Page 58 - 1899-05
P. 58
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 107.—1899.
vreme nobilii şi generoşii urmaşi ai un mare banchet politic, la care s’au făcut Inveţntorii din Austria şi studiul lit. Timpul continuă a fi noros. Praşila a
lui Arpad-Tuhutum sunt stăpânii 400 invitări. La acest banchet vor asista religiunei. Pănă aoum la unele şcole po început în tot judeţul. Din causa secetei,
cjilei. toţi miniştrii şi vor lua parte delegaţiunl porale comunale din Austria era permis, ca cultura sfeclei de zahăr lasă mult de do
din tote judeţele. După cum anunţă „Tim învăţătorii să propună şi studiul rel’giunei. rit. O mare parte din agricultori, văcjând,
44
Inaugurarea Curţii de Compturi pul , în decursul banchetului, preşedintele In urma agitaţiunilor de trecere dela ca că pănă acum nu a răsărit peste totj au în
consiliului de miniştri, d-l G-. Gr. Oantacu- tolicism la protestantism, inspectorii de ceput a o întorce şi a sămăna porumb.
Discursul regelui Carol. zino, va rosti disoursul-program al guver şcole la ordin mai înalt au oprit învăţă Grâuele timpurii se consideră ca perdute,
Etă discursul, po care l’a rostit M. S. Re nului. torilor propunerea studiului religiunei, cu cele mai târdii au o înfăţişare mai bună
gele cu ocasia înaugurărei noului palat al înaltei Incendiu. Iu 24 Maiă n. un incen care suut însărcinaţi esclusiv catecheţr şi în urma ploii de erî şi adl par mult mai
Curţi de Compturi: din clar.
diu grozav a isbucnit în Cetatea de-Baltâ înveselite. Deşi paiul e scurt, a început a
Simt o deosebită mulţumire, că pot
(comit. Târnavei mici), care a prefăcut în Emigrări la America. Din Locsc se înspica.
în sfîrşit saluta înalta Curte de compturi
cenuşă un număr mare de case şi alte edi anunţă, că în luna Apriiie s’au dat 260
în propriul său locaş, vrednic de acâstă în Esposiţiune industrială în Rus-
ficii laterale. Păgubiţi sunt mai ales locui paşaporte pentru persone emigrate la Ame
semnată instituţiune de Stat, care este che ciuc — 1899. Din Praga ni-se trimite spre
torii români ai comunei. rica. De bine ce se află în „fericita Un
44
mată să aibă o influenţă aşa de bine-făcă- publicare următorul avis: Despărţământul
garia, poporul îşi părăsesoe patria şi se
t6re asupra finanţelor ţârei prin un coutrol Congresul medicilor în Bucurescî. internaţional al acestei exposiţiunl arangiate
duce peste ţări şi mări, ca să-şi câştige
sever şi constant. A doua şedinţă s’a ţinut Miercuri. La or sub înaltul protectorat al Alteţei S. Regale
pâuea de tote cailei a, pe care aici nu şl o
„NicăirI acest control nu este neapă dinea de <Ţ era: Raportul comisiunebdo principelui Ferdinand I de Bulgaria prin
pote câştiga.
rat trebuincios, decât la noi, fiind-câ prin verificare a cestiunei şi expunerea cestiu- ministerul comerciului şi al agriculturei din
avântul puternic, pe care l’a luat Româ nei propusă congresului Despre pilagră. Congres în contra tuberculosei. In Sofia, conţine tote maşinile, motorii, apa
nia într’un timp relativ scurt, se îndâmnă După lucrările pregătitore ale şedinţei, Berlin s’a deschis alaltăerî un Congres de ratele, instrumentele şi uneltele pentru in
din tâte părţile la cheltuell adese-orl peste d-l Dr. NeagoelşI desvoltă interesanta d sale medici din tote statele şi ţările, care se dustria, meseriă şi gospodăria. Anunţul ofi
măsură. conferinţă asupra Pelagrei. D-sa a arătat ocupă cu studiarea măsurilor, ce trebue să cial despre acest despărţământ s’a şi făcut
„Curtea de compturi are, dâr, grâua pe larg căuşele pelagrei în România, sus se ia în contra răspâudirei tuberculosei. La pe cale diplomatică. Deschiderea solemnă
sarcină de a vegkia de aprope, ca admi- ţinând oă acâstă epidemiă nu se datoresce deschidere erau de faţă 2000 de membri. a exposiţiunii va fi la 14 August a. c.
