Page 57 - 1899-05
P. 57
REOACŢlCpA, „&azeta“ iege în floare iţi.
ijjBinistrâţiMsa ?i Tipografia. Abonamente nentrn Anstro-Ungaria:
3SAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Pe un an 12 fi-, pe săao luni
6 fl., pe trei luni 3 fl.
Scrisori nefrancate nu N-rii de Duminecă 2 fl. pe an.
se primesc. Manuscripte Pentru România şi străinătate:
nn se retrimet.
Pe un an 40 franol, pe şăse
IKSERATE sa prmioso la AD- luni 20 fr., pe trei luni 10 fr.
B1HISTRAŢIUME în Braşov şi la N-rii de Duminecă 8 franci.
nrmătorele 3lrourI de «mmolurl: Se prenumoră la tote ofi
In Vi ana : H. Oukss Naobi'. ciale poştale din întru şi din
Sex. AugenfBld & Emerioh Lesnor, afară şi la d-nii coleotorî.
Helnrloh Sohalok. Rudolf (tosse.
A. Cppollks Nachf. Anton Oppellk. Abonamentul pentru Braţit
In Budapesta : A. V. Goldber- Adnutw-iraţiunea, Piaţa rrait
per, Ekstoln Bernat. Inlam- Tfirgul Inului Nr. 30, etopiv
burg: Karolyl & Llebmann. I.: Pe un an 10 fl., pe şese
PREŢUL INSERŢIUHILOR : o se luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. E0 cr.
nă garmond pe o colână 6 cr. "55"* T T* Cu dusul în casă: Pe un ei
şi 30 or. timbru pentru o pu- bComb BM H&aa 12 fl., pe 6 luni 6 fl., po trei
blioare. — Publicări mai doae luni 3 fl. — Un esemplar 5 or.
după tarifă şi învoială. v. a. sâu 15 bani. — Atăt abo
RECLAME pe pagina a 3.a o namentele căt şi insorţiunile
soriă 10 or. aău 30 bani. sunt a se plăti înainto.
Nr. 107. Braşov, Sâmbătă 15 (27) laiu.
In ajunul Congresului. Intre aceste leg! şi aceea, des gula ţinuta organelor ei spre a ob ori nu cabinetul Thun, situaţia rămâne
s pre care vorbim, dela 1898, este înse serva o procedere uniformă. aceeaşi. Nici un guvern austriac, di ce „ Va-
Dumineca viitore se va întruni o esenţială deosebire. Cele dintâiu Convingerea nâstră este, că terland , nu va putâ să se abată dela linia
u
în Sibiiu Congresul naţional estra- s’au adus ca obligatore pentru toţî, efectele rele ale aplicării legii fără trasă de cabinetul Thun în cestiunea pac
ordinar al provinciei metropolitane cea din urmă este facultativă. Ea de apărarea cea mai energică şi fără tului, decă nu vrâ chier să renunţe cu to
române gr. or. Causa pentru care dispune, că ajutorul de stat sâu în de salvarea autonomiei bisericei nu tul la conlucrarea parlamentului.
se întrunesce este de-o escepţională tregirea venitelor se dă preoţilor se vor putâ paralisa. Aicî nu mai Mult mai lăudăroşî şi mai nervoşi
gravitate, ceeace indică însu-şî fap personal, er nu parochiei sâu bise pote fi vorbă, dâcă o parte a preo sunt combatanţii dela pressa maghiară. Ei
tul convocării acestui Congres, care ricei ca atare. Decă preoţii o vor ţimei, în sărăcia ei, va ave abnega- dic, că nu se pote închipui în Ungaria un
s’a făcut cu cea mai mare grabă. cere dela guvern şi vor întruni tote rea, ca de bună voiă să renunţe la guvern, care să primescă elausula din Ischl
E vorba, ca biserica se ia posi- însuşirile, ce le condiţionâză acesta, întregire or! nu, ci se tractâză de acceptată de Banffy, căci o cedare din
ţiune într’o cestiune de mare cum vor primi întregirea cum o vor aceea, dâcă biserica pâte să renunţe partea Ungariei ar însemna o ruşinosă ca
pănă, a căreia resolvare i-se impune primi; dâcă nu o vor cere, nu vor la basele organisaţiunei sale, de te pitulare. Cer prin urmare capitularea Aus-
în ţaţa pregătirilor, ce le face gu deveni stipendiaţii guvernului în mere, că unii sâu alţii nu vor res triacilor.
vernul pentru esecutarea articulului sensul legii. Autorităţilor bisericesc! pecta conclusul luat de Congres şi E vorba dâr de capitulare. In astfel
de lege XIV: 1898 privitor la regu- legea le dă numai rolul de mijloci- vor cere ajutorul direct dela guvern ? de împrejurări putem fi cu drept cuvent
larea venitelor preoţesc!. tore între diferiţii petenţ! şi gu Trebue să distingem bine deose forte curioşi a vede sfîrşitul.
