă erl sâră a fost depus cosciugul cu osămin- îu primăvara acestui an. Din Rusia ideia
să se adreseze la acest tribunal după înţe
la Ungaria ca o provinciă cucerită şi să tele răposatului, erau pline de lume din pare a fi trecut graniţa. Revista patriar-
legere împrumutată, cu declararea, că se
plătâscă tribut. Şi dânsul se miră forte şi întrâga societate a Braşovului. chiei ecumenice din Constantinopol, „Ade
supun sentinţei aduse. Dâcă în privinţa
privesee cu ochi răi, că Austria nu se lasă S’a documentat cu ocasiunea acâsta, vărul bisericesc*, reproduce în colânele sale
acesta singuraticele guverne încheie tra
de bună-voiă a fi cucerită şi a fi făcută cât de mult s’a bucurat Valeriu Bologa de un articol al cunoscutului (Ţar autorisat al gu
tate, instituţia ar fi mult uşurată. Confe-
tributară. El ţine morţiş la formula sa şi în simpatia şi de stima conaţionalilor şi con vernului imperial rusesc, „Nowoja Vremia*
renţa nu e împiedecată de-a aduce astfel
nici o condiţiune nu vră să jeitfâscă nici cetăţenilor săi. Au asistat la actul funebral din Petersburg, cu data de B Februarie,
de decisiunî, însă e altă întrebare dâcă
măcar o literă din ea. aprope toţi preoţii noştri din Ţâra Bârsei în care se discută acâstă cestiune. In acel
respectivele state se folosesc de ea.
Astfel — înckeiă „Rechswehr“ * şi câţî-va şi de prin comunele învecinate articul sunt raportate opiniunile marilor
— cestiunea pactului a ajuns la ale comitatului Făgăraşului, âr din loc totă teologi ruşi Kyreief şi Durnovo. ţ)iarul pa-
a
piarul american „ Sun scrie, că în inteligeuţa şi damele române în număr triarchiei ecumenice reproducând articolul
punctul ei critic de culminaţiune.
tre statele representate la Haga singur forte mare dimpreună cu comitetul „Reu- acesta, nu emite nici o părere; promite
Inca nu se scie, care va fi resulta-
Germania este, care e duşmană jurată a niunei femeilor române*. Dela Sibiiu au însă, că se va ocupa de cestiune şi la timp
tul sfătuirilor de afil. der decă mâne
păcii şi că împăratul Wilhelm consideră venit, afară de numărâse rudenii ale răpo îşi va spune cuvântul său.
nu ni-se va spune din partea augu-
conferenţa de pace, ca o comediă. E _cu satului, o delegaţiune a centralei institu
rilor oficioşi, că au observat favora Duelul lui Catulle Meudes. Din
noscut în general părerea lui, că îutre tului „Albina*, în frunte cu directorul său
bile auspicii, atunci vom sci, că stăm Paris se anunţă, că renumitul scriitor fran-
America şi Europa nu se pote evita un esecutiv, d-1 P. Cosma, âr dintre concetă
înaintea unei crise seriose şi că tre ces Catulle 3fendcs a dat în cârtă c’un (Ţa
conflict, şi profesorul Stengel, delegatul Ger ţenii noştri de alte naţionalităţi am văcjut
bue se ne aşteptăm la o schimbare rist şi din cârta acâsta s’a născut un duel
maniei la conferenţă, va şi desfăşura pă representate notabilităţile comitatului, ale
de cabinet. Tot-odată vom mai sci cu sabia. Pe teren (Ţaristul, deja la prima
însă, că d-lui Szell nu i-se va ajuta rerea acesta. comunei, număroşî membri ai represen- reprisâ, a împuns în burtă pe Mendes, care
tanţei comunale, reprezentanţii institutelor
mult cu acesta. Şi un nou minis a cădut jos fără a-şl pierde consciinţa, ba
teriu, ori cum s’ar numi, va trebui O îiotărîre a Curţii de Casaţia de bani din loc şi îndeosebi ai băncei aus- în timp ce îl visitau medicii, el îşi aprinse
se apere interesele Austriei, seu la române. înalta Curte de Casaţiă a stabi tro-ungare, al căreia eensor a fost răpo o ţigară. Mai târejiu însă a ameţit. Starea
din contră va cade. Şi dăcă d-1 de lit următârea jurisprudenţă cu privire la satul. lui inspiră seriâse îngrijiri.