nistraţiunea financiară să fiă regulată şi numai porumbului stricat, ei ea provine Orsşul Rusoiuc este situat forte favorabil
fondurile publice să fiă întrebuinţate îu- din ori şi care porumb. Acesta, elice confe Cununia. D-şora Iiosalia Viciu, fiica şi se pote aştepta din România o mare
tr’un mod legal, oprind ori ce risipă. Nu renţiarul, am constatat’o în diferite judeţe d-lui preot Viciu din Firaşlev, s’a cununat afluenţă a visitatorilor. In ţările balcanice
mai astfel se va aşecla creditul Statului, pe ale ţărei, unde porumbul era admirabil de Duminecă cu d-l Ştefan Cal cer, absolvent exposiţiunile se aranjâză forte rar şi de
temelii săuătose ; însă, spre a se pute spri frumos. Spune apoi, că numărul de pela de agronomiă şi aplicat ca contabil la o aceea fabricanţii maşinelor au o ocasiune
jini pe veniturile statornice, cari asigură groşi în ţâră este actualmente de peste mare moşiă din Zîmnicea (Romania). D-l forte favorabilă a expune cu folos fabrica
echilibrul bugetar, trehue să avem înainte 20.000. Trateză pe larg asupra măsurilor, Colcer e originar din Dâmb (Transilvania). tele lor. Guvernul bulgar a fixat o mul
de tote o recoltă sat'sfăcătâre. pe cari Italienii le-au luat pentru comba Cununia s’a săvârşit în biserica română din ţime mare de diplome şi premii. Din co
Marea secetă, care bântue ţâra în terea pelagrei şi despre cari d-sa a scris pe Niraştc-u. — Felicitările nostre. mitetul de onore fac parte mulţi membri
anul acesta, ameniuţă munca nostră agri larg într'un tratat publicat în organul ai colegiului consular şi negustori de frunte.
Siberia. Pressa rusescă glorifică în
colă, isvorul cel mai bogat al României; nostru. Ar fi de dorit termină d-sa, ca ori Cine ar dori o informaţiune mai amănun
articull ditirambici pe Ţarul Nicolae II
neîncetat înalţ rugile Mele cătră A-Tot Pu care guvern ar fi să ia grabnice măsur ţită, programa şi altele, să bine-voiască a-se
pentru-că a sistat depc rtarea osândiţilor la
ternicul, ca să răspândâscâ binecuvântarea pentru combaterea acestui flagel, căci în adresa cât de curând la directorul despăr
Siberia. Deportarea la Siberia a întrodus’o
sa asupra ei şi să ne trimită încă la vreme cas contrarii! un trist viitor ne aştâptă. ţământului special d l Arthur Gobrct, Praga
mai întâiii Ţarul Petru cel Mare, care a
pl6o, pentru a ne scăpa de primejdia, care După ce d-l dr. NeagoeîşI termină în aplau- — K arlin.
permis, ca faţă cu delicuenţii să se aplice
se pote întinde asupra frumoselor nos- sele congresului conferinţa d-sale, d-l Pre
cel mai aspru regim; ei erau puşi în lan Pentru amatorii de fotografie. Aparate de
tre holde. şedinte ia cuvântul şi în numele congre
ţuri, seu, legaţi în grupe mai mari în lan fotografie pentru salon şi voiaj forte renumite
„Dorind, ca lucrările d-vostră să aducă sului aduce mulţumiri şi felicitări conferen aparate pentru fot grafii la moment, precum şi
ţuri, îi duceau din cele mai depărtate ţinu
şi în noul vostru palat rădele cele mai ţiarului. Urmeză alegerea comitetului Aso- tote articolele necesare, se pot procura dela A.
turi ale imperiului spre câmpurile de ghiaţă
bune, mulţumesc călduros de cuvântarea ciaţiunei pe anul viitor Se aleg : D-nii d-rT: MOLL lifei-antul curţii c. şi r. din Viena, Tuch-
ale Siberiei. Cele mai multe deportări s’au lauben Nr. 9. Manufactură fotografică tondată la
aşa de bine simţită adresată Mie în nu Manolescu. Inotescu, M. MinovicI, Petri-
făcut pe timpul împărătesei Oaterina II, anul 1854. La cerere liste mari ilustrate, obţinând
mele înaltei Curţi de Compturi, cuvântare, ni-Galaţî, Georgescu N., Clemeut, Neagoe
sub a cărei domniă s’a întâmplat răscola preturile gratis. Depos'te în Braşov la F. Jeke-
pe care am ascultat’o cu cel mai viu in I. P. Bogdan, I. Stefănescu, Druges u, lius, F Kelemen, Victor Rotii Farmacişti. Teutsch
lui Pugacev. Sub Ţarii Alexandru II şi
teres . Bârdescu, Besnea, Hristodorescu, Turbure, şi Tartler, D. Eremias nepoţii
44
Alexandru III Siberia a fo3t umplută cu
Stamatin, Tomeseu N., Sadoveanu, Atha-
44
aşa numiţii exilaţi „nihiliştl , âr sub Ţarul
SOIRILE DILEL nasescu, Rădulescu G., N. MinovicI, S:ai- Nicolae II au fost exilaţi acolo număroşi Consuminatiiiii est.