Seim, că Sinodele eparchiale vern, şi acâsta înse numai usque ad birea cea mare dintre aceste două
s’au ocupat în sesiunile lor ordinare bene placitum ministrului de culte. eventualităţi, având tot-odată în ve
din anul curent cu acâstă cestiune Cestiunea, ce va fi supusă Con dere praxa mult probată a stăpâni- Reforma înveţămentului în
şi cunoscem şi kotărîrile lor. Deâre- gresului de Duminecă, este: decă bi rei, care pentru ajungerea fatalelor scalele medii.
ce însă aceste hotărîr! n’au conglă- serica, ca atare, pâte admite, ca preo- ei intenţiunî nu se împiedecă de
suit, s’a ivit caşul prevărjut de con- ţimea ei, în condiţiunile puse de nici o formă şi de nici o conside- Ministrul unguresc de culte şi
sistoriul metropolitan, când trebuia lege şi de guvern, se primescă în raţiune de drept şi de echitate, şi instrucţiune a publicat (filele trecute
se se pronunţe Congresul, ca cea tregirea oferită or! nu? atuncî nu vom mai vorbi de con un proiect de reformă a planului de
mai înaltă corporaţiune în organisa- Noi credem, că Congresul na cluse platonice. învăţământ în scâlele medii. S’a adre
ţiunea bisericâscă. ţional bisericesc, ca representanţă Nu! Hotărîrea ce o va lua Con sat printr’o circulară cătră toţi ins
Este der îndoit de importantă supremă, n’are se fiă legat piin vo gresul naţional bisericesc necum să pectorii de scâle, stăruind a arăta
44
44
problema Congresului naţional bise tul anterior al Sinâdelor eparchiale fiă „platonică , or! „neesecutabilă , motivele pentru car! ţine se refor
ricesc, ca autoritate supremă, căci şi că el trebue înainte de tote se trebue să fiă de aşa, ca să convingă meze instrucţia în gimnasii şi în sco
în mod neîndoios pe cei ce atacă Jele reale.
votul seu va avă se dea directiva preciseze situaţiunea generală a bi
hotărîtore pentru atitudinea între- sericei faţă cu stăpânirea, ale căreia aşecjămintele şi vacja bisericei, că In noul seu plan de reformă
gei provincii metropolitane în faţa intenţiunî, cuprinse în legea dela cote încercările lor, tâte apucăturile ministrul înlocuesce studiul Umbri gre-
nouelor pericule, ce-o ameninţă din 1898 şi în ordonanţa ministerială şi uneltirile, ce le vor pune ia cale cesă în gimnasii cu studiul istoriei
prin noul sistem de cumpărare de
partea puterii statului. Pronunţând privitâre la esecutarea ei, sunt în lumii şi a literaturei maghiare, care în
cuvântul pericdl, am indicat tot odată cel mai mare grad vătămătâre au suflete, vor fi spulberate de suflarea prima liniă se servâscă scopurilor na
absoluta necesitate, ca cei amenin tonomiei bisericesc!. I-se impune der puternică a consciinţei de drept, de ţionale maghiare. La gimnasii şi la
ţaţi de el: clerul şi poporul, se fie înainte de tote întrebarea, că ore care sunt pătrunşi apărătorii auto scâlele reale drept centru principal
pe deplin conscii, de marea îndato pâte se dâinuâscă organisaţiunea nomiei. e contemplată istoria maghiară, în ju
rire ce o au faţă cu biserica şi cu unei bisericî, când alte autorităţî de rul căreia trebue se se grupeze cea
instituţiunile ei şi se se grupeze cu cât ale ei vor avâ se decidă, chiar „Duelul din Viena“ — „pentru laltă istoriă universală.
toţii strîns şi fără şovăire sub scu peste capul autorităţilor sale, decă Ministrul motiveză acestă parte
tul autorităţii celei mai înalte bise purtarea unui preot este morală şi ultimul pact“. a reformei sale astfel:
ricesc!, ca se potă respinge cu efect decă el trebue disciplinat cu rigâre Aşa numesc două foi din Pesta tra „Sistemul instrucţiunei istoriei s’a
escesele puterii de stat omnipotente. din partea lor; vor avâ se decidă tările dintre miniştrii austriac! şi ungari schimbat cu totul. Planul de învăţământ
44
Amintita lege relativă la între decă au procedat „corect or! nu în asupra afacerei pactului, tratări, care se tinde într’acolo, ca trecutul nostru na
girea venitelor preoţesc!, cu deose acâsta disciplinare? Mai departe i-se continuă, cum am văcfiit, de vre-o '6—4 dile ţional să călăuzâscă pe elev din primele
bire §§-ii 7, 8 şi 9 ai ei, pe când impune întrebarea, dâcă biserica pote în Yiena fără de-a fi avut pănă acum clase pănă la sfîrşit... Pe lângă căutarea şi
încă era numai proiect a fost viu se admită, ca dreptul de disciplinare vr’un resultat. stabilirea punctelor de atingere, instruc
combătută din partea consistorielor ce-1 dă legea dela 1898 ministrului In numerul nostru de erl am arătat ţiunea în acest mers înlănţuit al său pro
şi a archiereilor, din causă, că prin de culte se fiă transformat — cum cum stau lucrurile cu pactul şi cari sunt mite a fi roditore din punct de vedere al
disposiţiunile ei şi prin condiţiunile se întâmplă prin amintita ordonanţă divergenţele dintre cele două guverne. apreţâârii trecutului nostru naţional (maghiar),
ce se puneau pentru împărtăşirea de esecutare — într’un drept de in- Consiliul de cordnă, ce s’a ţinut alaltă- care pune istoria maghiară în cadrul isto
preoţi mei cu ajutor din partea sta specţiune poliţienâscă, prin care se erl sub presidenţia Maj. Sale monarchului, riei lumei.