Serviciul funebru l’a săvîrşit, după do
Szell ar ajunge se vadă căcjend du- Statul politic al copiilor străinilor împă
zine de ministerii austriace: Austria mânteni^: Numai străinii dobândesc în mod rinţa răposatului, un singur preot, şi adecă Concert. Musica orăşenâscă va da
totuşi va deveni mai bătrână decât el. absolut individual calitatea de cetăţen român preotul local din cetate, d-1 protopop Baiu- Duminecă un concert în grădina dela hote
lescu, er cântările le-a esecutat corul reu-
aşa încât fiiul străinului naturalisat născut lul „Pomul Verde*. La cas de timp nefa
niunei nostre de cântări sub conducerea
înainte de împământenirea tatălui, jtrebue să vorabil, concertul se va da în salonul de
Conferenţa de pace. se naturaliscze şi el spre a deveni cetăţân ro d-1 P. Dima. Tot după dorinţa răposatului, sticlă. Intrarea 30 cr. începutul la 8
mân. Pentru Românii de origine însă recunos- n'a cântat musica la înmormântare şi nu ore sera.
La 23 1. c. comisiunile şi-au început cerea calităţii de cetăţân român a tatălui pro s’a depus nici o cunună pe cosciugul său.
lucrările. Ele au să discute un material fită şi fiiului născut înainte de obţinerea In schimb s’au făcut cu atât mai multe Din România. Luni 10 Maiîi la orele
forte bogat. acestei recunoscerî. douaţiunl în memoria sa pentru scopuri de 3 după amia(Ţ MM. LL. Regele şi Regina
După lungi desbaterî, în conferenţa binefacere. au presidat serbarea anuală şcolară dela
Ateneu, care se dă în acâstă solemnă di
plenară de alaltăerl au fost aleşi preşe ■Ţ Constantin steriu. înainte de în
pentru amintirea întemeerei Regatului şi a
dinţii comisiunilor. Preşedinţi de onore ai P a c t u l . cheierea foii nostre primirăm trista scire
primei comisiunl (care se ocupă cu desar- că unul din fruntaşii noştri braşoveni, Con faptelor gloriose ale oştenilor ţârei. La so
Afacerea pactului vamal şi comercial sire, Majestăţile Lor au fost primite de d.
marea) sunt contele Miinster di Withe (Sta- stantin Steriu, şeful cunoscutei case de
dintre Austria şi Ungaria, — care a frânt ministru al cultelor şi învăţământului pu
tele-Unite). Preşedinte Bernaert (Belgia). bancă Steriu din BucurescI şi proprietar
Oomisiunea s’a împărţit în două secţiuni: pănă acum gâtul la trei guverne, două aus în loc, a încetat din vlâţă adl diminâţă în blic, eu d-na, suitele Maiestăţilor Lor, pre
răsboih şi marină. Printre vice-preşedinţii triace şi unul unguresc, şi care de trei ani urma unei paralisii de inimă. fectul poliţiei şi corpul profesoral. Suvera
primei secţiuni se află şi Abdulah-paşa de dile ţine în continuă încordare cercu nul şi M. S. Regina au mers la sala cea
rile politice din monarchiă, — ameninţă Transport de rîmătorî în Rusia. mare a Ateneului, care era plină de elevi
(Turcia). — Preşedinţii de onore ai comi
ârăşî cu crisă. Nu se soie încă, dâcă crisa „Epoca* anunţă, că în urma închiderei gra şi eleve cu institutorii şi institutorele lor
siunei a doua (stabilirea legilor de răsboiQ)
sunt ducele de Tetuan, Turhan-paşa şi de acâsta va răpune pe contele Thun, ori pe niţelor cătră Austria, guvernul român a şi de un număros public.
„consolidatul* Szell. făcut să se deschidă graniţele cătră Rusia, Atât la venire, cât şi la plecarea Ma
pentru transportul rîmătorilor din Româ
Miniştrii austriac! au avut ârăşî alal iestăţilor Lor, măreţul cor şcolar, alcătuit
nia. Preţurile obţinute în Rusia sunt forte
tăerl conferenţe cu miniştrii ungari în Yiena.