covici, Dobrescu,V. Rabeş, Leonte şi Stai-
- 14= (2G) Maiti. eulescu. Ultima şedinţă a fost erl. studenţi implicaţi în turburările studenţesci Braşov, 5/17 Maifi. 1899.
din urmă. Se dice, că Ţarul Nicolae II a «
Sfinţirea bisericii din cetate. Aflăm, Consmnniatum est!
Audiţiune musicală. Marţi sâra s’a făcut să se sisteze deportaţiunile la Siberia
că după disposiţiunile mai nouă, I. P. S. 44
ţinut la teatrul naţional din Bucurescî o mai ales îu urma apreţierii din parte-i a înfrăţirea „radicalismului naţional
Sa Metropohtul Ioan Mcţianu va veni la
audiţiune musicală, un fel de concurs pen câtor-va scrieri despre Siberia, cari au pro cu .representantul român al scârbosu
Braşov în serbătorile Rosaliilor pentru a sânţi
tru angajamente la opera în stagiunea dus sensaţiă în Petersburg. lui liberalism judeo-maghiaro-internaţio-
noua biserică român din Braşov (cetate).
1899—1900, Aflăm ou plăcere, că între nal s’a îndeplinit sub auspiciile şi urletele
Sânţirea se va face în <diua primă, âr Es- Diariştii şi conferenţa din Haga.
cântăreţii şi cântăreţele, cari au avut un de bucuria ale mobului oradan agitat până
celenţa Sa va sosi aici în Sâmbăta Rosa In a treia comisiune a conferenţei de pace,
succes splendid la acâstă audiţiune, este şi la paroxism, şi în ajunul celei mai măreţe
liilor. delegatul Svediei a propus, ca representan-
d-şora Onoria Popovicl din Braşov. dila din istoria poporului român, în ajunul
In loc de cununi trecetore pe si ţilor pressei să li-se dea voiă a fi de faţă dilei, în care 40,000 de Români mai sim
criul regretatului Valeriu Bologa au mai in Telefon între Cluşiîi şi Budapesta. la desbaterile comisiunei. Preşedintele pli şi mai cu puţină cultură ca membrii
trat pentru masa studenţilor români din Bra Ungurii cluşenl vor cu orl-ce preţ să stea Bourgeois însă nici n’a voit să pună măcar sinodului aradan, dâr cu însutit mai multă
44
şov următorele nobile daruri: D-l Iuliu în „intime legături cu cei din Pesta. la vot propunerea. consciinţă de dator'.ă au declarat şi au ju
Puşcariu, Budapesta, ţi. 15. D-l Teodor Dâr cum din Cluşiîi şi pănă ’n Pesta e o Emigrarea Mohamedanilor din rat pe Câmpul libertăţii, că Români liberi
Giurcu, Bucuresol, ii. 15. D-l Dr. Nicolau bunicică depărtare, care le face imposibil Creta. In timpul din urmă Mohamedanii vor să fiă pe pământul acesta îngrăşat de
Vecerdea, advocat, Sibiiu fl. 10 ; „Concor de a-se prinde mână de mână, au decis să din Creta au început să emigreze în masse. sudorea şi sâDgele părinţilor, moşilor şi
dia , societate comercială, Sibiiu fl, 6. D-l oonstruâscă o liniă telefonică între aceste Nu-i place Turcului stăpânirea ghiaurului strămoşilor lor.
14
44
Camilo Petri, directorul „Concordiei , Si două centre ale maghiarismului. Construirea (creştinului) şi asta i pricina atâtor emigrări. înmărmuriţi stăm cu ochii aţintiţi
biiu, fl. 4. liniei se va începe anul viitor.