tului se viola dreptul de autonomiă vatămă cumplit onârea şi bunul re n’a avut nici un resultat, aşa că intensita La alt loc circulara ministrului
al bisericei. nume al preoţimei, creându-se pen tea crisei a crescut în proporţiile ei ame- efice, că „consideră ca forte însem
Ore prin aceea, ca acel proiect, tru ea o legiuire escepţională, deo ninţătore. Cei doi miniştri-preşedinţî, Thun nate disposiţiunile, car! tind spre în
în contra căruia s’au plâns atuncî sebită de aceea ce este în vigâre şi Szell, şi-au desfăşurat punctul lor de ve văţarea mai aprofundată a obiectelor
representanţii bisericei, a fost mai pentru cei-lalţî cetăţenî ai statului, dere înaintea monarchului faţă cu grava de învăţământ naţional (cji maghiar).
44
pe urmă votat de dietă fără modi înventându-se pentru preoţime—cum cestiune. După cât aflăm din (fiarele, ce am De aceea ministrul dă istoriei lite
ficare şi a devenit lege în vigore, s’a făcut şi pentru învăţătorii, car! primit aefi, din partea cabinetului austriac raturei maghiare doi an! deplin! de
schimbatu-s’a ceva în caracterul pe- cer ajutore dela stat — un deosebit s’a făcut declararea, că la mei vn cas nu studiu.
riculiîlui, ce-1 învolvă pentru auto delict al „clirecţiunei duşmane sta pote să facă concesiuni Ungariei. Din par Totul aşa-dâră pentru „trecutul
44
nomia bisericei disposiţiunile lui din tului ? tea cabinetului ungar, ministrul-preşedinte naţional maghiar : istoriă, geografiă,
44
cestiune? Noi credem, că nimic nu Numai după-ce va fi în clar asu Szell a declarat, că el nu se pâte abate dela literatură. Tinerii gimnasiştî la ce
s’a schimbat, ci că de fapt, prin pra acestor întrebări, credem noi, stipulaţiunile încheiate ouoposiţia din dietă, alta sunt bun!, decât să înveţe a cu-
aducerea lui la valore de lege, s’a. Congresul pote se se ocupe de cele ba după „Bud. Hrlp , d-1 Szell să fi adaus, nâsce trecutul Maghiarilor, să înveţe
44
încercat a-se face o spărtură în zi lalte amănunte şi întrebări privitore că dâcă nu va reuşi cu formula sa, ta trebui geografia şi literatura maghiară - —
dul autonomiei nostre bisericesc!. la atitudinea şi măsurile, ce sunt a-se se-şi dea dimisia. La urmă monarchul a de c’apoi vor fi dobâ de carte. N’au ei
lua în faţa esecutării legei dela 1898.
Acesta ne aduce aminte de ac clarat, că susţine pentru el hotărîrea şi că nevoiă să pună pond pe istoria lumii,
ţiunea puterii de stat întreprinsă pe De aicî urmâză, că nu putem va yedâ cum va decide. Decisiunea acâsta pe geografia lumii, pe limbile şi li
terenul politic al dreptului de limbă, fi de opiniunea, ce a lansat’o îna se aşteptă, după unii, pe adl Vineri. teraturile classice — aşa le spune
în urma. căreia în legea de naţiona inte cu câte-va (file „Telegraful Din mai multe părţi se anunţă, că Wlassics.
44
litate — care s’a fost adus ca o Român , că după intrarea în vigore toţi miniştrii austriac! sunt solidari cu con . In tâtă măsura asta a ministru
lege fundamentală de stat — s’au a legii pentru întregirea venitelor tele Thun şi că în urma acesta, dâcă va lui se manifestă un spirit retrograd
ăeut diferite spărturi prin legile de preoţesc!, biserica n’are să ia mă veni întrebarea dimisiunei ministeriului aus şi egoistic, cum numai în rândurile
44
\aghiarisare bine cunoscute puse suri pentru salvarea autonomiei, ci triac, acesta va dimisiona întreg. „patrioţilor patentaţi se pâte găsi.
vigore una după alta dela 1879 pentru paralisarea efectelor rele ale Piarele vienese prevestesc lupte în Dâr ce să-i fac!? Vorba ăluia:
oce. aplicării acestei legî, pentru a re focate. Ele declară, ori va dimisiona, Extra Hungariam non est vita.... câtă