mei. Pote acolo vor fi- răsplătite durerile avantagiose şi deja pănă acum s’au făcut de peste 300 persone, elevi şi eleve dela
mele. Soiu, că ’n curând am să mor; păs- Asupra resultatului conferenţelor se păs- câte-va transporturi. Direcţia căilor ferate diferitele scoli secundare din Capitală şi
trâză acâstă amintire dela mine, şi crede, trâză secret, dâr totuşi a transpirat în pu orchestra elevilor conservatorului, condusă
blic soirea, că cele doue guverne nu s’au a fost avisată să aibă la disposiţie vagâne
că în viaţa retrasă, ce o duci, a fost o fiinţă, suficiente pentru transporturi de rîmătorî de d. măestru-profesor G. Brătianu, a in
-care să ţină la d ta*. putut înţelege. Formula Szell cu privire la în Rusia. tonat iranul naţional, ascultat în piciore de
Picând cuvintele acestea îmi dădu o banca comună austro-ungară a întâmpinat întrâga asistenţă. D-1 profesor universitar
cea mai hotărîtă resistenţă din partea lui Wlassics — magliiarisatorul. Din
fotografiâ a ei. „Şi aoum rămâi cu bine!* G. Tocilescu a cetit o frumosă conferinţă
Thun, care, după însă-şl soirile, ce le au Becîcherecul-mare se anunţă, că ministrul
Nu soiu ce s’a petrecut cu mine. A întitulată : „Pe unde au fost şi sunt Ro
doua di, când mă deşteptai, mă aflam în foile din Pesta, a declarat, că nu pote unguresc de culte şi instrucţiune publică a mânii*, care a fost aplaudată cu entusiasm
odaia mea. Clopotele sunau jalnic... prin- primi pretensiunile Ungariei în acâstă Ges decis, că tâte scolele comunale din fosta de cei presenţl. Acâstă serbare s’a început
tiune. De altă parte Szell încă nu vrâ să graniţă bănăţână le va închide şi din 1 Ia
cesa murise. şi terminat cu esecutarea de cătră cor a
In nopţi întunecose de tornnă privesc cedeze nimic din punctul de vedere al gu nuarie viitor va înfiinţa scâlc de stat cu limba mai multor imnuri şi cântece patriotice.
la acest portret sfânt şi mă gândesc la vernului ungar. de propunere maghiară. Ministrul a dat t t- La orele 4 şi jumătate Maiestăţile Lor s’au
aoeea, care m’a iubit, şi care pote mi-a fost S’au ţinut consilii ministeriale, Thun odată ordin, ca elevilor nemaghiari sâ li-se întors la Palat, după-ce şi-au exprimat de
destinată mie, decă sortea vieţii mi-ar fi a avut întrevederi lungi cu Goluchowski, âr propună 1 oră pe săptămână din limba plina Lor mulţumire cătră d. ministru, d.
condus paşii pe altă cale. — — — — pe ieri era să se ţină un consiliu de coronă maternă. — D-1 Wlassics e chiar „năz conferenţiar şi corpul profesoral.
sub presidenţia monarchului. In cercurile drăvan*.
Povestea s’a sfîrşit, ploia încetase şi austriace situaţiunea e considerată mult Biserică română în Yiena. Comite — Alaltă-eri după amiacjî s’a ţinut
prietinul meu mă părăsi cu sufletul întristat mai gravă şi mai seriosă decât pe timpul tul instituit pentru clădirea unei biserici la „Hugo* (BucurescI) congresul medicilor
de aceste amintiri. lui Badeni şi prospectele pentru o solu- române îu Viena aduce la cunoscinţă ge din ţâră, sub presidenţia d-lui profesor d-r
Peste un an — era în Noemvre — ţiune favorabilă stau sub zero. nerală, că adunarea plenară se va ţinâ în N. Manolescu, asistat de întregul comitet
central. Acesta este al treilea congres dela
curierul postai îmî aduse un plic cernit. Pressa maghiară e forte înverşunată 27 Maiă n. 1899, 8 ore sâta îu Yiena (res
înfiinţarea Asociaţiei generale a medicilor
Mi se anunţa mortea prietinului meu. El asupra Austriacilor, pe cari îi învinuesce, că taurantul „Zum magistrat I. Liehtenfels-
din ţâră. Asociaţia numără aotualmente 505
ceru să fiă îmormântat la schitul C. acolo acum, când Ungurii s’au raliat şi s’au gasse 3) la care sunt invitaţi toţi Rumânii
membri activi.
unde îşi petrecuse tinereţa şi cunoscuse pe împăcat în dietă, Austriaoii vin să le tur din Viena şi împrejurime; precum şi toţi
princesa. bure ârăşî circulele şi să deştepte în na aceia, cari se interesâză de acâstă sfântă — Marţi s’a făcut pe şosâua Kiseleff,
ţionalităţi impresia, că sunt slabi şi că tot causă. la rondul II, bătaia de flori organisată de