După cum se anunţă din Canea, prinţul spre Arad şi nu suntem în stare a crede
Pentru masa studenţilor a mai con
Congresul silvic. In rjilele de 7, 8 guvernator George a dat o proclamaţia, ceea-ce s’a întâmplat. Dâcă ţineam acum
tribuit Lipovana iustitut de credit şi eco
u
v şi 9 MaiCi s’a ţinut în Bucurescî congresul prin care învită pe creştini, ca prin preve sunt oâte-va luni de imposibil, ca „ma
nomii din Lipova, cu fl. 40. — Primâscă 44 44
membrilor societăţei „Progresul silvic , nirea şi bunele lor porniri să pună capăt rele călugăr şi „ascetul naţionalist ra
marinimoşii donatori cele mai căldurose care a stat sub preşedinţa d-lui I. Ka- acestor emigrări. dical Mangra să se întrepună cu întreg
44
mulţămite din partea direcţiunii şcolelor liuderu, Administratorul Domeniului Coro stat-majornl său în favorul unui Goldiş —
medii gr. or. române. Secetfi extremă. Un raport al „Con-
nei, în localul acestei Administraţiunî, unde pe care el şi cu ai săi l’au recunoscut şi
44
stit. din Dobrogea, în care sr vorbesce de
Noua era de persecuţiunî. Din Fă este sediul societăţei. Pe lângă membrii băile de mare dela Constanţa, de „‘finaia declarat de apostat şi vândâtor al bisericii
44
găraş i-se scrie lui „Bud. Hrlp , că inspec societăţii, anul acesta în număr destul de Dobrogii şi serbarea de 10 Maia în aceste şi al neamului — în presâra alegerii de epis
44
torul unguresc de şcole Varo Benjamin a mare au mai asistat la discuţiunile, ce s’au cop al Aradului ţineam încă de imposibil,
oraşe, se încheiă cu următorele rânduri:
făcut un „turneu prin provinoiă şi a aflat urmat în cele 3 şedinţe consecutive, mi ca voturile majorităţii sinodului să se în-
44
Tote bune, dâr lipsa de ploiâ, a făcut nu
d-lui, că în mai multe şcole române învă nistrul domeniilor d. N. Eleva şi mai multe numai pe agricultori posomoriţi, ci şi pe trunâscă asupra unei persâne de «caracte
ţătorii învaţă pe copii „cântece antima- alte persone marcante din Bucurescî. rul actualului episcop Goldiş.
comersanţl, încât totâ suflarea, creştini şi
ghiare şi agitatorice . Inspectorul, pătruns Ceea-ce am ţinut de imposibil s’a îm
44
44
Epitetul „jesuit e desonorant? musulmani, au eşit la câmp la 11 MaiCi
44
de duhul „patriotismului , a .confiscat plinit; vicarul Goldiş a fost ales cu majo
Curtea superioră din cantonul Soleure (Elve cerând ploiă ; şi m’a pătruns glasul vibrant
versurile „trâdătore şi a pîrît pe învăţă ritate de un vot episcop al Aradului.
44
ţia) va avâ să se pronunţe asupra unui al hOgei din turnul giamiei, care implora
tori, âr judecătoria i-a pedepsit eu amende Diecesa Aradului are netăgăduit drep
proces curios. E vorba de a-se sei, dâcă norii de pe cer să se îndure a ne trimite
bănesel. Despre aceste pedepse s’a vorbit
epitetul de jesuit este desenerant. In numă stropii lor recreatori şi de viâţă dătători. tul de-a alege de episcop pe cine-i place;
— dice diarul din Pesta — şi în adunarea
rul său din 6 Mart’e 1899, cjiarul Fortschritt, Se dice, că au început d e j a a muri vitele i a plăcut să-1 alâgă pe Goldiş!
municipală, unde inspectorul nefiind de faţă,
organ liberal din cantonul Soleure, preotul de fome. Trebue să esclamăm din i n i m ă : Consummatum est! Păuă atunci, pănă
a răspuns în locu-i judele de cero Nagy
de Beltlaeh a fost calificat jesuit. Preotul Domne Dâmne! când episcopul Goldiş va începe a preface
Lazar, cjicând, că învăţătorii respectivi au
a intentat proces redacţiei (harului susţi Din judeţul Roman i se scrie „Dra îu fapte promisiunile, pe cari le-a făcut
fost pedepsiţi prea uşor şi ar fi meritat
44
nând, că dâcă epitetul de jesuit nu este o pelului : Duminecă mai în tot judeţul au aderenţilor săi, după alegere, trebue să ne
pedepse mult mai aspre.
injuriă, este o defăimare. Tribunalul de fost procesiuni cu icone, însoţite de uumă- supunem principiului majorităţii şi să sis
Banchetul dela Iaşi. Astădr, Vineri prima iustauţâ achitând redacţia, preotul roşl credincioşi, pentru ploiă. Erî şi adl a tăm lupta, care s’a purtat de uu lung şir
sâra, se va da în sala Teatrului din Iaşi a făcut apel. ploat puţin, câmpul pare mult mai îuvese- de ani în contra personei sale.
